Dobrogea Nouă, decembrie 1963 (Anul 16, nr. 4765-4791)

1963-12-03 / nr. 4766

Organ al Comitetului regional P.M.­ Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVI nr. 4766 Marți 3 decembrie 1963 4 pagini 20 de bani In industria locală Qjidețfm­­irea ritmică a ttlamiLiLi Industria locală din raza orașu­­lui Constanța cunoaște an de an o dezvoltare tot mai mare. Urmă­rind înfăptuirea sarcinilor care-i reveneau pe această linie, comi­tetul executiv al Sfatului popular oraș Constanța a asigurat între­prinderilor de industrie locală, încă de la începutul anului, con­diții optime în vederea îndeplini­rii tuturor sarcinilor economice. De altfel, această problemă a stat permanent în atenția sa. Bunăoară, cu cîtva timp în urmă, comitetul executiv a analizat într-o ședință de lucru modul cum au fost ur­mărite și înfăptuite obiectivele prevăzute în planurile de măsuri tehnico-organizatorice ale fiecărei întreprinderi, precum și sarcinile economice și financiare de plan pe cele 9 luni din acest an. Conducerile întreprinderilor de industrie locală, se spunea în ra­portul prezentat, sub îndrumarea permanentă a Comitetului orășe­nesc de partid și cu sprijinul efec­tiv al comitetului executiv al sfa­tului popular s-au preocupat cu simț de răspundere de buna des­fășurare a procesului de produc­ție. Planurile de măsuri tehnice­­organizatorice elaborate de fiecare întreprindere în parte și aprobate de comitetul executiv al sfatului popular au constituit pentru co­lectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri un sprijin concret în munca de folosire eficientă a fon­durilor fixe, în ceea ce privește asigurarea unei ritmicități a pro­ducției, extinderea procedeelor de producție avansate, organizarea mai judicioasă a producției, pre­cum și întărirea disciplinei în muncă. In vederea obținerii de rezul­tate bune au fost luate măsuri pentru eliminarea unor strangu­lări în procesul de producție, care au creat condiții pentru o mai bună exploatare a capacităților de producție, precum și pentru folo­sirea pe scară tot mai largă a creditelor de mică mecanizare. In această perioadă, colectivul de muncă de la I.P.M.C. a extins do­tarea cu mese vibrante de înaltă frecvență a liniilor de fabricație, a liniei I cu matrițe mari care re­duc ciclul de fabricație și sporesc capacitatea de producție. De ase­menea, în trimestrul III s-a intro­dus la toate liniile de fabricație pentru executarea stâlpilor pre­­comprimați metoda vibrării In trei secțiuni (trei vibratoare în lungul matrițelor), măsură care a dus la creșterea productivității muncii și a producției de prefabricate. Și la I.M. „Energia" au fost luate mă­suri în vederea organizării în flux a secțiilor, a ridicării calificării continue a muncitorilor, și înzes­trării atelierelor cu noi utilaje, măsuri care au creat condiții op­time de sporire a capacității de producție. Astfel, planul la pro­ducția globală a fost realizat cu 109 la sută, la producția marfă cu 102,9 la sută, la productivitatea muncii cu 106 la sută, la fond sa­larii cu 102,8 la sută, iar la număr mediu -criptic cu 102,8 la sută. Pe această linie rezultate bune au ob­ținut colectivele de muncă de la I.P.M.C. și I.M. „Energia", care și-au­ îndeplinit planul de produc­ție în proporție de 114,6 la sută și respectiv 111,9 la sută. Atît raportul, cât și participan­ții la discuții au subliniat că pe lângă rezultatele bune obținute în această perioadă, au existat și u­­nele lipsuri care au influențat ne­gativ asupra îndeplinirii