Dobrogea Nouă, decembrie 1963 (Anul 16, nr. 4765-4791)
1963-12-03 / nr. 4766
Organ al Comitetului regional P.M. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVI nr. 4766 Marți 3 decembrie 1963 4 pagini 20 de bani In industria locală Qjidețfmirea ritmică a ttlamiLiLi Industria locală din raza orașului Constanța cunoaște an de an o dezvoltare tot mai mare. Urmărind înfăptuirea sarcinilor care-i reveneau pe această linie, comitetul executiv al Sfatului popular oraș Constanța a asigurat întreprinderilor de industrie locală, încă de la începutul anului, condiții optime în vederea îndeplinirii tuturor sarcinilor economice. De altfel, această problemă a stat permanent în atenția sa. Bunăoară, cu cîtva timp în urmă, comitetul executiv a analizat într-o ședință de lucru modul cum au fost urmărite și înfăptuite obiectivele prevăzute în planurile de măsuri tehnico-organizatorice ale fiecărei întreprinderi, precum și sarcinile economice și financiare de plan pe cele 9 luni din acest an. Conducerile întreprinderilor de industrie locală, se spunea în raportul prezentat, sub îndrumarea permanentă a Comitetului orășenesc de partid și cu sprijinul efectiv al comitetului executiv al sfatului popular s-au preocupat cu simț de răspundere de buna desfășurare a procesului de producție. Planurile de măsuri tehniceorganizatorice elaborate de fiecare întreprindere în parte și aprobate de comitetul executiv al sfatului popular au constituit pentru colectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri un sprijin concret în munca de folosire eficientă a fondurilor fixe, în ceea ce privește asigurarea unei ritmicități a producției, extinderea procedeelor de producție avansate, organizarea mai judicioasă a producției, precum și întărirea disciplinei în muncă. In vederea obținerii de rezultate bune au fost luate măsuri pentru eliminarea unor strangulări în procesul de producție, care au creat condiții pentru o mai bună exploatare a capacităților de producție, precum și pentru folosirea pe scară tot mai largă a creditelor de mică mecanizare. In această perioadă, colectivul de muncă de la I.P.M.C. a extins dotarea cu mese vibrante de înaltă frecvență a liniilor de fabricație, a liniei I cu matrițe mari care reduc ciclul de fabricație și sporesc capacitatea de producție. De asemenea, în trimestrul III s-a introdus la toate liniile de fabricație pentru executarea stâlpilor precomprimați metoda vibrării In trei secțiuni (trei vibratoare în lungul matrițelor), măsură care a dus la creșterea productivității muncii și a producției de prefabricate. Și la I.M. „Energia" au fost luate măsuri în vederea organizării în flux a secțiilor, a ridicării calificării continue a muncitorilor, și înzestrării atelierelor cu noi utilaje, măsuri care au creat condiții optime de sporire a capacității de producție. Astfel, planul la producția globală a fost realizat cu 109 la sută, la producția marfă cu 102,9 la sută, la productivitatea muncii cu 106 la sută, la fond salarii cu 102,8 la sută, iar la număr mediu -criptic cu 102,8 la sută. Pe această linie rezultate bune au obținut colectivele de muncă de la I.P.M.C. și I.M. „Energia", care și-au îndeplinit planul de producție în proporție de 114,6 la sută și respectiv 111,9 la sută. Atît raportul, cât și participanții la discuții au subliniat că pe lângă rezultatele bune obținute în această perioadă, au existat și unele lipsuri care au influențat negativ asupra îndeplinirii planului de producție și mai ales pe sortimente. * Un exemplu în această direcție (Continuare in pag. a îl a) Comunistul Soare Vintilă lucrează ca maistru din anul 1955. Cînd a venit aici la secția ateliere din D.R.N.C. cadrul Constanța nu avea experiență în organizarea muncii. Din această cauză nici rezultatele obținute nu erau la nivelul așteptărilor. In practică a început să se lovească de o serie de probleme dificile a căror rezolvare cereau o pregătire cît mai temeinică. Și maistrul Soare Vintilă, deși avea la bază studii corespunzătoare, și-a dat seama că mai are încă