Dobrogea Nouă, iunie 1963 (Anul 16, nr. 4609-4628)
1963-06-01 / nr. 4609
X Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVI nr. 4609 Sîmbătă 1 iunie 1963 4 pagini 20 de bani 1 Iunie- Ziua internațională a copilului A intrat în tradiția sutelor de milioane de oameni cinstiți de pe întregul glob pămîntesc ca în fiecare an, la 1 Iunie, să sărbătorească Ziua internațională a copilului, zi de luptă pentru apărarea vieții copiilor, speranța de mîine a omenirii. In țara noastră, ziua de 1 Iunie se sărbătorește în condițiile avîntului necontenit al celor ce muncesc pentru traducerea în viață a Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R., privind desăvîrșirea construcției socialiste în patria noastră, creșterea necontenită a nivelului de trai, material și cultural al maselor populare. In patria noastră, în toate celelalte țări ale sistemului mondial socialist, viitorul aparține copiilor. Ei sînt aceia care, ajungînd bărbați și femei, se angajează în luptă pentru viitorul lor și al altor generații. Copilul a reprezentat dintotdeauna un întreg univers de posibilități, de valori și năzuințe. Insă, viitorul copilului, al copiilor lumii nu a depins numai de puterea și dragostea părinților, de posibilitățile lor materiale, ci și de grija de care se bucură din partea întregii societăți. Dar, în vreme ce copiii din țările socialiste cresc, înconjurați de dragostea și grija întregii societăți, în țările capitaliste și coloniale, sunt peste 800 de milioane de eopii înfometați, cărora, cei care exploatează truda părinților lor, le răpește dreptul unei copilării fericite. In țările capitaliste și coloniale milioane de copii sunt nevoiți să trudească în fabrici și pe plantații încă din fragedă copilărie. Lipsa de hrană, de îmbrăcăminte și de asistență sanitară face ca bolile să secere mii de vieți. Datorită nepăsării statelor capitaliste milioane de copii trăiesc în bezna neștiinței de carte și a umilinței. Despre ce fel de viitor fericit pentru copiii oamenilor muncii putea fi vorba în Romînia burghezo-moșierească care se afla pe primele locuri în ceea ce privește analfabetismul, malaria, rahitismul, tuberculoza ? Statisticile vremii sunt edificatoare. Mortalitatea infantilă (în primul an de viață) deținea în anul 1938 ridicatul procent de 17,9 la sută. In mediul rural, nu exista nici o casă de nașteri, nici un staționar pentru copii, nici o creșă. In anii regimului democratpopular, situația aceasta s-a schimbat radical. Marile prefaceri social-economice care au avut loc în patria noastră asigură tinerei generații un viitor cu adevărat fericit. Manifestînd o grijă caldă și părintească, partidul și guvernul nostru au situat problema ocrotirii mamei și copilului în rîndul problemelor de stat, acordîndu-i o mare importanță. In bugetul statului nostru, se alocă anual sume importante pentru ocrotirea sănătății copiilor, pentru construcția de case de nașteri, staționare, școli etc. Mamele nasc astăzi în condițiile cele mai bune de asistență medicală. In întreaga țară își desfășoară activitatea pe tărîmul ocrotirii sănătății copiilor aproape 1.300 de medici pediatri și alte cîteva mii de asistente de ocrotire. Anul trecut, numărul caselor de nașteri ajunsese la 2.032 cu aproape 10.000 de paturi, iar al staționarelor pentru copii, în mediul rural, la 451, cu peste 4.000 de paturi. Grija părintească a partidului și statului nostru pentru copiii oamenilor muncii este ilustrată și de faptul că anual este prevăzută în buget alocația de stat pentru copii. Tot atît de grăitor și concludent este și faptul că numai anul trecut peste 127.000 de copii au fost trimiși în tabere și colonii atît la munte cit și la mare. In patria noastră socialistă, copiilor le este asigurat și garantat prin lege dreptul la învățătură. Astăzi, învățămîntul de 8 ani a devenit