Dobrogea Nouă, iunie 1963 (Anul 16, nr. 4609-4628)

1963-06-01 / nr. 4609

X Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVI nr. 4609 Sîmbătă 1 iunie 1963 4 pagini 20 de bani 1 Iunie- Ziua internațională a copilului A intrat în tradiția sutelor de milioane de oameni cinstiți de pe întregul glob pămîntesc ca în fie­care an, la 1 Iunie, să sărbăto­rească Ziua internațională a co­pilului, zi de luptă pentru apă­rarea vieții copiilor, speranța de mîine a omenirii. In țara noas­tră, ziua de 1 Iunie se sărbăto­rește în condițiile avîntului ne­contenit al celor ce muncesc pen­tru traducerea în viață a Direc­tivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R., privind desăvîrșirea construcției socialiste în patria noastră, creșterea necontenită a nivelului de trai, material și cul­tural al maselor populare. In patria noastră, în toate ce­lelalte țări ale sistemului mondial socialist, viitorul aparține copii­lor. Ei sînt aceia care, ajungînd bărbați și femei, se angajează în luptă pentru viitorul lor și al al­tor generații. Copilul a reprezen­tat dintotdeauna un întreg uni­vers de posibilități, de valori și năzuințe. Insă, viitorul copilului, al copiilor lumii nu a depins nu­mai de puterea și dragostea pă­rinților, de posibilitățile lor ma­teriale, ci și de grija de care se bucură din partea întregii socie­tăți. Dar, în vreme ce copiii din ță­rile socialiste cresc, înconjurați de dragostea și grija întregii so­cietăți, în țările capitaliste și co­loniale, sunt peste 800 de milioa­ne de eopii înfometați, cărora, cei care exploatează truda părinților lor, le răpește dreptul unei co­pilării fericite. In țările capitaliste și coloniale milioane de copii sunt nevoiți să trudească în fabrici și pe plantații încă din fragedă copilărie. Lipsa de hrană, de îm­brăcăminte și de asistență sani­tară face ca bolile să secere mii de vieți. Datorită nepăsării sta­telor capitaliste milioane de copii trăiesc în bezna neștiinței de car­te și a umilinței. Despre ce fel de viitor fericit pentru copiii oame­nilor muncii putea fi vorba în Ro­­mînia burghezo-moșierească care se afla pe primele locuri în ceea ce privește analfabetismul, mala­ria, rahitismul, tuberculoza ? Sta­tisticile vremii sunt edificatoare. Mortalitatea infantilă (în primul an de viață) deținea în anul 1938 ridicatul procent de 17,9 la sută. In mediul rural, nu exista nici o casă de nașteri, nici un staționar pentru copii, nici o creșă. In anii regimului democrat­­popular, situația aceasta s-a schimbat radical. Marile prefaceri social-economice care au avut loc în patria noastră asigură tinerei generații un viitor cu adevărat fe­ricit. Manifestînd o grijă caldă și părintească, partidul și guvernul nostru au situat problema ocro­tirii mamei și copilului în rîn­­dul problemelor de stat, acor­­dîndu-i o mare importanță. In bu­getul statului nostru, se alocă anual sume importante pentru ocrotirea sănătății copiilor, pen­tru construcția de case de nașteri, staționare, școli etc. Mamele nasc astăzi în condițiile cele mai bune de asistență medi­cală. In întreaga țară își desfă­șoară activitatea pe tărîmul ocro­tirii sănătății copiilor aproape 1.300 de medici pediatri și alte cîteva mii de asistente­­ de ocro­tire. Anul trecut, numărul case­lor de nașteri ajunsese la 2.032 cu aproape 10.000 de paturi, iar al