Dobrogea Nouă, decembrie 1963 (Anul 16, nr. 4765-4791)
1963-12-01 / nr. 4765
i Organ al Comitetului regional P.M. Bobropa și al Sfatului popular regional Anul XVI nr. 4765 Duminică 1 decembrie 1963 4 pagini 20 de bani îmbunătățim continuu activitatea financiară Paralel cu îndeplinirea planului de transporturi și prestațiuni portuare, în atenția colectivului de muncă de la D.R.1 T.C. a stat realizarea planului de beneficii și reducerea sistematică a prețului de cost. Acest lucru este vândit și de bilanțul realizărilor economice obținute de muncitorii, inginerii și tehnicienii noștri, la sfîrșitul celor 10 luni din anul 1963. Bunăoară, în acest timp, s-au obținut peste plan 9.700.000 lei beneficii și s-a redus prețul de cost cu 1,83 la sută pe tonă trafic și cu 1,04 la sută pe mia tonă-milă transportată ceea ce ne-a dat posibilitatea să obținem economii suplimentare la prețul de cost în valoare de 3.387.000 lei. La obținerea acestui bilanț bogat în activitatea financiară o contribuție de seamă a adus-o aplicarea în termen a prevederilor înscrise în planul M.T.O., introducerea progresului tehnic, înzestrarea portului Constanța cu utilaje moderne de înaltă tehnicitate. Toate acestea au dus pe primele 10 luni la sporirea productivității muncii cu 11,32 la sută peste prevederi. Numai anul acesta au fost puse în funcțiune 15 macarale de 3 și 5 tone, 55 tractoare, 29 autostivuitoare, 154 remorci și alte utilaje. De asemenea, în curînd vor intra în funcțiune încă 3 macarale de 10 tone și 4 macarale de 8 tone, iar pînă a sfîrșitul anului vor mai fi montate 9 macarale. Ținînd cont de utilajele noi intrate în producție, au fost luate și măsuri de școlarizare a muncitorilor. Astfel, au fost școlarizați 64 conducători de autostivuitoare, 262 tractoriști și 62 macaragii. Au mai absolvit cursurile de calificare în ultimul timp 127 șefi de echipă și 266 vinderi. Analizele săptămînale în ședințele operative de producție, organizate cu șefii de secții și servicii au permis conducerii întreprinderii să coreleze mai bine rezolvarea diverselor probleme legate de activitatea productivă, reușindu-se astfel ca fiecare sector de muncă să se încadreze în cheltuielile planificate și întregul colectiv să lupte cu toată hotărârea pentru reducerea acestora, prin aplicarea celor mai eficiente măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, repartizarea utilajelor și formațiilor de lucru în funcție de natura mărfurilor ce se încarcă și se descarcă la nave, pregătirea din timp a sculelor și dispozitivelor necesare, evitarea încrucișărilor de mărfuri ce trebuie manipulate dintr-un sector în altul, o mai bună colaborare cu Romtrans și celelalte organe ale Ministerului Comerțului Exterior din port, ne-au dat posibilitatea să reducem timpul de staționare al navelor sub operațiuni cu 16,55 la sută față de timpul mediu planificat. Aceste măsuri au influențat în final asupra reducerii sistematice a prețului de cost și obținerii de beneficii peste plan. O problemă importantă, legată de ținerea în perfectă stare de exploatare a instalațiilor de la bordul navelor, este pregătirea cadre(Continuare în pag. a III-a) „Seceriș“ Cînd soarele își arăta primele raze argintii, cuțitele recoltoarelor conduse de Gavrilă Ștefan și Filip Lucian din coloana a V-a de la Rusca, tăiaseră deja cîteva sute de maldăre. — Așa de dimineață ? întreb. — Da, ca să ajungem departe. Îmi răspund, parafrazînd un proverb ca să facă economie de explicații. De fapt, ieșirea aceasta matinală în mijlocul holdelor de viitoare celuloză face parte din „arsenalul“ de măsuri luate de coloană , întreținerea zilnică mașinilor, folosirea lor cu maaximum de randament, astfel ca la sfîrșitul lunii să se realizeze peste plan cel puțin 200 tone de stuf. Și, pînă în prezent, faptele nu dezmint nici una din hotărîrile mecanizatorilor. Pe primele două decade ale lunii noiembrie coloana e în fruntea întrecerii pe întreprindere. Numai în 12 zile, mecanizatorii de aici au realizat o producție de aproape 900 tone stuf, media zilnică pe agregat depășind 20 de tone, ceea ce înseamnă că fiecare conducător de recoltar realizează peste norma zilnică cel puțin 2-3 tone de stuf. Dar dacă îl întrebi pe comunistul Stefan Gavrilă cum reușește să recolteze zilnic 22-24 tone de stuf, îți va răspunde scurt, „muncind“. Atît