obligatoriu și gratuit pentru toți copiii patriei noastre, iar învățămîntul mediu și superior cuprinde sute de mii de fii ai celor ce muncesc. Pe lingă numeroasele școli construite, laboratoare, săli de sport, teatre și case ale pionierilor, care sînt tot atîtea dovezi ale grijii pe care partidul și statul nostru o poartă tinerelor vlăstare, peste 2.000.000 de eonii din patura noastră, elevi în clasele I—VII, primesc gratuit, toate manualele școlare. Dobrogea care deținea odinioară trista faimă de a se număra printre cele mai înapoiate regiuni ale României burghezo-moșierești, unde sărăcia făcea casă bună cu mortalitatea infantilă, cu (Continuare în pag. a IlI-a) î/VWMl Autocoloana din Cobadin Prin succesele obținute în muncă, harnicul colectiv al autocoloanei de la Cobadin a devenit bine cunoscut în cadrul Autobazei nr. 1 Î.R.T.A. Dobrogea. Ca urmare a măsurilor organizatorice aplicate în producție, muncitorii de aici au reușit să depășească planul de transporturi și să recupereze în întregime nerealizările din luna ianuarie. Astfel, planul la tone transportate pe luni a fost îndeplinit în proporție de 108,5 la sută, iar la indicatorul principal tone-km s-a obținut o depășire de 43 la sută. Din măsurile luate de colectivul de aici pentru obținerea succeselor arătate, mintim folosirea amaximum a parculului de remorci pentru transportul mărfurilor, ridicarea calificării conductorilor auto, prin cursurile organizate în acest scop etc. De asemenea, zilnic s-a ținut o strînsă legătură cu beneficiarii, reușindu-se astfel să fie asigurat pentru a două zi volumul necesar de transporturi, în raport cu capacitatea de care dispune autocoloana. Dintre conductorii auto care s-au evidențiat în mod deosebit, atît la depășirea planului de transporturi, cit și la reducerea cheltuielilor planificate pentru întreținerea autovehiculelor amintim pe comuniștii Neagu Panait, Dăscălina Gheorghe, An Remzi, împreună cu Tudose Dumitru, Micu Ion, Neacșu Nicolae, Bănică Ion și alții. Un aport însemnat buna desfășurare la a transportului și-au adus mecanicii Voinea Ion, Zulgani Mursel și Petre Nicolae care au efectuat reparații de întreținere de bună calitate la autovehicule. > ÎNAINTE DE TERMEN lor In cadrul lucrăride dezvoltare și modernizare a întreprinderii, la Fabrica de ciment „Ideal“ din Cernavoda a fost data de curînd în folosință o nouă moară de ciment tip “Vulcan“. Datorită bunei organizări a muncii și însuflețirii cu care au lucrat, echipa de betoniști condusă de Dancă Mihai, cea de fierari-betoniști condusă de Craiciu Mihai și cea de dulgheri condusă de Stan Andrei, s-a reușit darea în funcțiune a morii cu 10 zile înainte de termen. Prin aceasta, se realizează depășirea planului o la producția de ciment pe luna mai cu 3.000 tone. IORDAN ZAHARIA, secretar al comitetului de partid de la „Ideal“ Cernavoda BRIGADA DE AGITAȚIE LA CIMP In pauza de prînz, brigada artistică de agitație a căminului cultural din comuna Osmancea se deplasează la cîmp, unde colectiviștii lucrează la întreținerea culturilor și prezintă programe adecvate, evidențiind fruntașii în executarea lucrărilor agricole și criticînd pe unii colectiviști care dau mai puțină atenție calității lucrărilor executate. Pina în prezent, membrii brigăzii artistice de agitație au prezentat 6 spectacole la locul de producție. ASAL AMDI, coresp. PRIMII OASPEȚI . Departe de a fi „gazdă“ în deplinul înțeles al cuvîntului, stațiunea Mamaia și-a inaugurat totuși de curînd sezonul de vară. Primii îndrăgostiți de mare, plajă și soare, un grup de 75 de oaspeți din R. S. Cehoslovacă, care-și petrec cîteva zile de odihnă, pînă la 4 iunie. Tot la hotelul „Lotus", sînt găzduiți 29 de turiști din U.R.S.S., care vor fi timp de 2 zile oaspeți ai stațiunii. Obiectivul principal: CALITATEA LUCRĂRILOR In atenția colectivului