staționarelor pentru copii, în mediul rural, la 451, cu peste 4.000 de paturi. Grija părintească a partidului și statului nostru pentru copiii oamenilor muncii este ilustrată și de faptul că a­­nual este prevăzută în buget alo­cația de stat pentru copii. Tot a­­tît de grăitor și concludent este și faptul că numai anul trecut peste 127.000 de copii au fost tri­miși în tabere și colonii atît la munte cit și la mare. In patria noastră socialistă, co­piilor le este asigurat și garantat prin lege dreptul la învățătură. Astăzi, învățămîntul de 8 ani a devenit obligatoriu și gratuit pen­tru toți copiii patriei noastre, iar învățămîntul mediu și superior cuprinde sute de mii de fii ai ce­lor ce muncesc. Pe lingă nume­roasele școli construite, labora­toare, săli de sport, teatre și case ale pionierilor, care sînt tot atî­­tea dovezi ale grijii pe care parti­dul și statul nostru o poartă ti­nerelor vlăstare, peste 2.000.000 de eonii din patura noastră, elevi în clasele I—VII, primesc gratuit, toate manualele școlare. Dobrogea care deținea odinioa­ră trista faimă de a se număra printre cele mai înapoiate regi­uni ale României burghezo-moșie­­rești, unde sărăcia făcea casă bu­nă cu mortalitatea infantilă, cu­ (Continuare în pag. a IlI-a) î/VWMl Autocoloana din Cobadin Prin succesele ob­ținute în muncă, harnicul colectiv al autocoloanei de la Cobadin a devenit bine cunoscut în ca­drul Autobazei nr. 1 Î.R.T.A. Dobrogea. Ca urmare a măsu­rilor organizatorice aplicate în produc­ție, muncitorii de aici au reușit să de­pășească planul de transporturi și să re­cupereze în întregi­me nerealizările din luna ianuarie. Ast­fel, planul la tone transportate pe luni a fost îndepli­­­nit în proporție de 108,5 la sută, iar la indicatorul principal tone-km s-a obținut o depășire de 43 la sută. Din măsurile luate de colectivul de aici pentru obținerea suc­ceselor arătate, mintim folosirea a­­maximum a parcu­lu­lui de remorci pen­tru transportul măr­furilor, ridicarea ca­lificării conductori­lor auto, prin cursu­rile organizate în a­­cest scop etc. De a­­semenea, zilnic s-a ținut o strînsă legă­tură cu beneficiarii, reușindu-se astfel să fie asigurat pentru a două zi volumul necesar de transpor­turi, în raport cu capacitatea de care dispune autocoloana. Dintre conductorii auto care s-au evi­dențiat în mod deo­sebit, atît la depăși­rea planului de tran­sporturi, cit și la re­ducerea cheltuielilor planificate pentru întreținerea autove­hiculelor amintim pe comuniștii N­e­a­g­u P­a­n­a­i­t, Dăscălina Gheorghe, An­ Remzi, împreună cu Tudose Dumitru, Micu Ion, Neacșu Nicolae, Bă­nică Ion și alții. Un aport însemnat buna desfășurare la a transportului și-au adus mecanicii Voi­­nea Ion, Zulgani Mursel și Petre Ni­colae care au efec­tuat reparații de în­treținere de bună calitate la autovehi­cule. > ÎNAINTE DE TERMEN lor In cadrul lucrări­de dezvoltare și modernizare a în­treprinderii, la Fa­brica de ciment „I­­deal“ din Cernavo­da a fost data de curînd în folosință o nouă moară de ci­ment tip “Vulcan“. Datorită bunei or­ganizări a muncii și însuflețirii cu care au lucrat, echipa de betoniști condusă de Dancă Mihai, cea de fierari-betoniști condusă de Craiciu Mihai și cea de dul­gheri condusă de Stan Andrei, s-a reușit darea în funcțiune a morii cu 10 zile înainte de termen. Prin aceas­ta, se realizează