Dobrogea Nouă, februarie 1963 (Anul 16, nr. 4508-4531)

1963-02-14 / nr. 4519

JL Anul XVI nr. 4S19 | Joi 14 februarie 7963 4 pagini 20 bani Prin lună­ primele succese La sfîrșitul lunii ianuarie, mun­citorii, inginerii și tehnicienii în­treprinderii metalurgice „Energia“ au raportat îndeplinirea planului de producție cu 101,46 la sută. Cu toate condițiile climaterice nefavo­rabile din luna trecută, succesul ob­ținut de colectivul de aici ne do­vedește preocuparea sa pentru în­deplinirea întocmai a angajamentu­lui luat în acest an. De la început trebuie menționat faptul că, în scopul îndeplinirii rit­mice a planului de producție au fost luate, la indicația organiza­ției de partid, cu mult înainte de începerea anului, o serie de mă­suri tehnico-organizatorice. Astfel, majoritatea materiilor prime și ma­terialelor necesare procesului de producție pe luna ianuarie au fost asigurate chiar din decembrie 1962. Pe baza contractelor încheia­te cu beneficiarii erau cunoscute produsele ce urmau să fie livrate. De asemenea, și pe parcurs au fost luate o serie de măsuri tehnice­­organizatorice în fiecare secție. Să luam, de pildă, colectivul secției lăcătușerie, care a dat pe luna ia­nuarie o producție peste plan în valoare de 111.000 lei. Aici, pen­tru folosirea mai judicioasă a a­­paratelor de sudură au trecut, pen­tru un scurt timp, la executarea lucrărilor de sudură în trei schim­buri. In felul acesta s-au putut executa la timp comenzile contrac­tată. Cum materialele existente în lucru s-au organizat munca pe faze de operațiuni și cînd a sosit res­tul de materiale s-a trecut la asam­blarea definitivă a comenzilor. (Cum a fost cazul cu cofrajele metalice de prefabricate pentru care nu existau toate profilele necesare în atelier la începutul lunii). In felul acesta s-a reușit să fie folosită cit mai rațional forța de muncă. Maiș­trii Alexe Tordache, Petcu Constan­tei și controlorul tehnic de calitate Bălăcea­nu Tănase din secția de lă­­cătușerie au ținut să menționeze printre altele că, întrecerea socia­listă organizată între cele 7 echipe a avut un rol ho­tărilor în depăși­rea planului de producție. In frun­tea întrecerii socialiste s-au situat echipele conduse de comuniștii Vă­tafu­ Gheorghe, Luca Vasile și a lui Gafenco Timoftei care și-au după­­planul de producție în medie cu 25-50 la sută. Colectivul secției strungărie, de asemenea, a dat o producție peste plan în valoare de 92.000 lei. La acest succes un rol important l-a avut organizarea lucrului în bri­gada de strunguri pe fluxul tehno­logic de fabricație. De exemplu, dacă înainte armăturile pentru ra­­cord-fzină erau executate la ace­lași strung de un singur muncitor, după noua metodă s-a repartizat fiecărui muncitor cîte o singură o­­perațiune. Astfel, s-a eliminat tim­pul pentru reglarea strungului la o nouă operație, muncitorii s-au specializat dînd un randament mult mai mare. Frumoase realizări în producție au obținut și muncitorii din sec­țiile turnătorie și tinichigerie. Din rîndul fruntașilor în întrecerea so­cialistă care s-au evidențiat în mod deosebit pe luna ianuarie apoi amintim pe frații Molnar Tudor și Ion, Purcărea Ion, Dordea Nicolae, Chirană Adrian, Ene Vasile, Bonț Constantin, Ganerea Ion și mulți alții. Trebuie, de asemenea, mențio­nat faptul că organizația de par­tid a analizat in primele zile ale anului felul cum se desfășoară în­trecerea