de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari de la întreprinderea de instalații nr. 3 a T.C.E.H. Constanța a stat și stă permanent continua îmbunătățire a calității lucrărilor. In acest scop, unul din criteriile principale ale întrecerii socialiste pe care o organizează comitetul sindicatului nostru, este executarea instalațiilor în așa fel incit la recepții să se obțină calificativele „bine“ și „foarte bine“. Pentru buna organizare a întrecerii socialiste, comitetul sindicatului se îngrijește ca experiența înaintată să fie răspîndită cu mai mult. Se organizează regulat consfătuiri de producție în care se discută pe tema calității, schimburi de experiență și demonstrații practice. Dar consfătuirile de producție sunt folosite cu mult succes și în combaterea unor deficiențe ce mai apar încă pe șantierele noastre. Au fost criticați aspru cei care, în goană după cantitate, au neglijat calitatea. Așa a fost cazul cu echipa condusă de Gh. Deleanu — instalator la încălziri centrale, care la blocul D din Constanța a montat radiatoarele și coloanele cu devieri de la poziția normală, iar legăturile la tur și retur au fost făcute greșit. Lucru de slabă calitate au executat și instalatorii Leo Nicolae și Gh. Bejan. Ei au făcut legături în contrapantă la turul încălzirii centrale de la cinematograful „Republica“ din Constanța. La blocurile 12 și 15 din Mangalia au fost montate unele coloane și radiatoare strîmbe, sudurile au fost făcute necorespunzător. Oare acești oameni sunt nepricepuți? Nu. Ei își cunosc meseria însă nu au controlat și din punct de vedere calitativ instalațiile executate de lucrătorii mai slab pregătiți din echipele lor. Așa au procedat și Miron Aramii, Marian Filip și alții. S-a luat poziție împotriva celor care au dat lucru de proastă calitate și cu ajutorul gazetei de perete. Oameni bine pregătiți și stimați ca C. Coroianu, șeful unei echipe de electricieni, C. Știrbulescu, maistru, și Petre Petrn, șef de lot, au scos în evidență în articolele lor bunele rezultate obținute pe linia calității de către : Pericleanu, V. Topleanu, C. Schuler — instalatori sanitariști, I Sándor, instalator de încălziri centrale, V. Barbu, electrician, și au criticat pe cei care nu îndeplinesc sarcinile de calitate. Un lucru care s-a dovedit de mare eficacitate în ceea ce privește îmbunătățirea calității lucrărilor de instalații este panoul cu rebuturi. Aici sunt afișate desene și caricaturi despre cei ce efectuează lucrări necorespunzătoare. Aceste măsuri, întreprinse în direcția îmbunătățirii calității lucrărilor de instalații, au început să dea rezultate. De asemenea, trebuie să arătăm că majoritatea activiștilor sindicali, cum ar fi Valeriu Barbu, membru al comitelului sindicatului, Virgil Topleanu și Cornel Ureche, organizatori de grupe sindicale și alții, dovedesc practic prin lucrările de calitate executate, că ei în orice împrejurare pun un accent deosebit pe calitate. Desigur că noi nu am făcut totul pentru ca lucrările executate să fie în totalitate de calitate. Suntem hotărîți ca în perioada care urmează să acordăm o atenție și mai mare calității instalațiilor, desfășurînd în acest scop o susținută activitate pe linie sindicală. ION HOBORICI, președintele comitetului sindicatului la întreprinderea nr. 3 instalații T.C.E.H. Constanța In camera de comandă a Termocentralei Ovidiu, „creierul“ uzinei, Șeful de tură, Coman Pavel și electricianul Asin Oleg, urmărind atenți funcționarea turbogeneratorilor. De munca lor depinde asigurarea unor parametri optimi ai energiei electrice furnizate consumatorilor. Cu toți iorleli la livreim colților Situația întreținerii culturilor la data de 31 mai a. c. Din situația prezentată mai sus, se desprinde faptul că nu se folosesc în totalitate posibilitățile existente. Astfel, în unele raioane, ca de