depășire­a planului o la producția de ci­ment pe luna mai cu 3.000 tone. IORDAN ZAHARIA, secretar al comitetu­lui de partid de la „Ideal“ Cernavoda BRIGADA DE AGITAȚIE LA CIMP In pauza de prînz, brigada artistică de agitație a căminului cultural din comuna Osmancea se deplasează la cîmp, unde co­lectiviștii lucrează la întreținerea culturilor și prezintă programe adecvate, evidențiind fruntașii în executarea lucrărilor agricole și criticînd pe unii colectiviști care dau mai puțină atenție cali­tății lucrărilor executate. Pina în prezent, membrii brigăzii artis­tice de agitație au prezentat 6 spectacole la locul de producție. ASAL AMDI, coresp. PRIMII OASPEȚI . Departe de a fi „gazdă“ în deplinul înțeles al cuvîntului, stațiunea Mamaia și-a inaugu­rat totuși de curînd sezonul de vară. Primii îndrăgostiți de mare, plajă și soare, un grup de 75 de oaspeți din R. S. Cehoslovacă, care-și petrec cî­teva zile de odihnă, pînă la 4 iunie. Tot la hotelul „Lotus", sînt găzduiți 29 de turiști din U.R.S.S., care vor fi timp de 2 zile oaspeți ai stațiunii. Obiectivul principal: CALITATEA LUCRĂRILOR In atenția colectivului de mun­citori, ingineri, tehnicieni și funcționari de la întreprinderea de instalații nr. 3 a T.C.E.H. Con­stanța a stat și stă permanent continua îmbunătățire a calității lucrărilor. In acest scop, unul din criteriile principale ale întrecerii socialiste pe care o organizează comitetul sindicatului nostru, este executarea instalațiilor în așa fel incit la recepții să se obțină cali­ficativele „bine“ și „foarte bine“. Pentru buna organizare a între­cerii socialiste, comitetul sindi­catului se îngrijește ca experiența înaintată să fie răspîndită cu­ mai mult. Se organizează regulat con­sfătuiri de producție în care se discută pe tema calității, schim­buri de experiență și demon­strații practice. Dar consfătuirile de producție sunt folosite cu mult succes și în combaterea unor de­ficiențe ce mai apar încă pe șan­tierele noastre. Au fost criticați aspru cei care, în goană după cantitate, au neglijat calitatea. Așa a fost cazul cu echipa con­dusă de Gh. Deleanu — instalator la încălziri centrale, care la blo­cul D din Constanța a montat ra­diatoarele și coloanele cu devieri de la poziția normală, iar legătu­rile la tur și retur au fost făcute greșit. Lucru de slabă calitate au executat și instalatorii Leo Nico­lae și Gh. Bejan. Ei au făcut le­gături în contrapantă la turul în­călzirii centrale de la cinemato­graful „Republica“ din Constanța. La blocurile 12 și 15 din Mangalia au fost montate unele coloane și radiatoare strîmbe, sudurile au fost făcute necorespunzător. Oare acești oameni sunt nepri­cepuți? Nu. Ei își cunosc meseria însă nu au controlat și din punct de vedere calitativ instalațiile exe­cutate de lucrătorii mai slab pre­gătiți din echipele lor. Așa au procedat și Miron Aramii, Marian Filip și alții. S-a luat poziție împotriva celor care au dat lucru de proastă ca­litate și cu ajutorul gazetei de perete. Oameni bine pregătiți și stimați ca C. Coroianu, șeful unei echipe de electricieni, C. Știrbu­­lescu, maistru, și Petre Petrn, șef de lot, au scos în evidență în ar­ticolele lor bunele rezultate ob­ținute pe linia calității de către : Pericleanu, V. Topleanu, C. Schu­ler — instalatori sanitariști, I Sándor, instalator de încălziri