socialistă în întreprindere. Cu acest prilej atit comitetul sin­dicatului cit și serviciul de orga­nizarea muncii au primit indicații prețioase în această direcție. Dis­cuțiile s-au purtat în special asupra aplicării celor mai bune metode de urmărire și popularizare operativă a succeselor și metodelor folosite de fruntașii in întrecerea socia­listă cu scopul îndeplinirii înainte de termen a planului de produc­ție in acest an la toți indicatorii economici. STOIAN POPA la Comunistul Rădulescu Mihai de Depoul de locomotive C.F.R. Palas este cel mai vîrstnic dintre tovarășii săi de muncă. Este un ca­zangiu și sudor destoinic. Cu altă măiestrie și operativitate recondiți­onează piesele de locomotive ce-i trec zilnic prin mîini! N-a fost o lună în care să nu se numere prin­tre fruntașii în întrecerea socialistă din cadrul depoului. Abataje de înaltă productivitate La mina Altin Tepe au fost date în exploatare două abataje transversale înclinate, de mare productivitate. Față de abatajele în felii orizontale, abatajele înclinate asigură creșterea produc­tivității muncii cu 20 la sută, reducerea prețului de cost cu 14 lei pe tonă și asigură cond­iții de muncă mai bune și în de­plină securitate. Anul acesta, noul procedeu va fi extins, ast­fel că 70 la sută din totalul producției minei se va extrage din abataje transversale. Noi scule adecvate pentru pescuitul marin Dezvoltarea pescuitului ma­rin este, alături de extinderea și raționalizarea pescuitului la Dunăre și în deltă, o condiție esențială a sporirii producției de pește. Pentru aceasta, bri­găzile de la I. P. Sulina, ca­re vor pescui în larg, își vor extinde raza de activitate pînă în zona Perișor și sînt înzes­trate cu scule de înaltă pro­ductivitate, printre care 2 a­­gregate de pescuit cu ajutorul curentului electric, un talion și 200 de fetei în derivă pentru pescuitul scrumbiei la gurile de vărsare ale Dunării. Tot în același scop brigăzile pescărești de la I. P. Jurilovca vor folosi în acest an 15 taliene și 8 nă­voade noi pentru pescuitul la mare, precum și 500 fetei pen­tru scrumbie. IN CINSTEA ZILEI DE 16 FEBRUARIE AU REDUS TIMPUL DE DESCĂRCARE în trecerea so­cialistă închinată zilei de 16 Fe­bruarie a permis colectivului din cadrul depozitului nr. 1 de petroL I FEBRUARIE 191T­I Constanța să ob­­țină indici supe­riori în operațiunile de descărcare și manipulare a produselor petroli­,­fete. Astfel, în prima decadă a lu­nii februarie timpul de descărcare a trenurilor navetă a fost redus cu 16 la sută față de normă, realizîn­­­du-se o economie de timp de 66 ore. S-au evidențiat în mod deosebit brigăzile conduse de comunistul Nedelcu Ioniță și Oprea Dumitru. NOI UTILAJE ȘI INSTALAȚII Pentru obținerea unei mai mari productivități a muncii și în ace­lași timp pentru ușurarea muncii oamenilor, în cadrul Bazei a IlI-a petrol Constanța au fost montate și date de curînd în exploatare noi utilaje și instalații. Printre acestea se numără o nouă centrală termică cu 3­ cazane de aburi,, care are o capacitate de 8 tone abur per ca­zan. Două dintre acestea au și in­trat în funcțiune, permițînd astfel o mai rapidă manipulare a produse­lor petrolifere vîscoase care­ tre­­­buia­u încălzite pentru a se lichefia.