planului de producție și mai ales pe sorti­mente. * Un exemplu în această direcție (Continuare in pag. a îl­ a) Comun­istul Soare Vintilă lucre­ază c­a maistru din a­­nul 1955. Cînd a venit aici la secția ateliere din D.R.N.C. cadrul Con­stanța nu avea experiență în organizarea muncii. Din această cauză nici rezultatele obținute nu erau la nivelul aștep­tărilor. In practică a început să se lo­vească de o serie de probleme di­ficile a căror rezolvare cereau o pregătire cît mai temeinică. Și maistrul Soare Vintilă, deși avea la bază studii corespunzătoare, și-a dat seama că mai are încă multe de învățat. De aceea, a în­ceput să studieze cu pasiune a­­tît cărți de specialitate cît și a cărți legate de buna organizare lucrului. Rezultatele acestei strădanii n-au întîrziat să se a­­rate. Acum, după cum afirmă și inginerul Drăgănoiu Ștefan, șeful secției, maistrul Soare reușește să organizeze bine lucrul în cadrul echipelor, urmărește executarea în termen a lucrărilor la nave, fapt pentru care în prezent este cotat printre cei mai buni maiș­tri ai secției. Experiența proprie s-a dovedit că una din cheile rea­lizărilor frumoase în producție este ridicarea permanentă a cali­ficării profesionale. De aceea, în afară de propria sa calificare, pe maistrul Soare Vintilă îl preo­cupă și ridicarea calificării mun­citorilor care lucrează în cele 6 echipe pe care le conduce. La cursurile de ridicarea calificării care s-au ținut în acest an, s-a ocupat mult de mobilizarea lucră­torilor cu pregătire mai slabă din cadrul atelierului, pentru s­ participa efectiv la aceste cursuri. Ținînd cont de eficacitatea unor metode practice de ridicare a ca­lificării, a mers pe linia reparti­zării tinerilor cu mai puțină ex­periență pe lingă cei vîrstnici cu o înaltă calificare. Așa, de pildă, tînărul Mitrea Mihai care a fost repartizat pe lingă șeful de echi­pă Mușat Ion, ridicîndu-și califi­carea a fost trecut prin exami­nare de la categoria a 4-a de sa­larizare la categoria a 6-a, iar cazangiul Bran Ion a devenit a­­jutor șef de echipă. Tot în scopul ridicării califică­rii profesionale, printre alții, au fost repartizați pe lângă cei mai buni lucrători și Buda Vasile și Mihalache Ștefan, sudori, care în prezent reușesc să obțină rezul­tate bune la locurile de muncă. „Preocupat permanent de exe­cutarea în termen­ii de bună ca­litate a lucrărilor încredințate, comunistul Soare Vintilă contro­lează zilnic comenzile, repartizea­ză în mod judicios lucrările ne echine, este prezent peste tot unde se lucrează, colaborează cu șefii de echipă, arătînd fiecăruia ce are de făcut, iar cînd obser­vă o lipsă ia imediat măsuri" — spunea inginerul Văideanu Con­stantin. Hărnicia oamenilor pe care-i conduce se concretizează zi de zi. Lucrările de reparații la vasul „Craiova“, care au fost executa­te în termen și de bună calitate, este una din ultimele realizări obținute, unde calificarea ridicată a muncitorilor și-a spus cuvîntul. „Cu cît mă ocup mai mult de calificarea muncitorilor, cu atît rezultatele obținute în producție sînt mai bune. Executarea în ter­men a lucrărilor cere o înaltă ca­lificare — fant pentru care pro­blema ridicării calificării munci­torilor va sta și pe viitor în a­­tenția noastră" — ne spunea maistrul Soare Vintilă. Fără îndoială că procedînd în acest fel, colectivul de­ muncitori condus de maistrul Soare Vintilă va adăuga în continuare noi suc­cese la cele obținute pînă în pre­zent,­ contribuind din un au la în­deplinirea planului anual pe