cen­trale, V. Barbu, electrician, și au criticat pe cei care nu îndeplinesc sarcinile de calitate. Un lucru care s-a dovedit de mare eficacitate în ceea ce pri­­­vește îmbunătățirea calității lu­­­crărilor de instalații este panoul cu rebuturi. Aici sunt afișate de­­sene și caricaturi despre cei ce efectuează lucrări necorespunză­­toare. Aceste măsuri, întreprinse în direcția îmbunătățirii calității lu­crărilor de instalații, au început să dea rezultate. De asemenea, trebuie să arătăm că majoritatea activiștilor sindicali, cum ar fi V­a­­leriu Barbu, membru al comite­lului sindicatului, Virgil Topleanu și Cornel Ureche, organizatori de grupe sindicale și alții, dovedesc practic prin lucrările de calitate executate, că ei în orice împreju­rare pun un accent deosebit pe calitate. Desigur că noi nu am făcut to­tul pentru ca lucrările executate să fie în totalitate de calitate. Sun­tem­ hotărîți ca în perioada care urmează să acordăm o atenție și mai mare calității instalațiilor, d­esfășurînd în acest scop o sus­ținută activitate pe linie sindicală. ION HOBORICI, președintele comitetului sindicatului la întreprinderea nr. 3 instalații T.C.E.H. Constanța In camera de comandă a Termocentralei Ovidiu, „creierul“ uzinei, Șeful de tură, Coman Pavel și electricianul Asin Oleg, urmărind atenți funcționa­rea turbogeneratorilor. De mun­ca lor depinde asigurarea unor parametri optimi ai energiei electrice furnizate consumatorilor. Cu toți iorleli la livrei­m colților Situația întreținerii culturilor la data de 31 mai a. c. Din situația prezentată mai sus, se desprinde faptul că nu se folosesc în totalitate posibilită­țile existente. Astfel, în unele ra­ioane, ca de pildă Adamclisi și Măcin, există un decalaj mare la prima prașilă mecanică și ma­nuală la floarea-soarelui. Aceasta scoate în evidență slaba preocu­pare a unor conduceri S.M.T. pri­vind folosirea la maximum a mij­loacelor mecanice existente. Ca urmare, prășitul mecanic în ra­ioanele amintite este mult rămas în urmă față de cel manual. Mai mult ca atît, florii-soarelui și po­rumbului, față de starea de ve­getație în care se găsesc trebuia să li se aplice prima prașilă me­canică și manuală cu mult timp în urmă. Rămîneri în urmă ne­justificate privind prașila meca­nică și manuală la porumb sînt în raioanele Adamclisi, Istria, Mă­cin și altele. In aceste raioane (cu excepția Măcin) întîlnim un decalaj mare între prima prașilă mecanică și manuală, iar în res­tul raioanelor prașila manuală este mult rămasă în urmă. Or, cu 64 la sută prașilă manuală în raionul Hîrșova, 68 la sută în raionul Medgidia, 74 la sută în raionul Negru Vodă, și 61 la sută în raza orașului Constanța, nu se poate vorbi de desfășurarea unei munci susținute din partea unor consilii de conducere privind mo­bilizarea colectiviștilor la muncă. Cu toate că în gospodăriile colec­tive există suficiente brațe de muncă, prașila manuală se des­fășoară într-un ritm nesatisfăcă­tor, comparativ cu gospodăriile de stat. In ceea ce privește prașila a doua mecanică și manuală, atît la porumb cit și la floarea-soa­relui se constată­­ că acolo unde există preocupare, unde se folo­sesc la maximum forțele exis­tente se obțin rezultate bune. Așa de pildă, la floarea-soarelui pră­șitul al doilea mecanic se apro­pie de sfîrșit în toate gospodă­riile de stat, precum și în