­O altă instalație de mare­­ impor­tanță care a intrat de curînd în folosință este noua „claviatură“ — un sistem de dirijare a produselor petrolifere în conducte pe sorti­mente. Noua instalație exclude po­sibilitatea amestecării între ele a diverselor produse petrolifere, per­mite pomparea simultană în con­ducte separate a două produse și scurtează considerabil timpul de manipulare. 7 VAGOANE IN PLUS LA FIECARE TREN­­ Cu toate condițiile naturale vi­trege din luna ianuarie, colectivul stației C.F.R. Medgidia a reușit, ca urmare a avîntului întrecerii socia­liste, să realizeze în proporție de 100 la sută principalii indicatori de plan, iar la încărcătura pe osti tren marfă să depășească sarcinile de plan cu 20 la sută. De asemenea, ei au reușit să ex­pedieze in plus la fiecare din cele 1.448 trenuri marfă, cîte s-au ex­pediat in luna ianuarie, cite 7 va­goane. S-au evidențiat comunistul Oprea Ion, revizor de ace, mecani­cul de locomotivă Popa Niță, șeful de manevră Pelrea Pascale și im­piegatul de mișcare Miron Octa­­vian. IN PRIMELE 10 ZILE ALE LUNII FEBRUARIE Colectivul stației C.F.R. Palas se pregătește să întîmpine ziua de 16 Februarie cu realizări cit mai în­semnate. Astfel, în primele 10 zile ale lunii februarie ei au reușit să realizeze în proporție de 109 la sută planul la tone-tren, în propor­ție de 107 la sută la numărul de vagoane intrate în compunerea tre­nurilor și în proporție de 101,8 la sută la încărcare-descărcare psi­ tren. Fruntașii decadei sunt comuniștii Bacuiani Ion, șef de manevră, Bu­­ligan Ilie, revizor de ace, și impie­gatul de mișcare Tudorache Ni­colae. ECONOMII IN VALOARE­A DE 82.434 Lțl Colectivul agenției „Petrol-ex­­port“ din portul Constanța se stră­duiește zi de zi să scurteze timpul de încărcare a vaselor obținînd în acest sens importante succese. Printr-o judicioasă folosire a tim­pului de lucru și prin manipulări economicoase, muncitorii de aici au reușit în perioada 1 ianuarie—10 februarie să reducă timpul de în­cărcare a vaselor cu 10 la sută, ceea ce a adus agenției o econo­mie de 82.434 lei. S-au evidențiat în mod deosebit Stoica Gh., merceolog sector vase, Silvestru Dionisie, manipulant, Bu­­zoianu Nicolae, șef­tură și Anghel Ion, laborant. Acțiuni in cadrul „Lunii cărții“ In prima decadă a „lunii cărții la sate", datorită măsurilor luate în vederea popularizării în rîndul oa­menilor muncii de la sate a cărți­lor beletristice, ideologice și agro­zootehnice, atragerii în acțiunea de difuzare a unui număr mare de di­fuzări voluntari din cadrul G.A.C.­­urilor, unitățile cooperatiste apar­­ținînd U.S.C.C. Tulcea au obținut­ în acest an succese remarcabile. Ast­fel, s-au difuzat în această perioa­dă cărți în valoare de 48.800 lei față de planul de 50.000 lei pe în­treaga lună. Cele mai bune rezul­tate au fost obținute în cooperati­vele din localitățile Niculițel, Cogea­­lac, Babadag și Mărin care și-au re­alizat planul de desfacere a cărții în procent de 160, 176, 117 și respec­tiv 106 la sută. In mijlocul colectiviștilor Recent, elevii Școlii medii de muzică și ar­tă plastică din Con­stanța s-au deplasat în mijlocul colectiviștilor de la Topraisar unde au prezentat un pro­gram artistic compus din coruri, recitări, pie­se solistice vocale și instrumentale și piese orchestrale. S-au remar­cat în mod deosebit e­­levele Ciocan Mira, ca­re a executat la vion­ă „Balada” lui Ciprin Porumbescu, Parmică Caliopi, care a executat la acordeon o suită de arii naționale, și Han­­cera Vindora, care recitat poemul „Stază a partidului”. u- 'ZXXi'. Intilniri