Dobrogea Nouă, ianuarie 1964 (Anul 17, nr. 4792-4816)

1964-01-03 / nr. 4792

> < 1 1 k t Anul XVII nr. 4792 Vineri 3 ianuarie 1964 4 pagini 20 de bani Gu­vid­area tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniți, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarășilor de muncă, intîmpinăm anul 19S­4 cu bucurie și voie bună. In anul de care ne despărțim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcției socialiste. Lucrările Marii Adunări Na­ționale i-au adus la cunoștință rezultatele însemnate obținute în realizarea și depășirea planului de stat, în creșterea producției industriale și agricole, în ri­dicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcțiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea ba­zei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuințe, spitale, școli și alte insti­tuții de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei țări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoțînd în evidență succesele, noi sîntem, tot­odată, conștienți de greutățile ce mai trebuie în­vinse într-un sector sau altul al activității noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulți. Orice om cinstit, de bună credință care știe de unde am por­nit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase pășim, este însuflețit de dorința de a depune eforturi ne­obosite și perseverente pentru a-și aduce din plin contribuția la înfăptuirea obiectivelor mărețe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi vic­torii ale construcției socialiste vor face țara mai prosperă, viața fiecărui om al muncii tot mai bună și mai îndestulată. In viața internațională, anul de care ne despăr­țim a marcat importante succese pentru forțele păcii și socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexis­tenței pașnice între statele cu orînduiri sociale deo­sebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaționale și promovării unor relații multilate­rale între toate țările. Republica Populară Romînă, ca și celelalte state socialiste și alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi pași în această direcție pe arena internațională. Țările socialiste formează o mare familie, însu­flețită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cu­noscut omenirea. In vremea noastră, sistemul mon­dial socialist joacă un rol hotărîtor in apărarea păcii și în întreaga dezvoltare a societății omenești. Supe­rioritatea crescîndă a forțelor păcii și progresului constituie trăsătura caracteristică fundamentală a relațiilor internaționale în epoca noastră. Dragi tovarăși și prieteni. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al gu­vernului Republicii Populare Romîne, adresei eroi­cei clase muncitoare, vrednicei noastre țărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unități agricole, oamenilor de știință, artă și cultură, femeilor, tine­retului și copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, să­nătate și fericire! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vestește Anul Nou, să închinăm paharul pentru propășirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume! Iubiți tovarăși și prieteni, la mulți ani!­oooooo: Primirea la Consiliul de Stat a șefilor misiunilor diplomatice din R.P.R. al Președintele Consiliului de Stat R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marți la amiază, la Palatul Con­­siliului de Stat, pe șefii misiuni­lor diplomatice acreditați în R.P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consi­liului de Stat și guvernului, to­varășului Gheorghe Gheorghiu- Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a proclamării R. P. Române și cu prilejul A­­nului Nou și urări de prosperi­tate poporului român, ambasado­rii : R. P. Chineze — Liu Gien­guo, decanul corpului diplomatic, R.S.F. Iugoslavia — Arso Mila­­tovici, R. S. Cehoslovace — Ja­­roslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania — Răpi G­ermeni, Indoneziei — Sukh­sno, Cubei — Manuel Yepe Menendez, R. P. Ungare — Jenő Kuti, Turciei — Semsettin Arif Mardin, R.P.D. Coreene — Gian Du Hoan, Elveției — Emile Bi­­sang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martin J. Salomies, Indiei — R.R.F. Khiliani, R. P. Mongole — To­­goodiin Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria Gheorghi Bogdanov, Republicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Franței — Pierre Paul Bouffanais ; miniștrii­­ Italiei — Alberto Pavezi Fontana, Marii Britanii — James Dalton Murray, Statelor Unite ale Americii — William A. Crawford, Statelor Unite ale Braziliei — Carlos Ja­­cyntho de Barros ; însărcinații cu afaceri ad-interim ai­­ Argenti­nei — Enrique J. B. Chaillon, Danemarcei — W. Winther Schmidt, Uruguayului — J. P. Bastarrica, Israelului — Israel Haviv, Suediei — Sture Johan­­son, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — I. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P. Kerkinos. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej și Ion Gheorghe Maurer au mulțumit pentru felicitările și u­­rările exprimate și s-au întreți­nut îndelung, într-o atmosferă cordială, prietenească cu șefii misiunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de față, to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacție că a­­nul 1963 a fost un an de reali­zări de seamă pentru țara noas­tră, iar pe plan internațional a marcat un nou progres în des­­tinderea relațiilor dintre state. A­­nul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexis­tență pașnică este singura viabi­lă și trebuie continuată. R.P. Romînă va acorda și pe viitor întregul sprijin oricărui pas în direcția destinderii rela­țiilor internaționale și reglemen­tării pe cale pașnică a probleme­­lor litigioase internaționale, în scopul consolidării păcii în lu­me. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej și Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace și au adre­sat celor prezenți urări de feri­cire și prosperitate. Apoi s-au fotografiat împreună cu șefii mi­siunilor diplomatice acreditați în R. P. Romînă. (Agerpres) ------------------------------------------­ teleg­r­a­m­ă Tovarășului OSVALDO CORTICOS TORRADO Președintele Republicii Cuba Tovarășului FIDEL CASTRO RUZ Prim-ministru al Guvernului Revoluționar al Republicii Cuba Havana In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului și poporului român și al nostru personal, vă transmitem dv și prin dv poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluției cubane. Poporul român nutrește o sinceră prietenie față de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea țării pe drumul so­cialismului și își exprimă calda simpatie și frățeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenței și a cuceririlor sale revoluționare. Sîntem convinși că prietenia frățească și relațiile de colaborare statornicite între R.P.R. și Republica Cuba se vor dezvolta în inte­resul comun al țărilor noastre și al victoriei cauzei socialismului și păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Președintele Președintele Consiliului de Stat Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne al Republicii Populare Romíne .Cei ce străbat mările și oceanele pășesc împreună pe porțile Anului Nou. In cuprinsul ziarului: • Sărbătorirea revelionului în orașele și satele regiunii noastre (pag. a II-a și a III-a); • Comerțul internațional, fac­tor de înțelegere între po­poare (pagina a IV-a). • Federația Rhodesiei și Ny­­assalandului și-a încetat e­­xistența (pag. a IV-a). Stroe. La tabloul de comandă al Uzinei Ovidiu stau de veghe Gh. Țăranu, Blidea -Traian și Petre Sub marele pavoaz ne aflăm cu cîteva ore înaintea noului an. Grupuri, grupuri de in­vitați continuă să sosească. Sînt marinari, docheri, muncitori și salariați ai întreprinderilor por­tuare cu familiile lor. Holul gării maritime a portului Con­stanța străjuit de marele pa­voaz și beculețe multicolore în centrul căruia tradiționalul pom de iarnă se înalță semeț, împo­dobit din belșug, se umple de rit­mul armonios al muzicii care se revarsă prin difuzoare. In puțin timp veselia pune stă­­pînire pe întreaga sală. Se cioc­nesc pahare cu vin, se string mîini de prieteni și tovarăși de străda­nie, se fac urări de bine pentru noul an. Brigada artistică a clu­bului D.A.N.C. prezintă programul întocmit special pentru noaptea Anului Nou, compus din scenete, răvașe, tradiționalul „Plugușor“ și cîntece executate de soliștii vocali și orchestra întreprinderii. Lul Se apropie de microfon tovară­Nicolae Zeicu, directorul D.R.N.C. In cuvîntul său stăruie bucuria încercată în aceeași mă­sură de toți