multe de învățat. De aceea, a început să studieze cu pasiune atît cărți de specialitate cît și a cărți legate de buna organizare lucrului. Rezultatele acestei strădanii n-au întîrziat să se arate. Acum, după cum afirmă și inginerul Drăgănoiu Ștefan, șeful secției, maistrul Soare reușește să organizeze bine lucrul în cadrul echipelor, urmărește executarea în termen a lucrărilor la nave, fapt pentru care în prezent este cotat printre cei mai buni maiștri ai secției. Experiența proprie s-a dovedit că una din cheile realizărilor frumoase în producție este ridicarea permanentă a calificării profesionale. De aceea, în afară de propria sa calificare, pe maistrul Soare Vintilă îl preocupă și ridicarea calificării muncitorilor care lucrează în cele 6 echipe pe care le conduce. La cursurile de ridicarea calificării care s-au ținut în acest an, s-a ocupat mult de mobilizarea lucrătorilor cu pregătire mai slabă din cadrul atelierului, pentru s participa efectiv la aceste cursuri. Ținînd cont de eficacitatea unor metode practice de ridicare a calificării, a mers pe linia repartizării tinerilor cu mai puțină experiență pe lingă cei vîrstnici cu o înaltă calificare. Așa, de pildă, tînărul Mitrea Mihai care a fost repartizat pe lingă șeful de echipă Mușat Ion, ridicîndu-și calificarea a fost trecut prin examinare de la categoria a 4-a de salarizare la categoria a 6-a, iar cazangiul Bran Ion a devenit ajutor șef de echipă. Tot în scopul ridicării calificării profesionale, printre alții, au fost repartizați pe lângă cei mai buni lucrători și Buda Vasile și Mihalache Ștefan, sudori, care în prezent reușesc să obțină rezultate bune la locurile de muncă. „Preocupat permanent de executarea în termenii de bună calitate a lucrărilor încredințate, comunistul Soare Vintilă controlează zilnic comenzile, repartizează în mod judicios lucrările ne echine, este prezent peste tot unde se lucrează, colaborează cu șefii de echipă, arătînd fiecăruia ce are de făcut, iar cînd observă o lipsă ia imediat măsuri" — spunea inginerul Văideanu Constantin. Hărnicia oamenilor pe care-i conduce se concretizează zi de zi. Lucrările de reparații la vasul „Craiova“, care au fost executate în termen și de bună calitate, este una din ultimele realizări obținute, unde calificarea ridicată a muncitorilor și-a spus cuvîntul. „Cu cît mă ocup mai mult de calificarea muncitorilor, cu atît rezultatele obținute în producție sînt mai bune. Executarea în termen a lucrărilor cere o înaltă calificare — fant pentru care problema ridicării calificării muncitorilor va sta și pe viitor în atenția noastră" — ne spunea maistrul Soare Vintilă. Fără îndoială că procedînd în acest fel, colectivul de muncitori condus de maistrul Soare Vintilă va adăuga în continuare noi succese la cele obținute pînă în prezent, contribuind din un au la îndeplinirea planului anual pe întreprindere la toți indicatorii. K. G. Cel mai bun din coloană pe Bărbuceanu Tudor îl cunoștea Ghemuș Gheorghe încă din campania de recoltare a stufului 1960—1961. Atunci au lucrat împreună la aceeași coloană. Primul ca mecanizator pe agregatul de recoltare, iar al doilea ca tractorist, transportînd maldării de stuf cu remorca la punctele de balotare și depozitare. Dar lucrul pe agregatul de recoltare este pe cît de frumos, pe atît de complex. In primul rînd, trebuie să cunoști foarte bine atît tractorul ușor cît și recoltorul. Aceasta însă nu este suficient. Uni bun mecanizator este considerat acela care reușește să folosească judicios capacitatea de recoltare a agregatului pe care îl conduce, să sporească continuu această capacitate prin reglarea recoltorului în lan în funcție de calitatea stufului și natura terenului, reducerea continuă a înălțimii de tăiere și recoltarea stufului fără risipă etc. Cu toate acestea, întreținerea utilajului în perfectă stare de funcționare joacă un rol de bază. Și mai este un lucru: să știe să organizeze astfel munca mecanizatorilor și manipulanților pe care îi conduce, încît recoltarea stufului și transportul lui la depozit