intre candidați și alegători In cadrul campaniei electora in satele, comunele și orașele de se organizeze, de la 12 februarie gători. Desfășurate intr-un deplin iese trecerea in revistă a realiză lare, a propunerilor făcute de­gătorii și candidații lor să­dilb gospodărești, hotărind inițierea noastră de astăzi vă prezentări­le care se află in plină desfășurare subordonare raională, au început să a.c.. întîlniri între candidați și ale­­entuziasm, aceste întîlniri prileju­rilor înfăptuite în anii puterii popu­­alegători, dînd posibilitatea ca ale­­zuiască împreună asupra treburilor altor acțiuni obștești. In rubrica aspecte de la asemenea întîlniri. Profiluri de ceferiști Un om cunoscut L-ați cunoscut. Cu siguranță că l-ați cunoscut dacă ați vreodată cu trenul spre călătorii Tulcea, spre Negru Vodă sau spre Man­galia. L-ați zărit prin ferestruica din dreapta a marchizei de la lo­comotivă și el v-a zîmbit bine­voitor, vrînd parcă să vă spună: imediat, ajungem la destinație. E un om potrivit de statură, aproape scund, dar uriașa locomotivă îl as­cultă ca un copil docil. El îi cu­noaște toate măruntaiele, toate con­ductele și toate supapele și poate să-și dea seama dintr-o privire sau după auz de orice defecțiune. E brunet la înfățișare, aproape negri­cios și tovarășii de muncă îi spun că de atîția ani de cînd e pe lo­comotivă a prins culoarea fumului și a cărbunelui de la locomotivă. Poate să aibă și ei într-un fel drep­tate. Așa-i că, acum vi-l reamintiți pe mecanicul de locomotivă Sandu Tu­dor de la Depoul C.F.R. Palas ? L-ați văzut cu siguranță, dar puțini Știu că el este unul dintre cei mai buni mecanici ai depoului. Are o bogată experiență și de cîte ori e solicitat de tovarășii de muncă și-o expune cu plăcere, ca și cum ar în­tinde mina să dea noroc sau să ajute la o nevoie. Care sunt secre­tele pe care le deține el? In prin­cipal, sunt două și le-a aflat de la specialiștii sovietici, citindu-le căr­țile în care își expuneau metodele de muncă. Prima constă în revizui­rea permanentă a locomotivei și re­medierea cu mijloace proprii, în cadrul depoului, a oricăror defec­țiuni mărunte. Aceasta îi dă posi­bilitatea să lungească distanța din­tre reparații și exclude în mod si­­gur defecțiunile pe parcurs. Aceas­tă metodă permite aplicarea celei de-a doua : remorcarea trenurilor cu supratonaj, creînd siguranță op­timă. In felul acesta, mecanicul Sandu Tudor reușește în permanen­ță să remorcheze trenuri cu un su­­pratonaj de 100 pînă la 300 de tone. Rezultatele sunt ci­ se poate de concludente: rum­ai unul trecut el­­­a făcut econimii de combusibil in valoare de 44.300 lei, care s-au a­­dăugat celorlalte sume realizate de tovarășii săi. Adăugați la acestea însă sosirea la timp a călătorilor sau a mărfurilor ceea ce a exclus întîrzierile sau staționările. Timpul, în condițiile activității noastre in­tense, înseamnă de asemenea valori. Pentru anul acesta, comunistul Sandu Tudor și-a luat angajamente și mai frumoase pe care speră să le realizeze cu... supratonaj. GEORGE MIHAESCU Candidații vieții noi Numele lui Sava Gheorghe e bine cunoscut în comuna Ho­­ria, raionul Hîrșova. Ales de mai mulți ani președinte, Sava Gheorghe a muncit neobosit pentru întărirea și dezvoltarea economică și organizatorică a gospodăriei colective. Pentru munca sa, pentru spiritul său gospodăresc, el a fost propus din nou drept candidat