pildă Adamclisi și Măcin, există un decalaj mare la prima prașilă mecanică și manuală la floarea-soarelui. Aceasta scoate în evidență slaba preocupare a unor conduceri S.M.T. privind folosirea la maximum a mijloacelor mecanice existente. Ca urmare, prășitul mecanic în raioanele amintite este mult rămas în urmă față de cel manual. Mai mult ca atît, florii-soarelui și porumbului, față de starea de vegetație în care se găsesc trebuia să li se aplice prima prașilă mecanică și manuală cu mult timp în urmă. Rămîneri în urmă nejustificate privind prașila mecanică și manuală la porumb sînt în raioanele Adamclisi, Istria, Măcin și altele. In aceste raioane (cu excepția Măcin) întîlnim un decalaj mare între prima prașilă mecanică și manuală, iar în restul raioanelor prașila manuală este mult rămasă în urmă. Or, cu 64 la sută prașilă manuală în raionul Hîrșova, 68 la sută în raionul Medgidia, 74 la sută în raionul Negru Vodă, și 61 la sută în raza orașului Constanța, nu se poate vorbi de desfășurarea unei munci susținute din partea unor consilii de conducere privind mobilizarea colectiviștilor la muncă. Cu toate că în gospodăriile colective există suficiente brațe de muncă, prașila manuală se desfășoară într-un ritm nesatisfăcător, comparativ cu gospodăriile de stat. In ceea ce privește prașila a doua mecanică și manuală, atît la porumb cit și la floarea-soarelui se constată că acolo unde există preocupare, unde se folosesc la maximum forțele existente se obțin rezultate bune. Așa de pildă, la floarea-soarelui prășitul al doilea mecanic se apropie de sfîrșit în toate gospodăriile de stat, precum și în gospodăriile colective din raza orașului Constanța. In raioanele Medgidia, Negru Vodă și Tulcea s-a prășit mecanic mai bine de jumătate din suprafața însămînțată cu floarea-soarelui. In schimb, în raioanele Măcin, Hîrșova și Istria s-a aplicat prașila a doua pe suprafețe mici cultivate cu floareasoarelui. Ce arată acest lucru ? Că slab se preocupă unele conduceri S.M.T. în îndrumarea mecanizatorilor pentru a executa prașila într-un ritm susținut și că folosesc mecanizatori în executarea altor lucrări care trebuie făcute mai de mult. La porumb, atît prașila mecanică cit și cea manuală sînt mult rămase în urmă. Ce trebuie făcut ? In primul rînd, conducerile S.M.T. să concentreze toate forțele la aplicarea lucrărilor de întreținere, folosindu-se întreaga capacitate de lucru a mașinilor și ziua lumină. Consiliile de conducere ale G.A.C., îndrumate de organizațiile de partid vor trebui să mobilizeze pe toți colectiviștii la muncă, deoarece executarea prașilelor la timp și de calitate este o chezășie sigură în sporirea producțiilor. Consiliile agricole raionale, sub îndrumarea comitetelor raionale de partid, trebuie să ajute în mod concret unitățile agricole în urgentarea ritmului de întreținere a culturilor prășitoare. RAIONUL Prașila |_____________Prașila a II-a________ Floarea-soarelui Porumb Floarea-soarelui Porumb _______________mec, man, mec, man, mec, man, mec, man. Adamclisi 89 100 72 71 42 12 1,5 — Hîrșova 100 100 93 64 15 — 6,3 — Istria 98 100 82 77 21 19 1,4 0,5 Macin 53 100 57 71 2 16 1,0 3,1 Medgidia 100 100 92 68 66 19 20,5 0,2 Negru Vodă 100 100 99 74 79 35 24,0 6,9 Tulcea 99 100 100 88 57 41 9,0 5,1 Constanța_______100 100 98 61 82 27 13,0 0,9 Total G.A.C. 94 100 88 72 46 21 10,7 2,2 G.A.S. Nord 100 100 92 100 88 41 18,0 16,0 G.A.S. Sud_____100___100___99__97___89___79____80,0__13,0_ Total G.A.S. 100___100___96___98___89__60 24,5 14,0 Total regiune 95,6 100 90 80 53 29 15,0 6,0 Decalajul trebuie micșorat Dacă pînă la 23 mai, în raionul Măcin, se executase prima prașilă manuală la porumb pe suprafața de 4.930 ha, după o săptămină, această suprafață a crescut considerabil, ajungind la aproape 8.700 ha. Prășitul manual al florii-soarelui a fost