în­treprindere la toți indicatorii. K. G. Cel mai bun din coloană pe Bărbuceanu Tudor îl cunoștea Ghemuș Gheorghe încă din campania de recoltare a stufului 1960—1961. Atunci au lucrat îm­preună la aceeași coloană. Pri­mul ca mecanizator pe agrega­tul de recoltare, iar al doilea ca tractorist, transportînd maldării de stuf cu remorca la punctele de balotare și depozitare. Dar lucrul pe agregatul de re­coltare este pe cît de frumos, pe atît de complex. In primul rînd, trebuie să cunoști foarte bine atît tractorul ușor cît și recoltorul. A­­ceasta însă nu este suficient. Uni bun mecanizator este considerat acela care reușește să folosească judicios capacitatea de recoltare a agregatului pe care îl conduce, să sporească continuu această capa­citate prin reglarea recoltorului în lan în funcție de calita­tea stufului și natura terenu­lui, reducerea continuă a înălți­mii de tăiere și recoltarea stufu­lui fără risipă etc. Cu toate a­­cestea, întreținerea utilajului în perfectă stare de funcționare joa­că un rol de bază. Și mai este un lucru: să știe să organizeze astfel munca mecanizatorilor și manipulanților pe care îi condu­ce, încît recoltarea stufului și transportul lui la depozit să se facă ritmic, fără stagnări. Bărbuceanu Tudor cunoștea bi­ne toate acestea pe care le apli­ca în practică, în timp ce Ghe­muș era dornic să le cunoască și să le aplice. Muncind cu perseverență, învă­­țînd din experiența practică a me­canizatorilor de frunte, printre care și Bărbuceanu, și absolvind cursul special de scurtă durată din cadrul T.A.V.S. în care sînt pregătiți mecanizatorii, Ghemuș a reușit să-și însușească în scurt timp meseria dorită. Doi ani la rînd însă, n-a mai lucrat împreună cu Bărbuceanu, ci într-o altă coloană. Și iată că în această toamnă s-au întîlnit din nou ca tovarăși de muncă, de această dată în cadrul coloanei a IV-a de la U.R.S. Pardina. Cu deosebirea că acum comunistul Bărbuceanu Tudor este șeful co­loanei, iar atemistul Ghemuș Gheorghe cel mai bun mecaniza­tor al coloanei. Tînărul Ghemuș recoltează zil­nic Cste 20-22 tone de stuf, ceea ce face ca, deocamdată, pe graficul întrecerii socialiste, săgeata care-i indică rezultatele muncii pe pri­mele 26 de zile ale lunii noiem­­brie să aibă cea mai mare înălți­me. întrecerea socialistă este însă în plină desfășurare... Șeful coloanei a IV-a de la A.E.S. Pardina, Bărbuceanu Tu­dor, îl felicită pe Ghemuș Gheor­ghe, sergist evidențiat în întrece­rea socialistă pentru rezultatele frumoase obținute pe luna no­iembrie la recoltatul stafului. (Foto : GH. CIOROBEA) Festivalul filmului la sate Festivalul­­ filmului la sate ca­re se desfășoară în regiunea noastră între 1 decembrie 1966 și 31 ianuarie 1964 cuprinde două etape. In prima etapă fes­tivalul va cuprinde localitățile rurale din raioanele Adamclisi, Măcin, Istria, Tulcea și raza ora­șului Constanța, iar în cea de a doua, localitățile din raioanele Medgidia, Hîrșova și Negru Vo­dă. In vederea acestui eveniment, întreprinderea regională cine­matografică a luat o serie de măsuri printre care: repararea și verificarea aparatelor de pro­iecție, asigurarea necesarului de filme, a camioanelor cinemato­grafice, editarea de afișe și bro­șuri de popularizare etc. Numai în prim­a etapă vor fi prezenta­te 476 filme artistice și tot atâ­tea documentare, din care 25 cu caracter­­ agrozootehnic și 45 pentru copii. 