F.D.P. în alegerile de la 3 martie a.c. ÎȘI Despre doctorul Reu Ion, lo­cuitorii comunei Crucea îți vorbesc cu respect și stimă. De la venirea sa în această comu­nă și-a îndeplinit cu conștiinci­ozitate sarcinile profesionale, luînd parte la toate acțiunile social-culturale inițiate. Iată de ce alegătorii de aici l-au pro­pus să facă parte din rîndurile candidaților F.D.P. Hotăriți să gospodărească mai bine comuna In comuna Mereni, raionul Negru Vodă, ca în toate comunele și sa­tele regiunii noastre, au început la 12 februarie întîlnirile dintre can­didați și alegători. O asemenea intîlnire a avut loc între alegătorii circumscripției nr. 1 și candidatul lor — colectivistul Tatu Gavrilă. Intîlnirea, la care au participat numeroși alegători, a fost deschisă de tov. Nazăr Aomula, se­cretarul biroului comunal F.D.P. care, arătind scopul adunării, a dat apoi cuvîntul candidatului în ale­gerile de la 3 martie a.c. In cuvîntul său, tov. Tatu Ga­vrilă a scos în evidență numeroa­sele realizări înfăptuite în comună in anii regimului democrat-popu­lar, în mod deosebit în ultimii ani. Lo­cuitorii din Mereni ca și din satul Miriștea se mîndresc pe bună drep­tate cu obiectivele de interes ob­ștesc realizate în anii din urmă. Sînt semnificative cîteva cifre : în ultimii ani au fost construite aproa­pe 100 de case noi și 85 anexe gos­podărești, 2 localuri noi de școală (unul în Mereni și altul în satul Miriștea), două grădinițe de copii. A pătruns și aici lumina electrică a cărei rețea se va extinde cu încă 7 km. De altfel, lucrările de extin­dere sunt în curs de execuție. In domeniul edilitar s-au mai realizat 3 km de șosea pietruită, 2 km tro­tuare asfaltate, 1 km trotuare de piatră, o stație de radioamplificare, a fost renovat căminul cultural din satul Miriștea, au fost săpate șan­țuri noi pe o lungine de 16 km și multe altele. Au crescut substan­țial veniturile colectiviștilor de aici. Valoarea zilei-muncă a fost în anul trecut de 32 lei în timp ce fondul de bază al G.A.C. „Flacăra roșie“ se cifrează la peste 3.700.000 lei. Oamenii știu că aceste succese se datoresc conducerii înțelepte a par­tidului. Cu același spirit gospodă­resc au vorbit alegătorii despre problemele pe care le ridică con­tinua înfrumusețare a comunei. Pro­puneri interesante, susținute cu căl­dură de toți alegătorii, au fost fă­cute de colectiviștii Relu Dumitru, Constantin Grămadă, Radu Coman, Durbacă Maria și alții. In încheierea întîlnirii candidatul Tatu Gavrilă a mulțumit pentru în­crederea ce i-a fost acordată și a arătat că muncind împreună vor putea înfăptui noi realizări. In după-amiaza aceleiași zile, a­­legătorii din circumscripția numă­rul 2 a comunei Mereni s-au în­­­tîlnit cu candidata lor — Mihail Paula. In cadrul acestei întîlniri, cetățenii au făcut importante pro­puneri care au găsit sprijin una­nim. Astfel, alegătorul Mihai Zisu a arătat necesitatea terminării lu­crărilor la gardurile tip începute. Importante propuneri au mai făcut colectivistul Ioan Alexandru, ca și directorul căminului cultural, Mi­hail Ștefan. I. ARACHELIAN Povestind celor tineri... In fața căminului cultural din co­muna Săcele, doi tineri își scuturau bocancii plini de zăpadă. Unul din­­tre­ ei, subțirel și oacheș, îl întrebă pe celălalt : — Tu l-ai mai ascultat pe nea Bratu ? Zice că vorbește despre cum se făceau alegerile altă dată. — Știu, răspunse celălalt. Am