marinarii și munci­torii portuari, a îndeplinirii cu succes a mărețelor sarcini trasate de partid. In anul care a trecut flota noastră a primit nave noi, moderne, capacitatea ei de tran­sport a crescut de 3,65 ori com­parativ cu anul 1959. A crescut într-un ritm vertiginos indicele de mecanizare a lucrărilor portuare. Acum în pragul noului an se a­­nunță primirea de nave noi, de noi instalații portuare moderne. Și a­­plauzele subliniază fiecare cifră a avîntului viitor. Afară, în port, si­renele vapoarelor sună sosirea no­ului an. Prin fereastra deschisă la dane­le portului, se deslușesc siluetele navelor. Una sub pavilion suedez, alta sub pavilion grec, a treia sub pavilion german, apoi catarge cu drapele italiene, libaneze. In rada portului gazdă se rostesc pe toate limbile urări de viață lungă și să­nătate, de frățietate marinărească. Iată și navele romînești sosite în ajunul noului an : „București“, sosit dintr-un ocol în jurul pămîn­­tului, „Craiova“, „Oradea“, „Vic­toria“, „Buzău“. Toate echipajele încheie anul cu bine, cu succese de seamă în îndeplinirea sarcini­lor de plan. Majoritatea navigato­rilor petrec revelionul împreună cu cei dragi. Pe mulți îi re­cunoști printre meserii din ga­ra maritimă. Niță Petre de pe „București“ cu soția, la aceeași masă cu soții Mailat. La o altă masă familia electricianului Hîr­­șu Gheorghe de pe „Buzău“. Ală­turi Eugen Pîrvan, de pe „Bucu­rești“, Gheorghe Nedelcu, coman­dantul navei „Victoria“, Adrian Pîrvulescu, comandant de cursă lungă, care spune zîmbind : „ Cu un an în urmă petreceam noaptea de revelion la Tryncomale (Continuare în pag­a Ui­a) Bate inima orașului E ora cînd se sting luminile pentru o clipă, e ora cînd musa­firii se simt mai bine ca oricînd. Și în această clipă, inima orașu­lui bate ca întotdeauna. Pulsul orașului e normal, deși revărsa­rea aceasta de entuziasm ar tre­bui să-i intensifice bătăile. Bate inima orașului. La poștă, la gară, la uzină, în port, la spital. Și în timp ce paharele se ciocnesc, la căpătîiul unui bolnav medicul Vasile Pană veghează. Aici s-a prins anul 1964. In viitoarea muncii. Și se simte bine. Peste cîteva minute, poate că medicul Pană s-a gîndit ca de aici, de la locul de muncă să ureze priete­nilor la mulți stă la dispoziție. ani. Telefonul îi formează nu­mărul. In pîlnia receptorului, se aude vocea unei telefoniste. O fi poate Petruța Baisan, Emilia Teodorescu, Elena Vulcan sau Lucreția Damian pentru că sunt de serviciu în noaptea aceasta. Care să fie oare? Nu contează. Mai întîi de toate, sînt oameni, crescuți și educați de partid, oa­meni care veghează, care între­țin pulsul orașului ca și el, me­dicul care privește fața bolnavu­lui înseninîndu-se treptat. Din depărtare, un țipăt prelung de locomotivă ca al unui pescăruș în furtună despică în două li­niștea orașului. Drum bun, meca­nici ! E primul drum pe 1964. Și al cîtelea în viață ? Locomotiva mai sună o dată, ca în semn de răspuns, apoi pornește la drum. Mecanicul Niță Matei scrutează depărtările, le înfruntă. La mulți ani, călători! Păi, cu asemenea oameni, să tot trăiești ! In ace­lași timp însă, șoferul Tudor Ru­­ianu străbătea orașul, adăugind la cei 117.000 km alți cîțiva. Co­munistul Tudor Ruianu este un exemplu pentru tovarășii lui de muncă. Mîndria I.T.C.-ului. Intr-o casă s-au stins luminițe Numai pentru o clipă. Nu, fiți fără grijă. Nu-i nici o defecțiu­ne. E semnalul hotarului dintre 1963 și 1964. E un la mulți ani urat de Gheorghe Țăranu, Traian Blidea, Petre Stroe și de toți cei care veghează pulsul fluxului de electroni. Lumina se aprinde din­ nou. Clinchetul paharelor răsună în sute de mii de case. E poate paharul închinat acestor oameni care își petrec revelionul la locul de muncă, aici unde bate inimă orașului. Și cine sunt cei care în­chină paharul? Oameni, tovarășii de muncă, muncitori sau colecti­viști, membri ai acestei mari fa­­­milii unitare. Și colectivistul Du­mitru Cotmeanu din Valu Traian cînd a închinat nu a spus­ un nume precis. A spus „în sănă­­­tatea noastră" cuprinzînd cu a­­ceasta întreaga familie în mijlo­­­cul căreia trăiește. Petrecerea continuă. Cîntecele de bucurie izbucnesc mai voioase ca oricînd. Și în acest timp cînd unii petrec, alții veghează. Și nu sînt invi­dioși unii pe alții. Cineva trebuie să vegheze. Și mîine, mîine