să se facă ritmic, fără stagnări. Bărbuceanu Tudor cunoștea bine toate acestea pe care le aplica în practică, în timp ce Ghemuș era dornic să le cunoască și să le aplice. Muncind cu perseverență, învățînd din experiența practică a mecanizatorilor de frunte, printre care și Bărbuceanu, și absolvind cursul special de scurtă durată din cadrul T.A.V.S. în care sînt pregătiți mecanizatorii, Ghemuș a reușit să-și însușească în scurt timp meseria dorită. Doi ani la rînd însă, n-a mai lucrat împreună cu Bărbuceanu, ci într-o altă coloană. Și iată că în această toamnă s-au întîlnit din nou ca tovarăși de muncă, de această dată în cadrul coloanei a IV-a de la U.R.S. Pardina. Cu deosebirea că acum comunistul Bărbuceanu Tudor este șeful coloanei, iar atemistul Ghemuș Gheorghe cel mai bun mecanizator al coloanei. Tînărul Ghemuș recoltează zilnic Cste 20-22 tone de stuf, ceea ce face ca, deocamdată, pe graficul întrecerii socialiste, săgeata care-i indică rezultatele muncii pe primele 26 de zile ale lunii noiembrie să aibă cea mai mare înălțime. întrecerea socialistă este însă în plină desfășurare... Șeful coloanei a IV-a de la A.E.S. Pardina, Bărbuceanu Tudor, îl felicită pe Ghemuș Gheorghe, sergist evidențiat în întrecerea socialistă pentru rezultatele frumoase obținute pe luna noiembrie la recoltatul stafului. (Foto : GH. CIOROBEA) Festivalul filmului la sate Festivalul filmului la sate care se desfășoară în regiunea noastră între 1 decembrie 1966 și 31 ianuarie 1964 cuprinde două etape. In prima etapă festivalul va cuprinde localitățile rurale din raioanele Adamclisi, Măcin, Istria, Tulcea și raza orașului Constanța, iar în cea de a doua, localitățile din raioanele Medgidia, Hîrșova și Negru Vodă. In vederea acestui eveniment, întreprinderea regională cinematografică a luat o serie de măsuri printre care: repararea și verificarea aparatelor de proiecție, asigurarea necesarului de filme, a camioanelor cinematografice, editarea de afișe și broșuri de popularizare etc. Numai în prima etapă vor fi prezentate 476 filme artistice și tot atâtea documentare, din care 25 cu caracter agrozootehnic și 45 pentru copii. 2.934.000 LEI ECONOMII Ca rezultat al eforturilor depuse de întregul colectiv de muncă de la I.I.C.P. Tulcea pentru reducerea consumului specific de materie primă și alte materiale și dezvoltării progresului tehnic care a dus la creșterea productivității muncii s-au realizat însemnate economii la prețul de cost. Numai în primele 10 luni ale anului valoarea economiilor se ridică la 2.934.000 lei. O mare contribuție la obținerea acestor rezultate și-au adus colectivele de muncă de la secțiile conserve de pește, făină de pește și ambalaje metalice. DUPĂ VIZITA ÎN R.M. F. IUGOSLAVIA Delegația de stat a R. P. Romíné s-a înapoiat în Capitali Duminică după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Belgrad, delegația de stat a Republicii Populare Române, condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al C.C. al P.M.R., care la invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a vizitat R.S.F. Iugoslavia. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum și Aurel Mămnășan, ambasadorul R. P. Române la Belgrad. Delegația a fost însoțită de consilieri și experți. La sosire, în Gara Băneasa, delegația a fost întîmpinată de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai ambasadei R.S.F. Iugoslavia și alți membri ai corpului diplomatic. Un grup de pionieri au oferit flori tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrilor delegației. In drum spre București, în timpul călătoriei pe teritoriul țării noastre, în gările Turnu Severin, Balota, Filiași, Craiova, Caracal, Roșiori, Videle, împodobite cu steaguri, delegația a fost salutată de un mare număr de oameni veniți în întîmpinare cu fiori. Ei au aclamat îndelung pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrii delegației. (Agerpres) Din tura comunistului Trucă- Ion de la sectorul 101 acid sulfuric U.S.A.S. Năvodari, s-au evidențiat tovarășii Munteanu Adam, Plăcintă