terminat încă de pe data de 23 mai, iar acum, colectiviștii au început prașila a doua manuală la floareasoarelui și porumb. In întregul raion, au fost prășite a doua oară cca. 400 ha cu floarea-soarelui și aproape tot atîtea cu porumb. Printre gospodăriile care au prășit a doua oară suprafețe mai mari se află : Pecineaga, Dorobanțu, Ostrov, Traianu și altele. De asemenea, colectiviștii au mai prășit întreaga suprafață de cartofi și sfeclă. Cu rezultate bune, se pot mîndri și colectiviștii din Greci, care termină tot în aceste zile prima prașilă la cele 825 ha cu porumb. Cu toate acestea, se observă în întreg raionul că prășitul mecanic este rămas în urmă față de prășitul manual. Astfel, dacă pînă la 23 mai, se prășiseră 3.802 ha, după o săptămînă, suprafața de porumb prășită mecanic a crescut cu numai 3.219 ha, ceea ce este foarte puțin, față de cele 85 de cultivatoare care există în ambele S.M.T.-uri. Dacă ar fi lucrat toate cultivatoarele, avansul de la o săptămînă la alt.a, trebuia să fie de cca. 7.100 ha, dar, ca urmare a faptului că mașinile nu sunt folosite toate, numai 44 din total, iar prășitoarele de față nu sunt folosite cu randament, situația se prezintă așa cum s-a arătat. Conducerile S.M.T.-urilor au retras un număr prea mare de tractoriști de la brigăzi pentru reparații, rămînînd mașinile fără oameni. Această situație nu este normală, deoarece prășitul mecanic trebuie să fie înaintea prășitului manual, dacă nu la același nivel, în care scop trebuie să ia urgente măsuri pentru micșorarea decalajului existent. C. CORA Să fie urmat exemplul fruntașilor Cei ce muncesc în sectorul zootehnic al gospodăriei colective din Corugea, raionul Hîrșova, și-au îndeplinit și depășit planul de producție pe primele 4 luni ale anului. Aceasta se datorește muncii desfășurate de îngrijitorii: Vîlcan V. Ion, candidat de partid, Vîlcan V. Gheorghe, Bucur Ștefan, de la sectorul ovine și Căpățînă Vasile, Căpățînă Nicolae, Munteanu Gheorghe, de la sectorul bovine, care au furajat rațional animalele, le-au pășunat sistematic în masă verde și le-au întreținut în bune condițiuni atît nutritiv, cit și medical. Nu același lucru se poate spune de Ogran Ion, Tîrlungeanu Gheorghe, Beciu Ștefan, Damian Ion — de la ovine, care pe lingă faptul că au întreținut mai prost animalele, le-au lăsat să pășuneze în urma bovinelor, fapt care a făcut ca o mare cantitate de masă verde să fie distrusă inutil. In urma criticii făcute în cadrul adunării generale lunare, sperăm că cei mai sus amintiți își vor schimba atitudinea și vor contribui la sporirea productivității pe cap de animal. VALENTIN P., coresp. Consfătuirea începuse mai bine de un ceas. Vorbiseră mai mulți tovarăși. — Dăm cuvîntul tov. Teodorov Tănase de la T.C.E.H.2. Omul a trecut la pupitru, s-a uitat atent la cei din sală, apoi a început. — Eu tovarăși, lucrez ca șef de echipă la T.C.E.H.2. Sînt agitator de mai mulți ani și... cum să vă spun, îndrăgesc această muncă. Deși sunt mai bătrîn, mă simt mai bine alături de tineri. Și ajut să crească, să devină oameni de nădejde. Agitatorul a continuat să vorbească. Oamenii ascultau cu multă atenție... ...Așa l-am cunoscut pe agitatorul Teodorov Tănase. Cu cîtva timp în urmă l-am întîlnit și am discutat. — Tovarășe Teodorov — l-am rugat — spune-mi și mie cum a fost cu echipa de tineri? — Păi, lucrurile au început simplu. In 1959 lucram pietrărie la Mamaia. Intr-o zi mi s-a spus că fac parte dintr-o comisie care va verifica unele lucrări de mozaic. Pe șantier am întîlnit pe maistrul Pop. — Uitați, tovarăși, ce lucrare proastă au executat acești tineri. Am privit mai întîi spre vinovați. Doi tineri posomoriți așteptau cu capul în jos hotărîrea noastră. Am cercetat lucrarea. Intr-adevăr nu era executată prea bine. M-am apropiat de tineri. — Voi în două zile puteți reface