gospo­dăriile colective din raza orașului Constanța. In raioanele Medgidia, Negru Vodă și Tulcea s-a prășit mecanic mai bine de jumătate din suprafața însămînțată cu floa­rea-soarelui. In schimb, în raioa­nele Măcin, Hîrșova și Istria s-a aplicat prașila a doua pe supra­fețe mici cultivate cu floarea­­soarelui. Ce arată acest lucru ? Că slab se preocupă unele con­duceri S.M.T. în îndrumarea me­canizatorilor pentru a executa prașila într-un ritm susținut și că folosesc mecanizatori în exe­cutarea altor lucrări care trebuie făcute mai de mult. La porumb, atît prașila mecanică cit și cea manuală sînt mult rămase în ur­mă. Ce trebuie făcut ? In primul rînd, conducerile S.M.T. să con­centreze toate forțele la aplica­rea lucrărilor de întreținere, fo­­losindu-se întreaga capacitate de lucru a mașinilor și ziua lumină. Consiliile de conducere ale G.A.C., îndrumate de organizațiile de partid vor trebui să mobilizeze pe toți colectiviștii la muncă, deoa­rece executarea prașilelor la timp și de calitate este o chezășie si­gură în sporirea producțiilor. Consiliile agricole raionale, sub­­ îndrumarea comitetelor raionale de partid, trebuie să ajute în mod concret unitățile agricole în urgentarea ritmului de întreține­re a culturilor prășitoare. RAIONUL Prașila |_____________Prașila a II-a________ Floarea-soarelui Porumb Floarea-soarelui Porumb _______________mec, man, mec, man, mec, man, mec, man. Adamclisi 89 100 72 71 42 12 1,5 — Hîrșova 100 100 93 64 15 — 6,3 — Istria 98 100 82 77 21 19 1,4 0,5 Macin 53 100 57 71 2 16 1,0 3,1 Medgidia 100 100 92 68 66 19 20,5 0,2 Negru Vodă 100 100 99 74 79 35 24,0 6,9 Tulcea 99 100 100 88 57 41 9,0 5,1 Constanța_______100 100 98 61 82 27 13,0 0,9 Total G.A.C. 94 100 88 72 46 21 10,7 2,2 G.A.S. Nord 100 100 92 100 88 41 18,0 16,0 G.A.S. Sud_____100___100___99__97___89___79____80,0__13,0_ Total G.A.S. 100___100___96___98___89__60 24,5 14,0 Total regiune 95,6 100 90 80 53 29 15,0 6,0 Decalajul trebuie micșorat Dacă pînă la 23 mai, în raionul Măcin, se executase prima pra­șilă manuală la porumb pe su­prafața de 4.930 ha, după o săp­­tămină, această suprafață a cres­cut considerabil, ajungind la a­­proape 8.700 ha. Prășitul manual al florii-soarelui a fost terminat încă de pe data de 23 mai, iar a­­cum, colectiviștii au început pra­șila a doua manuală la floarea­­soarelui și porumb. In întregul raion, au fost prășite a doua oară cca. 400 ha cu floarea-soare­lui și aproape tot atîtea cu po­rumb. Printre gospodăriile care au prășit a doua oară suprafețe mai mari se află : Pecineaga, Doroban­­țu, Ostrov, Traianu și altele. De asemenea, colectiviștii au mai pră­șit întreaga suprafață de cartofi și sfeclă. Cu rezultate bune, se pot mîndri și colectiviștii din Greci, care termină tot în aceste zile prima prașilă la cele 825 ha cu porumb. Cu toate acestea, se observă în întreg raionul că prășitul meca­nic este rămas în urmă față de prășitul manual. Astfel, dacă pînă la 23 mai, se prășiseră 3.802 ha, după o săptămînă, suprafața de porumb prășită mecanic a cres­cut cu numai 3.219 ha, ceea ce este foarte puțin, față de cele 85 de cultivatoare care există în am­bele S.M.T.-uri. Dacă ar fi lucrat toate cultivatoarele, avansul de la o săptămînă la alt.a, trebuia să fie de cca. 7.100 ha, dar, ca ur­mare a faptului că mașinile nu sunt folosite toate, numai 44 din total, iar prășitoarele de față nu sunt folosite cu randament, situa­ția se prezintă așa cum s-a arătat. Conducerile S.M.T.