pri­ma zi din 1964 ar închina și ei în cinstea tovarășilor lor de mun­că. Vizita s-a terminat. Medicul V. Pană a notat în raportul său „normal". Da, intr-adevăr și în această seară lucrurile s-au pe­trecut normal pentru că, pretu­tindeni muncesc oameni și ve­ghează la pulsul orașului, tînăr, mai tînăr ca niciodată. La mulți ani fericire ! Cine a strigat aslt­fel? Nu se știe! E un glas comun izvorît din miile de piepturi ale constructorilor socialismului. Și ecoul îi răspunde , la mulți ani, oameni! COSTICA GHINEA Mecanicul de locomotivă Ni­ță Matei primește foaia de parcurs de la impiegatul Pica Constantin. Peste cîteva clipe trenul de Tulcea va porni in prima cursă pe 1964. -------♦------, la revelion cu fruntașii din G.A.S. Oamenii știu să petreacă, așa cum au învățat, în anii luminoși pe care-i trăim, să mînuiască trac­toarele, așa cum­ au îndrăgit căr­țile agrozootehnice și de literatu­ră, așa cum, în timpul liber, urcă­ pe scenele cluburilor și căminelor culturale pentru a interpreta uni cîntec, un joc ori un personaj din­­tr-o piesă. Așa cum au învățat să­ smulgă pămîntului acesta dintre Dunăre și mare, sterp altădată, recolte măsurate în zone și va­goane, tot așa știu să petreacă la anumite zile. La revelion e însă cu totul altceva. Ion Ciobanu, de pil­dă, brigadier la G.A.S. Amzacea, și-a pus costumul cel nou, neîm­brăcat pînă acum și cravata de mătase naturală, și-a luat soția de braț și a pornit către sala unde-l așteaptă tovarășii lui de muncă, rudele, prietenii. Este în­­tîmpinat cu urale și felicitat de inginerul Apostol Valerian, de to­varășii lui de muncă Onofrei Za­­haria, Vasile Ion, Mitruș Tudosiu, Femi Negru pentru succesele deo­sebite obținute în muncă. Fiecare îi va ieși în întîmpinare cu un pahar de rubiniu. Da, este normal să fie așa. Iar dacă brigada ar­tistică de agitație îi va închina un cîntec și-l va aminti în plugușor (Continuare in pag. a IlI-a) Prima zi de muncă — primele succese 39.000 KG ACID SULFURIC PESTE PLAN La Uzina de superfosfat și acid sulfuric din Năvodari, prima zi a anului nou a găsit la posturile lor pe maiștrii Hosu Gheorghe și Bu­­lumete Ștefan, operatorul chimist Gafenco Iancu, cuptorarul șef, I. Enache, și pe ceilalți lucrători din schimburile de serviciu.. La sec­torul 101 acid sulfuric, ca de alt­fel în toate sectoarele de muncă cu activitate continuă, prima zi de lucru a anului s-a desfășurat în cele mai bune condiții. Aici prezența a fost de sută la sută, iar la încheierea zilei de muncă s-a raportat depășirea planului de producție la acid sulfuric cu 39.000 kg. De asemenea, la sectorul care produce îngrășăminte fosfatice, planul de producție al zilei de 1 ianuarie a fost depășit cu peste 6 la sută. MAI MULT CIMENT, MAI MULT CLINCHER Continuînd tradiția de pînă a­­cum, muncitorii, inginerii și teh­nicienii din cadrul Fabricii de ci­ment din Medgidia, au obținut în­semnate succese în muncă chiar din prima zi a noului an. Astfel, printr-o bună organizare a pro­a­ducției, conducere și supraveghere agregatelor și instalațiilor, schimburile conduse de Fătu Gheorghe, la secția cuptoare, Con­­drat Alexandru la mori ciment. Saul Murat, la mari pastă și cele­lalte care au lucrat în prima zi a noului an, au reușit să depășească planul de producție. Ca urmare, prevederile planului de producție pe fabrică în prima zi au fost depășite cu aproape 2 procente la ciment, 530 tone la clincher și 300 tone la calcar. Și cimentiștii de la Fabrica „Ideal“ Cernavoda, asigurînd a­­gregatelor un mers intensiv și ob­­ținînd indici de utilizare superi­ori, la morile de ciment și de pas­tă, au reușit ca numai în primele două schimburi din ziua de 1 ia­nuarie să dea peste plan 20 tone de ciment B.S.S. de cea mai bună calitate și 460 tone de pastă. De asemenea, în primele 24 de ore de muncă s-au transportat din carieră 370 tone de calcar peste plan, 1.000 KG CELULOZĂ ÎN PLUS Printr-o alimentare uniformă cu paie a instalațiilor, o reglare și o supraveghere atentă a acestora, muncitorii din tura condusă de comunistul Petre Lucian au reu­șit în prima zi a noului an să re­alizeze 1­000 kg celuloză peste plan. Este rodul priceperii și en­tuziasmului cu care au muncit lu­crătorii din această tură de la Fa­brica de celuloză Palas, este Pri­ma tonă de celuloză dată peste plan în anul 1964. '

Next