și nimic mai mult. In schimb, amănuntele se poți afla de la șeful de coloană : — Toți mecanizatorii și manipulanții din coloana noastră se străduiesc să stăpînească mai bine mașinile, în așa fel, încît să-și depășească zilnic norma zilnică de recoltare. Până în prezent, ne ținem la înălțimea angajamentului. Recoltăm zilnic 85-95 tone și le băgăm în depozit. Ne pregătim să realizăm și mai mult, și, după cum vedeți, mașinile lucrează din plin cu indici sporiți, iar vremea e minunată, ține cu noi. ... Dubuitul uniform al mașinilor umple întinderea grindurilor de la Tăucu. Pe tractoarele ușoare care împing sergile în zidul des al stufului, culcîndu-l în maldăre mari, aurii, își dispută întîietatea în zone recoltate Ștefan Gavrilă și Filip Lucian. Alături, Florea Machedon și Nicolae Gavrilă pornesc cu noi transporturi spre „depozitul“ de stuf, în zorul tractoarelor cu mai multe remorci. Pe malul drept al brațului Sf. Gheorghe glugile se înșiră ca niște mărgele la care se adaugă mereu altele noi. Primitorul Roșu Toader care dirijează operațiunile de depozitare, măsoară cu atenție fiecare remorcă încărcată și notează în carnețel cantitățile de stuf, după care indică locul de depozitare. Și, deodată, ziua ia sfîrșit, împresurată de întuneric. Farurile recoltoarelor se aprind luminînd puternic marea de stuf. Recoltatul continuă cu aceeași intensitate ca și ziua. Schimbul U vrea cu tot dinadinsul să se situeze cu realizările la înălțimea celui de zi. In camera stației de radioemisie, un scurt bilanț al zoru-lwi din această zi... — 98 de tone, anunță Vasile Ivanov, brigadierul coloanei. Pe calea undelor zboară spre întreprindere rezultatul strădaniei de o zi a coloanei. Mîine vor veni alte vești. Fără îndoială, mai bogate în zone de stuf trecut prin sergi. P. BRUCA încă cîteva maldăre de stuf recoltate de harnicii mecanizatori din cadrul coloanei a IX-a de la U.E.S. Rusca, și cele două tractoare vor face schimb de remorci. Recoltorul va cupla o nouă remorcă goală, în timp ce tractorul de transport abia sosit, va porni din nou la drum , cu remorca plină către platforma de depozitare a stufului. (Foto: GH. CIOROBEA) învățămîntului agrozootehnic grijă deosebită In toate gospodăriile colective din regiunea noastră, a îniceput predarea primelor lecții la învățământul agrozootehnic de masă. In multe gospodării, au fost predate pînă acum 4 și chiar 5 lecții, pe cînd în altele abia 2-3 lecții, sînt asemănătoare, deși condițiile Cauza ritmului diferit în care se desfășoară lecțiile se datorește preocupărilor diferite ale lectoșirilor și ale consiliilor de conducere din gospodăriile colective. Ritm diferit In raionul Negru Vodă există numeroase gospodării colective, unde învățămîntul agrozootehnic de masă se desfășoară în bune condiții. Ca urmare a pregătirii sălilor cu cele necesare, a participării în număr tot mai mare a cursanților, s-au putut preda în multe cercuri 4 și chiar 5 lecții. La gospodăria colectivă din Plopeni, de pildă, în urmă cu cîteva zile, se predaseră 5 lecții la cele două cercuri de agricultură. Lectorul Georgescu Gh. și-a pregătit din vreme pentru fiecare lecție un plan de expunere, a folosit în timpul predării scheme și diferite materiale didactice. La ultima lecție, cînd a vorbit despre semănatul și îngrijirea culturii griului, inginerul Georgescu a exemplificat modul cum s-au comportat în gospodăria de la Plopeni diferite soiuri de grîu însămânțate, cauzele obținerii unor producții diferite între brigăzi etc. Faptul că lecțiile sunt atractive, că au fost asigurate din vreme condiții optime, a dus la o frecvență foarte bună. Mulți cursanți, printre care Gelcu Ilie, Lampă M., Bădiță Vasile, Baciu Gh., Bîrsan Nicolae și alții nu au nici o absență, ei la fiecare lecție pun întrebări pentru lămurirea diferitelor probleme. La cele două cercuri zootehnice, unde lector este medicul veterinar Jiga Virgil au fost predate patru lecții, frecvența fiind, de asemenea, bună. Și la Credința, inginerul Simion Ion a predat pînă acum patru lecții, unde au participat toți cursanții înscriși. Bine se ocupă de predarea lecțiilor și inginerii Niculescu Ion și Oraveț Ferdinand de la G.A.C. General Scărișoreanu. Aici au fost predate 5 lecții la zootehnie și 4 lecții la cultura mare. Important este faptul că aici lecțiile zootehnice se țin în