-urilor au re­tras un număr prea mare de tractoriști de la brigăzi pentru re­parații, rămînînd mașinile fără oameni. Această­ situație nu este normală, deoarece prășitul meca­nic trebuie să fie înaintea prăși­­tului manual, dacă nu la același nivel, în care scop trebuie să ia urgente măsuri pentru micșora­rea decalajului existent. C. CORA Să fie urmat exemplul fruntașilor Cei ce muncesc în sectorul zootehnic al gospodăriei colective din Corugea, raionul Hîrșova, și-au înde­plinit și depășit planul de produc­ție pe primele 4 luni ale anului. A­­ceasta se datorește muncii desfășurate de îngrijitorii: Vîl­­can V. Ion, candidat de partid, Vîlcan V. Gheorghe, Bucur Ștefan, de la secto­rul ovine și Căpățî­­nă Vasile, Căpățînă Nicolae, Munteanu Gheorghe, de la sec­torul bovine, care au furajat rațional ani­malele, le-au pășunat sistematic în masă verde și le-au în­treținut în bune condițiuni atît nu­tritiv, cit și medi­cal. Nu același lu­cru se poate spune de Ogran Ion, Tîr­­lungeanu Gheorghe, Beciu Ștefan, Da­mian Ion — de la ovine, care pe lingă faptul că au întreți­nut mai prost ani­malele, le-au lăsat să pășuneze în urma bovinelor, fapt care a făcut ca o mare cantitate de masă verde să fie distru­să inutil. In urma criticii făcute în ca­drul adunării gene­rale lunare, sperăm că cei mai sus a­­mintiți își vor schim­ba atitudinea și vor contribui la sporirea productivității p­e cap de animal. VALENTIN P., coresp. Consfătuirea începuse mai bine de un ceas. Vorbiseră mai mulți tovarăși. — Dăm cuvîntul tov. Teodo­­rov Tănase de la T.C.E.H.2. Omul a trecut la pupitru, s-a uitat atent la cei din sală, apoi a început. — Eu tovarăși, lucrez ca șef de echipă la T.C.E.H.2. Sînt agitator de mai mulți ani și... cum să vă spun, îndrăgesc a­­ceastă muncă. Deși sunt mai bătrîn, mă simt mai bine ală­turi de tineri. Și ajut să creas­că, să devină oameni de nă­dejde. Agitatorul a continuat să vorbească. Oamenii ascultau cu multă atenție... ...Așa l-am cunoscut pe agi­tatorul Teodorov Tănase. Cu cîtva timp în urmă l-am întîl­­nit și am discutat. — Tovarășe Teodorov — l-am rugat — spune-mi și mie cum a fost cu echipa de tineri? — Păi, lucrurile au început simplu. In 1959 lucram pietră­­rie la Mamaia. Intr-o zi mi s-a spus că fac parte dintr-o co­misie care va verifica unele lucrări de mozaic. Pe șantier am întîlnit pe maistrul Pop. — Uitați, tovarăși, ce lucrare proastă au executat acești ti­neri. Am privit mai întîi spre vi­novați. Doi tineri posomoriți așteptau cu capul în jos hotă­­rîrea noastră. Am cercetat lu­crarea. Intr-adevăr nu era executată prea bine. M-am a­­propiat de tineri. — Voi în două zile puteți reface lucrarea. Le-am expli­cat ce au de făcut. In terme­nul stabilit au dat lucrarea cu calificativul de bună. I-am invitat pe cei doi să vină pe la mine să mai discutăm. Peste puțin timp au cerut să lucreze cu mine. Conducerea șantieru­lui a fost de acord. Așa am cunoscut pe Mușat Traian și Paraschivi de Nico­lae. In acea perioadă pe șan­tierele noastre veneau mulți tinerii necalificați. M-am gîn­­dit să mai iau cîțiva din aceș­tia și să formez o echipă. Iată-ne în prima zi de lucru. Cu ce să încep ? Mi-am dat seama însă repede că eu nu știu