Sabin și utemistul Gafencu Iancu. (Foto : GH. PAPAGHEORGHE) Terenuri redate agriculturii Mobilizați în permanență de organele de partid și de stat, oamenii muncii din satele și comunele raionului Adamclisi participă cu însuflețire la acțiunea de redare în circuitul agricol a cu mai mari suprafețe de terenuri. Astfel, pînă în prezent în raionul Adamclisi s-a redat agriculturii o suprafață de peste 330 ha teren arabil. La această importantă acțiune au participat peste 8.000 de cetățeni efectuînd 91.000 de muncă patriotică. EOOOOOO; Din experiența noastră în creșterea tineretului taurin Gospodăria agricolă de stat Mangalia are ca sarcină de profil creșterea taurinelor de rasă roșie de stepă pentru a da material de prăsilă. In acest scop, în gospodăria noastră s-a constituit un nucleu de selecție format din 150 de vaci. Pentru menținerea și mărirea acestui nucleu, tineretul taurin de prăsilă este crescut în gospodărie, de la naștere pînă la intrarea în reproducție. Acest lucru începe încă din faza intrauterină, vacile fiind hrănite în așa fel, incit vițeii noi născuți să fie bine dezvoltați și sănătoși. In ultima perioadă de gestație, vacilor li se reduce treptat numărul de mulsori pînă la înțărcare, astfel ca ele să intre în repaus mamar cu 60 zile înainte de fătare. Totodată, se reduce și rația, în special suculentele. Vacile care se pregătesc pentru fătare sunt trecute în grajdul de viței în boxe amenajate dinainte. Aici se țin și după fătare cîteva zile, adică pînă trece perioada calastrală, după care sînt trecute în grajduri. Prin aceasta, se evită infecțiile de grajd și în special mamitele, care dau în general tulburări gastro-intestinale la viței. Imediat după naștere, vițelul este învelit cu o pătură ca să nu fie văzut de mama sa și ținut separat pînă la uscare. Pînă la trei săptămîni vițeii sînt ținuți în boxe individuale de mărime redusă (1,5 pe 1,5 m), unde sînt alăptați la găleată, la început cu calastru matern, și pînă la 2 luni OȚIANU IACOB, medic veterinar la G.A.S. Mangalia sînt trecuți în boxe mai mari, de 4/4 m. In această perioadă vițeii sînt învățați să mănînce și li se înlocuiește treptat laptele integral cu lapte smîntînit. Apoi, sînt trecuți în padocuri mai mari pe sexe,, unde sînt hrăniți cu lapte smîntînit. In afară de lapte,. Vițeii mai primesc la discreție, furaje concentrate măcinate, cernute, fin de cea mai bună cașilitate, nutrețuri însilozate, săruri minerale etc., astfel, ca pînă la înțărcare, să consume zilnic în rație 2 kg concentrate, 2 kg fin și 10 kg siloz. Cantitatea de lapte integral consumată este de 270 litri și de lapte smîntînit de 600 litri pe întreaga perioadă. Cu această furajare, îngrijitorul de viței Măzăreanu Constantin, a obținut un spor de creștere zilnică de 800 gr față de 750 gr planificat. Vițelele la 6 luni au avut în medie 195 kg, iar masculii 210 kg cu o greutate maximă de 240 kg. Vițeii sînt crescuți în grajduri neîncălzite, însă fără curenți și pe un așternut bogat. Boxele sînt dezinfectate după fiecare mutare a vițeilor. Iarna, cînd timpul este frumos, ei sînt ținuți, obligatoriu în padoc, iar vara tot în mod obligatoriu sînt scoși la pășune în cursul zilei. Laptele pentru tras este încălzit la o temperatură de 51 grade ca să ajungă după smîntînire la o temperatură potrivită. După fiecare alăptare vițeii sunt șterși cu un prosop curat la bot. Pentru a se evita îmbolnăvirile de gastroenterită, vițeilor mici li se dau timp de 3 zile Vitaurom, Tetraciclină sau vitanine liposolubile (A+Dl+B). După înțărcare, tineretul este trecut în grajduri separate pe sexe. Vițelele din categoria 6-12 luni formează un lot separat, ele fiind îngrijite în continuare cu deosebită atenție ca să nu se resimtă după înțărcare. Se menține aceeași rație mai puțin laptele. La noi în gospodărie, tineretul taurin este ținut pe pășune tot timpul zilei, iar vara, și în timpul nopții. Pășunatul de vară se face între orele 4-10 dimineața și 16-20 seara, iar în restul timpului călduros și noaptea, animalele se odihnesc. Pășunatul