2.934.000 LEI ECONOMII Ca rezultat al eforturilor depuse de întregul colectiv de muncă de la I.I.C.P. Tulcea pentru reducerea consumului specific de ma­terie primă și alte materiale și dezvoltării progresului tehnic care a dus la creșterea productivității muncii s-au realizat însemnate economii la prețul de cost. Numai în primele 10 luni ale anului valoarea economiilor se ridică la 2.934.000 lei. O mare contribuție la obținerea acestor rezultate și-au adus colectivele de muncă de la secțiile conserve de pește, făină de pește și ambalaje metalice. DUPĂ VIZITA ÎN R.M­. F. IUGOSLAVIA Delegația de stat a R. P. Romíné s-a înapoiat în Capitali Duminică după-amiază s-a îna­poiat în Capitală, venind de la Belgrad, delegația de stat a Repu­blicii Populare Române, condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Ro­mâne, prim-secretar al C.C. al P.M.R., care la invitația președin­telui Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugo­slavia, Iosip Broz Tito, a vizitat R.S.F. Iugoslavia. Din delegație au făcut parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri, membru supleant al Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, precum și Aurel Mămnășan, ambasadorul R. P. Române la Bel­grad. Delegația a fost însoțită de con­silieri și experți. La sosire, în Gara Băneasa, de­legația a fost întîmpinată de to­varășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ale­xandru Moghioroș, Dumitru Co­­liu, Leonte Răutu, Leontin Sălă­­jan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Gogu Rădu­­lescu, Constantin Tuzu, vicepre­ședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai C.C. al P.M.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați la București, membri ai ambasadei R.S.F. Iugoslavia și alți membri ai corpului diplomatic. Un grup de pionieri au oferit flori tovarășului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej și membrilor delegației. In drum spre București, în tim­pul călătoriei pe teritoriul țării noastre, în gările Turnu Severin, Balota, Filiași, Craiova, Caracal, Roșiori, Videle, împodobite cu­ steaguri, delegația a fost salutată de un mare număr de oameni ve­niți în întîmpinare cu fiori. Ei au aclamat îndelung pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și mem­brii delegației. (Agerpres) Din tura comunistului Trucă- Ion de la sectorul 101 acid sul­furic U.S.A.S. Năvodari, s-au evi­dențiat tovarășii Munteanu Ad­am, Plăcintă Sabin și utemistul Gafencu Iancu. (Foto : GH. PAPAGHEORGHE) Terenuri redate agriculturii Mobilizați în permanență de organele de partid și de stat, oamenii muncii din satele și co­munele raionului Adamclisi par­ticipă cu însuflețire la acțiunea de redare în circuitul agricol a cu­ mai mari suprafețe de tere­nuri. Astfel, pînă în prezent în raionul Adamclisi s-a redat a­­griculturii o suprafață de peste 330 ha teren arabil. La această importantă acțiune au partici­pat peste 8.000 de cetățeni efec­­tuînd 91.000 d­e muncă patrio­tică. EOOOOOO; Din experiența noastră în creșterea tineretului taurin Gospodăria agricolă de­ stat Mangalia are ca sarcină de pro­fil creșterea taurinelor de rasă roșie de stepă pentru a da ma­terial de prăsilă. In acest scop, în gospodăria noastră s-a con­stituit un nucleu de selecție for­mat din 150 de vaci. Pentru men­ținerea și mărirea acestui nucleu, tineretul taurin de prăsilă este crescut în gospodărie, de la naș­tere pînă la intrarea în repro­ducție. Acest lucru începe încă din faza intrauterină, vacile fiind hrănite în așa fel, incit vițeii noi născuți să fie bine dezvoltați și sănătoși. In ultima perioadă de gestație, vacilor li se reduce