apropierea grajdurilor de animale, într-o sală special amenajată și că lectorul recomandă cursanților diferite broșuri pentru completarea cunoștințelor predate. După fiecare lecție predată, cursanții aplică cele învățate. Ca urmare, aici, s-au obținut pînă acum 2.350 litri de lapte pe cap de vacă furajată. Iată însă că în raion mai sînt și gospodării unde s-a predat un număr mic de lecții. La Tătaru, de pildă, au fost predate cite 2 și 3 lecții la diferitele cercuri. La Comana, de asemenea, au fost predate 3 lecții atît la cercurile zootehnice cit și la cele agrotehnice. Credem că, în această direcție, lectorii trebuie să se preocupe mai mult pentru a ajunge la nivelul lectorilor fruntași. Trebuie să fie în atenția tuturor lectorilor și conducerilor gospodării(Continuare în pag. a II-a) i 4 CASA și ORAȘUL Prin blocurile noi din orașul Tulcea Ați trecut cumva de curînd prin Tulcea ? Atunci, ați observat că numai în cîțiva ani, orașul de la porțile deltei a devenit de nerecunoscut. O splendidă faleză a luat locul maghernițelor presărate de vechii edili și patroni de-a lungul Dunării, așternîndu-se ca un covor în fața blocurilor cu siluete geometrice și culori îmbietoare. Fiecare an, din ultimii care au trecut, a întregit tot mai mult noua arhitectură modernă dăruind bătrînului oraș tinerețe și splendoare. Iată numai în acest an, s-au construit și dat în folosința locuitorilor blocuri cu 110 apartamente, altele sînt aproape gata și în cur\nd, pînă la 1 ianuarie, încă 70 de apartamente își vor primi cu vinUtate și confort alți locatari. Adăugați însă la toate acestea magazinele de la parter cu vitrine largi ca niște priviri deschise spre soare, palatul Casei de cultură care va fi gata în curînd, complexul cooperației meșteșugărești și enumerarea poate continua încă. Nici că se poate o bucurie mai mare să te numești printre locatarii acestor splendide locuințe în interiorul cărora confortul vorbește de grija față de om în statul nostru. Și de obicei, toți cetățenii, de la copiii de școală și pînă la moșnegii pensionari, indică cu mîndrie adresa lor de la noile blocuri. Din aceste sentimente de bucurie și mîndrie și dintr-o îndreptățită îndatorire cetățenească, unii locatari au simțit nevoia să întregească și să îmbogățească frumusețe orașului și a locuințelor lor și astfel, cu sprijinul deputaților și al comitetelor de blocuri, au luat ființă numeroase inițiative. Locatarii blocurilor G. 0 și G. 6 din strada Gării au ajutat la refacerea spațiilor verzi din apropiere pe care le-au înfrumusețat cu plante de ornament, cei din grupul de blocuri S. 1, S.2 și S. 3 au amenajat o adevărată grădiniță în care au sădit flori și arbori. In această sferă de preocupări, au intrat adesea și interioarele, gospodinele finind și ele să dea replica cuvenită gospodarilor. Și astfel, scara B a blocului M a fost împodobită cu tablouri, iar la ferestre s-au pus glastre cu flori și perdele (fotografia alăturată). COMUNICAT COMUN cu privire la vizita delegației de stat a R.P. Române în R.S.F. Iugoslavia La invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Române a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice și culturale, a avut întîlniri cu reprezentanți ai organelor republicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ale construcției socialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din: Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din: Josin Broz Tito, președintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Edvard Kardekj, președintele Scupștinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Miloș Miniei, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, Bogdan Țrnobrnia, secretar gener’al al președintelui republicii, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-otmosferă tovărășească de cordialitate și înțelegere reciprocă. S tat Cele două delegații au constacu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă cu succes Iugoslavia se dezvoltă în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile economice reciproce și, constatînd rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economiilor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producția industrială, a colaborării în domeniul transporturilor și telecomunicațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colaborării