aproape nimic despre membrii echipei. Am organizat discuții cu fiecare. Am vrut să știu dacă le place meseria, de unde vin, cum gîndesc despre viitor și altele, încercam din răspunsuri, să-mi dau seama în ce constau calitățile lor, ca­pacitatea fiecăruia. Cunoscîn­­du-i puțin, am t­ecut la trea­bă. I-am ajutat să mînuie scu­lele, să execute lucrări, la în­ceput mai simple și cu timpul mai seară pretențioase. In fiecare discutam rezultatele muncii de peste zi. Adesea îi puneam pe ei să spună cum au muncit. Au fost și greutăți. Unii întîr­­ziau de la serviciu. Peste cîteva zile am făcut o problemă pe această temă cu întreaga echi­pă. Le-am explicat ce înseam­­­nă pentru noi să pierdem mi­nute prețioase din muncă. Cei vinovați s-au angajat că nu vor mai lipsi. A sosit și ziua primului salariu. Echipa obți­nuse unele rezultate și cîștigul era pe aceeași măsură. Intr-o zi am constatat că majoritatea membrilor echipei nu obișnuiesc să meargă la spectacole. La lăsarea lucrului am discutat împreună și am ales un film la care am mers cu toții. De atunci a rămas în obișnuință ca periodic echipa să aleagă un spectacol de tea­tru sau un film unde să mer­gem în colectiv. S-a întîmplat cu cîtva timp în urmă ca un lucrător, Mușat Traian, să vină la lucru într-o stare bolnăvicioasă. Am aflat că seara se îmbătase zdravăn și acum nu putea lucra. Am adunat echipa și l-am discutat. Oamenii l-au săpunit zdravăn. De atunci Mușat s-a lecuit de băutură. Și uite așa timpul trecea și tinerii deveneau tot mai stă­­pîni pe meserie. Conducerea șantierului a încredințat echi­pei noastre o lucrare grea. Era vorba de executarea unor so­cluri de statui. Am adunat băieții și le-am spus : — Tovarăși, ați învățat me­serie, v-ați calificat și ați că­pătat categoria a IV-a de sa­larizare. De atunci a trecut o bucată de timp în care nivelul nostru de pregătire a crescut. Astăzi ni s-a încredințat o lu­crare grea. Dacă o executăm bine, putem promova la cate­goria a VI-a de salarizare. Bă­ieții au executat cu multă grijă lucrarea, eu m-am bucurat mult, iar ei au cîștigat două categorii la salarizare. In primăvara acestui an, Teodorov a adunat pentru ul­tima oară echipa. — Tovarăși, au trecut patru ani de cînă suntem­ împreună. Voi ați devenit lucrători cu experiență, ați crescut și ca oameni. Echipa noastră este bine închegată. Depășim cu regularitate planul. Cred că a sosit timpul să lucrați și fără mine. — Nu se poate tovarășe Teodorov­ au sărit toți. Dum­neata ești pentru noi ca un tată și apoi ce ne facem fără șef de echipă ? — M-am gîndit și la asta. Eu propun să alegeți ca șef de echipă tot pe unul dintre voi. Cred că ar fi nimerit Pa­raschivide, îl cunoașteți cu to­ții, este bun muncitor. Nu de mult, organizația noastră de partid l-a primit candidat de partid. Și candidatul de partid Pa­raschivide Nicolae a fost ales șef de echipă. Timpul trece, oamenii cresc. Tînărul care acum patru ani aștepta verdic­tul pentru o lucrare executată defectuos, a devenit șeful uneia din cele mai vestite echipe de pietrari de la T.C.E.H.2. ...De atunci au trecut cîteva luni. Agitatorul Teodorov Tă­nase lucrează tot ca șef de e­­chipă. Are alți tineri cu care a luat-o de la capăt. Și pe a­­ceștia i-a îndrăgit și este ho­­tărît să-i facă meșteri iscusiți, oameni de nădejde. A. VICENȚIU WWWW’JWWWE Agitatorul

Next