trep­tat numărul de mulsori pînă la înțărcare, astfel ca ele­ să intre­­ în repaus mamar cu 60 zile îna­inte de fătare. Totodată, se re­duce și rația, în special suculen­tele. Vacile care se pregătesc pentru fătare sunt trecute în grajdul de viței în boxe amena­jate dinainte. Aici se țin și după fătare cîteva zile, adică pînă tre­ce perioada calastrală, după ca­re sînt trecute în grajduri. Prin aceasta, se evită infecțiile de grajd și în special mamitele, care dau în general tulburări gastro-intes­­tinale la viței. Imediat după naștere, vițelul este învelit cu o pătură ca să nu fie văzut de mama sa și ținut separat pînă la uscare. Pînă la trei săptămîni vițeii sînt ținuți în boxe individuale de mărime redusă (1,5 pe 1,5 m), unde sînt a­­lăptați la­ găleată, la început cu calastru matern, și pînă la 2 luni OȚIANU IACOB, medic veterinar la G.A.S. Mangalia sînt trecuți în boxe mai mari, de 4/4 m. In această perioadă vițeii sînt învățați să mănînce și li se înlocuiește treptat laptele inte­gral cu lapte smîntînit. Apoi, sînt­­ trecuți în padocuri mai mari pe sexe,, unde sînt hrăniți cu lapte smîntînit. In afară­ de lapte,. Vi­țeii mai primesc la discreție, fu­raje concentrate măcinate, cernute, fin de cea mai bună ca­și­litate, nutrețuri­­ însilozate, săruri minerale etc., astfel, ca pînă la în­țărcare, să consume zilnic în ra­ție 2 kg concentrate, 2 kg fin și 10 kg siloz. Cantitatea de lapte integral consumată este de 270 li­tri și de lapte smîntînit de 600 litri pe întreaga­ perioadă. Cu a­­ceastă furajare, îngrijitorul de vi­ței Măzăreanu Constantin, a ob­ținut un spor de creștere zilnică de 800 gr față de 750 gr plani­ficat. Vițelele la 6 luni au avut în medie 195 kg, iar masculii 210 kg cu o greutate maximă de 240 kg. Vițeii sînt crescuți în grajduri neîncălzite,­ însă fără curenți și pe un așternut bogat. Boxele sînt dezinfectate după fiecare mutare a vițeilor. Iarna, cînd timpul este frumos, ei sînt ținuți, obligatoriu în padoc,­ iar vara tot în mod o­­bligatoriu sînt scoși la pășune în cursul zilei. Laptele pentru tras este încălzit la o temperatură de 51 grade ca să ajungă după smîn­­tînire la o temperatură potrivită. După fiecare alăptare vițeii sunt șterși cu un prosop curat la bot. Pentru a se evita îmbolnăvirile de gastroenterită, vițeilor mici li se dau timp de 3 zile Vitaurom, Tetraciclină sau vitanine liposo­­lubile (A+Dl+B). După înțărcare, tineretul este trecut în grajduri separate pe sexe. Vițelele din categoria 6-12 luni formează un lot separat, ele fiind îngrijite în continuare cu deosebită atenție ca să nu se re­simtă după înțărcare. Se menține aceeași rație mai puțin laptele. La noi în gospodărie, tineretul taurin este ținut pe pășune tot timpul zilei, iar vara, și în timpul nopții. Pășunatul de vară se face între orele 4-10 dimineața și 16-20 seara, iar în restul timpului căl­duros și noaptea, animalele se o­­dihnesc. Pășunatul se face treptat pe parcele delimitate cu păstori electrici, cu care se obișnuiesc din timp. In perioada de stabulație administrăm în rație cel mult 2 kg de concentrate. Porumbul si« loz se poate înlocui cu cocenii tocați saramurați sau tratați cu melasă. In orice caz, vițelele în­tre 6 și 12 luni trebuie să aibă un spor de 500 gr pe zi, astfel ca la vîrsta de 12 luni să aibă o greutate de 240 kg, iar la 18 luni 315 kg sau cel puțin 400 gr pe zi, așa cum au realizat îngrijitorii noștri Andrieș Dumitru și Măză­reanu Mihai de la tineretul tau­rin. La vîrsta de 18 luni, vițelele trec ,în