tehnico-științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier — și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea economică a ambelor țări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilități pentru cooperarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea navigației pe Dunăre, important mijloc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate. In legătură cu această îmbunătățire și cu lichidarea radicală a greutăților de navigație existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu guvernele celorlalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi și contacte, delegațiile Republicii Populare Pomina și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să spione sril încheierea de convenții, înțelegeri și alte măsuri, colaborarea dintre organele și organizațiile competente în domeniul științific, radioteleviziunii, agențiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegații și prin contacte între reprezentanții celor două țări toate domeniile de activitate econnomică și socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relațiilor de bună vecinătate și la lărgirea colaborării prietenești multilaterale dintre Repubnca Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Analizînd situația internațională, delegațiile au constatat cu satisfacție identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două țări cu privire la principalele probleme internaționale, cum sunt problemele asigurării păcii și realizării coexistenței pașnice, dezarmării generale și totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistența pașnică (Continuare în pag. a IV-a) Semnarea convențiilor romîno-itgoslave privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier BELGRAD 30 (Agerpres) Sîmbătă dimineață la Vecea Executivă Federativă a R. S. F. Iugoslavia a avut loc semnarea convențiilor romîno-iugoslave privind Sistemul hidroenerggetic și de navigație Porțile de Fier. Convențiile se referă la elaborarea proiectului, execuția lucrărilor, stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă, exploatarea St""1 ■"mutul Porțile de Fier și la alte probleme în legătură cu realizarea și exploatarea Sistemului. Din partea romînă convențiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor și energiei electrice, iar din partea iugoslavă de Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R.S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Mămășan, ambasadorul R.P. Romane la Belgrad, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști. (Continuare în paga III-a) Semnarea acordului privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 30. — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și P. Popa, transmit: Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Român, iar din partea Muncitoresc iugoslavă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea romînă au fost de față tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat tovarășii: Edvard Kardelj, președintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreședinte al Skupstinei Federative, Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, președintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, președintele Camerei Economice Federative, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, dr. Ioie Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui, Mirko Teoavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii delegației române s-au întreținut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. Dejun în cinstea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30. — Trimișii speciali Agerpres transmit: Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Titov a oferit sîmbătă la amiază la Palatul Alb, un dejun în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămășan, precum și consilierii delegației. Din partea iugoslavă au luat parte tovarășii: Edvard Kardelî, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Iovan Veselinov, Veliko Vlahovici, Ivan Goșniak, Boris Kraiger, Miloș Miniei, Kocea Popovici și alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare, urări de succes în construcția socialistă, exprimînd convingerea că prietenia și colaborarea dintre ele se vor întări și dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului și păcii. * /