se face treptat pe parcele delimitate cu păstori electrici, cu care se obișnuiesc din timp. In perioada de stabulație administrăm în rație cel mult 2 kg de concentrate. Porumbul si« loz se poate înlocui cu cocenii tocați saramurați sau tratați cu melasă. In orice caz, vițelele între 6 și 12 luni trebuie să aibă un spor de 500 gr pe zi, astfel ca la vîrsta de 12 luni să aibă o greutate de 240 kg, iar la 18 luni 315 kg sau cel puțin 400 gr pe zi, așa cum au realizat îngrijitorii noștri Andrieș Dumitru și Măzăreanu Mihai de la tineretul taurin. La vîrsta de 18 luni, vițelele trec ,în categoria juninei montate. In această perioadă se dau la montă pînă la vîrsta de 22 luni cînd trebuie să rămînă gestante. In perioada aceasta, pe lîngă faptul că junincile mai cresc încă cca. 300 gr pe zi, ele mai au nevoie și de o hrană suplimentară pentru creșterea fetusului și pentru pregătirea lor în vederea lactației. Se știe că cu cit junincile sunt mai bine hrănite în această perioadă, cu atît și producția lor de lapte va fi mai mare. In această perioadă de dezvoltare, trebuie să li se reducă furajele grosiere (paie, coceni etc.) și să li se suplimenteze rația de concentrare cu 2—2,5 kg. De asemenea, li se mărește rația de suculente pînă la 30—40 kg. In felul acesta, și respectînd perioada optimă de montă am obținut de la junincile primipare o producție medie de peste 3.000 litri lapte. Desigur că și junincilor ca și vacilor gestante trebuie să li se aplice același regim de hrănire și îngrijire în ultima perioadă de gestație. Numai printr-o hrănire rațională și o îngrijire deosebită se pot obține în scurt timp animale cu o mare productivitate. Nu trebuie uitată însămînțarea artificială cu spermă de la tauri, valoroși, în cazul nostru cu rasă roșie de lapte, care la prima generație a dus la ridicarea procentului de grăsime de la 3,5 la 3,9 la sută. Prin aceste măsuri și altele, G.AL. Mangalia a sporit an de an producția de lapte pe cap de vacă furajată — producție care a ajuns la 3.700 litri în medie de la fiecare vacă în 1962, de la 1.800 litri în 1955. Suntem încredințați că în viitor vom obține producții și mai mari de la vacile noastre, pentru că vom acorda aceeași atenție creșterii și îngrijirii tineretului taurin — baza dezvoltării neîncetate a fermei de vaci, obținerii unei productivități ridicate pe cap de animal. Seminar raional cu directorii căminelor culturale Zilele trecute Comitetul raional de cultură și artă Tulcea a organizat un seminar raional cu directorii căminelor culturale. In cadrul seminarului au fost prezentate lecții și expuneri pe teme internaționale, de educație estetică, conlucrarea căminelor culturale cu organizațiile de masă și conducerile G.A.C. De asemenea, directorii căminelor culturale au fost instruiți cu probleme privind planificarea muncii, cu sarcini practice privind diferite laturi de activitate. O INOVAȚIE PREȚIOASĂ Pentru combaterea risipei de furaje și administrarea lor în mod mai judicios, în rații bine echilibrate, un colectiv condus de inginerul agronom Gancea Atanase de la G.A.S. Negru Vodă, a creat schița unui original „amestecător de furaje concentrate". Aceasta se compune dintr-un buncăr cu 7 compartimente în care sînt introduse furajele concentrate, de unde cu ajutorul unui șnec ele sînt amestecate și distribuite în ulucele porcilor puși la îngrășat. Mecanicul Ștefan Gîrleanu a confecționat acest dispozitiv care a și fost pus în aplicare, ajutînd la mai buna furajare a celor aproape 1.500 porci. 11.000 de păsări valorificate Anul acesta, gospodăria agricolă colectivă din Beștepe, raionul Tulcea, a avut planificat în cadrul extinderii activității în sectorul zootehnic, să-și sporească efectivele de păsări pînă la 11.000 de canete. Folosind cu pricepere incubatoarele proprii, organizînd clocitul natural al gîștelor în condiții optime, cît și o bună îngrijire a efectivelor de pui, gospodăria a reușit să crească 17.000 de păsări. Pînă în prezent, au fost valorificate peste 11.000 de păsări, un venit însemnat,realizîndu-se