ci­tit și eu programul punctului de a­­gitație. Din pragul căminului au mai ză­rit cîțiva care se îndreptau și ei spre încăperea anume amenajată. Ólari Puiu, fierar în gospodăria colectivă, și Cioară Nicolae, purtă­tor de atelaje, au intrat și ei în punctul de agitație, cu o vădită mîndrie în mers. Nu erau primii. Printre cei prezenți se mai aflau și învățătoarele Buzea Elena și Bistea. Jordanien, care sărbătorise în ace­lași an majoratul, bucurîndu-se a­­cum de dreptul înscris în Consti­tuția patriei noastre, de a se numă­ra printre alegători. Sosise la timp și povestitorul, moșneguțul Bratu Drăghici. Tinerii l-au înconjurat re­pede, plini de nerăbdare (fotografia de jos). Bătrînul i-a cuprins pe toți dintr-o privire, cu blîndețe, bi­nevoitor. — De cîte ori vă văd, de atîtea ori mă bucur că voi trăiți o altă ti­nerețe, că vă bucurați de grija parti­dului și guvernului nostru. Altfel stăteau lucrurile altă dată. — Vorbește-ne despre alegerile­­ din trecut, moș Bratu. Moșul a zîmbit din nou, dînd a­­firmativ din cap, înlesnind poate sintetizarea aducerii aminte... Le-a vorbit despre partidele burgheze și pretinsele lor alegeri libere, despre disputa care o dădeau bogătanii pentru primărie, despre demagogia celor care se vroiau aleși, despre nedreptatea și sărăcia care domnea în vremurile acelea. A făcut din nou o pauză. Tinerii săi ascultători stă­teau nemișcați, cu gîndul peste ani la vremurile despre care bătrînul povestea. — Era prin o mie nouă sute trei­zeci și ceva. Mi-amintesc ca și acum. Era un viscol nnpraznic de n-ai fi dat nici un cline în uliță. Pe atunci stăpînea unul de-i zicea Nica Popa, moșier sadea, și vroia să fie pri­mar. A trimis el jandarmul pe la fiecare, ne-a adunat pe toți și a început să ne promită că o să ne facă, o să ne dreagă, că era să pufnim toți în rîs. Ne miram și noi, cum de-l apucase deodată mila de noi. Am aflat însă repede, trebuia să-l votăm pe el. Și ca să fie sigur, ne-a arătat „argumentele“ electorale care stăteau în mîna șefului de post, unul deșirat și rău că nu l-ar fi în­ghițit nici pămîntul. — Și l-ați votat ? a întrebat O­­laru. — Păi, să vedeți. Secția de vota­re era la o comună vecină ; a tre­buit să plecăm cu săniile. Cînd am ajuns acolo, ne-au luat alții la în­trebări, niște ciomăgari de-ai fostu­lui primar, că nu mai știam de care să ne ferim. Și-a votat fiecare pe­rla de care se temea mai mult. La vot să tot fi fost vreo 50 de inși, că restul au rămas la casele lor cu ușile zăvorite. Dar ce să vezi, peste vreo cîteva zile a venit unul de la plasă­­ de l-a instalat pe Nica la primărie, declarînd că pentru primar au vo­tat vreo 500 , și unde zicea, stri­gați mă „bravo”, „ura”... Noi însă știam cîți fusesem la votare și mai știam că oricare dintre ei „s-ar fi ales” tot împotriva noastră, a celor săraci, era... Intîlnirea­ celor care votează pen­tru prima dată cu bătrînul Bratu Drăghici s-a terminat repede. Dar cei care l-au ascultat erau bucuroși că, în condițiile orînduirii noastre, asemenea lucruri nu se pot petrece. Dovada o constituie cei care candi­dează în actualele alegeri: Iacob Maria, e colectivistă, Dănilă Vilean, e tractorist, Tom­a­lUe e brigadier, toți oameni simpli, din popor, care vor reprezenta cu cinste voința tutu­ror alegătorilor. Are dreptate bătrî­nul. In vremea noastră nici nu poa­te fi altfel. P. ZĂRNESCU Foto : CH. CIOROBEA JLi

Next