lucrarea. Le-am explicat ce au de făcut. In termenul stabilit au dat lucrarea cu calificativul de bună. I-am invitat pe cei doi să vină pe la mine să mai discutăm. Peste puțin timp au cerut să lucreze cu mine. Conducerea șantierului a fost de acord. Așa am cunoscut pe Mușat Traian și Paraschivi de Nicolae. In acea perioadă pe șantierele noastre veneau mulți tinerii necalificați. M-am gîndit să mai iau cîțiva din aceștia și să formez o echipă. Iată-ne în prima zi de lucru. Cu ce să încep ? Mi-am dat seama însă repede că eu nu știu aproape nimic despre membrii echipei. Am organizat discuții cu fiecare. Am vrut să știu dacă le place meseria, de unde vin, cum gîndesc despre viitor și altele, încercam din răspunsuri, să-mi dau seama în ce constau calitățile lor, capacitatea fiecăruia. Cunoscîndu-i puțin, am tecut la treabă. I-am ajutat să mînuie sculele, să execute lucrări, la început mai simple și cu timpul mai seară pretențioase. In fiecare discutam rezultatele muncii de peste zi. Adesea îi puneam pe ei să spună cum au muncit. Au fost și greutăți. Unii întîrziau de la serviciu. Peste cîteva zile am făcut o problemă pe această temă cu întreaga echipă. Le-am explicat ce înseamnă pentru noi să pierdem minute prețioase din muncă. Cei vinovați s-au angajat că nu vor mai lipsi. A sosit și ziua primului salariu. Echipa obținuse unele rezultate și cîștigul era pe aceeași măsură. Intr-o zi am constatat că majoritatea membrilor echipei nu obișnuiesc să meargă la spectacole. La lăsarea lucrului am discutat împreună și am ales un film la care am mers cu toții. De atunci a rămas în obișnuință ca periodic echipa să aleagă un spectacol de teatru sau un film unde să mergem în colectiv. S-a întîmplat cu cîtva timp în urmă ca un lucrător, Mușat Traian, să vină la lucru într-o stare bolnăvicioasă. Am aflat că seara se îmbătase zdravăn și acum nu putea lucra. Am adunat echipa și l-am discutat. Oamenii l-au săpunit zdravăn. De atunci Mușat s-a lecuit de băutură. Și uite așa timpul trecea și tinerii deveneau tot mai stăpîni pe meserie. Conducerea șantierului a încredințat echipei noastre o lucrare grea. Era vorba de executarea unor socluri de statui. Am adunat băieții și le-am spus : — Tovarăși, ați învățat meserie, v-ați calificat și ați căpătat categoria a IV-a de salarizare. De atunci a trecut o bucată de timp în care nivelul nostru de pregătire a crescut. Astăzi ni s-a încredințat o lucrare grea. Dacă o executăm bine, putem promova la categoria a VI-a de salarizare. Băieții au executat cu multă grijă lucrarea, eu m-am bucurat mult, iar ei au cîștigat două categorii la salarizare. In primăvara acestui an, Teodorov a adunat pentru ultima oară echipa. — Tovarăși, au trecut patru ani de cînă suntem împreună. Voi ați devenit lucrători cu experiență, ați crescut și ca oameni. Echipa noastră este bine închegată. Depășim cu regularitate planul. Cred că a sosit timpul să lucrați și fără mine. — Nu se poate tovarășe Teodorov au sărit toți. Dumneata ești pentru noi ca un tată și apoi ce ne facem fără șef de echipă ? — M-am gîndit și la asta. Eu propun să alegeți ca șef de echipă tot pe unul dintre voi. Cred că ar fi nimerit Paraschivide, îl cunoașteți cu toții, este bun muncitor. Nu de mult, organizația noastră de partid l-a primit candidat de partid. Și candidatul de partid Paraschivide Nicolae a fost ales șef de echipă. Timpul trece, oamenii cresc. Tînărul care acum patru ani aștepta verdictul pentru o lucrare executată defectuos, a devenit șeful uneia din cele mai vestite echipe de pietrari de la T.C.E.H.2. ...De atunci au trecut cîteva luni. Agitatorul Teodorov Tănase lucrează tot ca șef de echipă. Are alți tineri cu care a luat-o de la capăt. Și pe aceștia i-a îndrăgit și este hotărît să-i facă meșteri iscusiți, oameni de nădejde. A. VICENȚIU WWWW’JWWWE Agitatorul