categoria juninei montate. In această perioadă se dau la montă pînă la vîrsta de 22 luni cînd trebuie să rămînă gestante. In perioada aceasta, pe lîngă fap­tul că junincile mai cresc încă cca. 300 gr pe zi, ele mai au ne­voie și­ de o hrană suplimentară pentru creșterea fetusului și pen­tru pregătirea lor în vederea lac­­tației. Se știe că cu cit juninci­le sunt mai bine hrănite în aceas­tă perioadă, cu atît și producția lor de lapte va fi mai mare. In­ această perioadă de­ dezvoltare, trebuie să li se reducă furajele grosiere (paie, coceni etc.) și să li se suplimenteze rația de con­centrare cu 2—2,5 kg. De aseme­nea, li se mărește rația de sucu­lente pînă la 30—40 kg. In felul acesta, și respectînd perioada op­timă de montă am obținut de la junincile primipare o producție medie de peste 3.000 litri lapte. Desigur că și junincilor ca și vacilor gestante trebuie să li se aplice același regim de hrănire și îngrijire în ultima perioadă de gestație. Numai printr-o hrănire rațională și o îngrijire deosebită se­ pot obține în scurt timp ani­male cu o mare productivitate. Nu trebuie uitată însămînțarea artificială cu spermă de la tauri, valoroși, în cazul nostru cu rasă roșie de lapte, care la prima ge­nerație a dus la ridicarea pro­centului de grăsime de la 3,5 la 3,9 la sută. Prin aceste măsuri și altele, G.AL. Mangalia a sporit an de an producția de lapte pe cap de vacă furajată — producție care a­­ ajuns la 3.700 litri în medie de la fiecare vacă în 1962, de la 1.800 litri în 1955. Suntem­ încre­dințați că în viitor vom obține producții și mai mari de la va­cile noastre, pentru că vom a­­corda aceeași atenție creșterii și îngrijirii tineretului taurin —­ baza dezvoltării neîncetate a fer­­mei de vaci, obținerii unei pro­ductivități ridicate pe cap de a­­nimal. Seminar raional cu directorii căminelor culturale Zilele trecute Comitetul raional de cultură și artă Tulcea a organizat un seminar raional cu directorii căminelor culturale. In cadrul semi­narului au fost prezentate lecții și expuneri pe teme internaționale, de educație estetică, con­lucrarea căminelor culturale cu organizațiile de masă și conducerile G.A.C. De asemenea, di­rectorii căminelor culturale au fost instruiți cu probleme privind planificarea muncii, cu sar­cini practice privind diferite laturi de activi­tate. O INOVAȚIE PREȚIOASĂ Pentru combaterea risipei de furaje și admi­nistrarea lor în mod mai judicios, în rații bine echilibrate, un colectiv condus de inginerul a­­gronom Gancea Atanase de la G.A.S. Negru Vodă, a creat schița unui original „amestecă­­tor de furaje concentrate". Aceasta se compune dintr-un buncăr cu 7 compartimente în care sînt introduse furajele concentrate, de unde cu ajutorul unui șnec ele sînt amestecate și distri­buite în ulucele porcilor puși la îngrășat. Me­canicul Ștefan Gîrleanu a confecționat acest dispozitiv care a și fost pus în aplicare, ajutînd la mai buna furajare a celor aproape 1.500 porci. 11.000 de păsări valorificate Anul acesta, gospodăria agri­colă colectivă din Beștepe, ra­ionul Tulcea, a avut planificat în cadrul extinderii activității în sectorul zootehnic, să-și spo­rească efectivele de păsări pînă la 11.000 de canete. Folosind cu pricepere incubatoarele proprii, organizînd clocitul natural al gîștelor în condiții optime, cît și o bună îngrijire a efectivelor de pui, gospodăria a reușit să crească 17.000 de păsări. Pînă în prezent, au fost valorificate peste 11.000 de păsări, un venit însemnat,realizîndu-se

Next