Dobrogea Nouă, noiembrie 1964 (Anul 17, nr. 5050-5074)

1964-11-01 / nr. 5050

* X X Y * PROLETARI DIN TOATE [ARIIÉ, UNIȚI VÄ I Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVII nr. 5050 |__________Duminică 1 noiembrie 1964 | 4 pagini 20 de bani Cu planul pe 10 luni îndeplinit Fabrica de ciment Medgidia Ca rezultat al succeselor deose­bite obținute în activitatea pro­ductivă de către muncitorii, in­ginerii și tehnicienii Fabricii de ciment Medgidia, planul la pro­ducția globală și marfă pe pri­mele 10 luni ale anului în curs a fost îndeplinit cu 15 zile înainte de termen. De la începutul anului și pînă acum, harnicii cimentiști ai fabricii au reușit să dea peste plan pentru șantierele de con­strucții 26.200 tone de ciment. Printre secțiile evidențiate în în­trecerea socialistă se numără sec­ția cuptoare condusă de inginerul Mateescu Mircea, secția mori ci­ment, condusă de maistrul Ciu­­rea Ștefan și altele. Fabrica de ciment „Ideal"6 Cernavoda Printre numeroase întreprinderi industriale din regiunea noastră care raportează în aceste zile în­deplinirea înainte de termen planului de producție, se numără a și Fabrica de ciment „Ideal" Cer­navoda. Harnicul colectiv de mun­că al fabricii, sub îndrumarea permanentă a organizației de­ paro­tid, a reușit să îndeplinească pla­nul de producție pe cele 10 luni ale anului în curs cu 8 zile îna­inte de termen, obținînd o depă­șire de 1.730.000 lei la valoarea producției globale și 2.570.000 lei la valoarea producției marfă. S-au dat peste plan în această peri­oadă 5.100 tone de ciment de bună calitate, depășindu-se astfel cu mult angajamentele luate­ în în­trecerea socialistă. întreprinderea pentru industrializarea și desfacerea peștelui Tulcea Antrenați în întrecerea socialis­tă, folosind în mod judicios în­treaga capacitate de prelucrare a utilajelor, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea pentru industrializarea și desface­rea peștelui din Tulcea, au reușit să-și îndeplinească încă de la 25 Harnicul colectiv al Șantierului naval maritim Constanța, nepre­­cupețindu-și eforturile în muncă, a raportat în ziua de 29 octom­brie îndeplinirea planului la pro­ducția globală și marfă pe 10 luni, în proporție de 102,5 la sută și respectiv 150,56 la sută. Organiza­rea mai bună a procesului de pro­ducție în secții, introducerea teh­nicii noi și a metodelor avansate de muncă sunt numai câțiva fac­tori care au influențat pozitiv­a­octombrie, planul pe 10 luni la toate sortimentele principale. La 29 octombrie ei au adăugat la suc­cesele lor o nouă realizare impor­tantă : îndeplinirea în proporție de 100 la sută a planului valoric la producția globală și marfă pe întreg anul 1964, supra creșterii productivității muncii, care reprezintă o depășire de peste 2,5 la sută fată de plan. De asemenea, pe 9 luni, munci­torii, inginerii și tehnicienii de aici au realizat 1.365.000 lei econo­mii suplimentare la prețul de cost și 3.459.000 lei beneficii peste plan. Muncitorii din secțiile ca­­zangerie, mecanică și electrică, s-au situat în fruntea întrecerii socialiste pentru depășirea sarci­nilor de plan și realizarea unor lucrări de bună calitate. Munca plină de însuflețire a har­nicilor metalurgiști de la I.M.U. Medgidia a fost încununată de succes. Mîndri de realizările obți­nute, ei au reușit să raporteze la data de 21 octombrie a.c., în­deplinirea planului de producție pe cele 10 luni a.c., atît la pro­ducția globală cit și la producția marfă, cu 10 zile înainte de ter­men. Pe lingă aportul adus de între­gul colectiv de muncă al între­La data de 25 octombrie, cu 6 zile înainte de termen, colectivul de muncă al Fabricii de conserve din legume și fructe „Dunărea“ din Tulcea a raportat îndeplin a­prinderii la obținerea acestor re­marcabile realizări. trebuie scoasă în evidență activitatea depusă de secția I metalurgică, condusă de ing. Ene Gheorghe, care a reușit să dea în această perioadă toate semifabricatele necesare uzinării și montajului utilajelor, precum și secția a III-a construcții-mon­­taj, condusă de ing. Barbu Gh., care a contribuit la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de­ plan și a angajamentelor luate­­rea planului valoric la producția globală și marfă pe primele 10 luni ale anului. La aceeași dată a fost realizat planul la principa­lele sortimente, ca pastă de to­mate, conserve din legume etc. Șantierul naval maritim Constanța I.M.U. Medgidia Fabrica de conserve „Dunărea Tulcea Șeful de echipă Voicu Vasi­le și Antam Dumitru, sunt printre muncitorii evidențiați în întrecerea socialistă de la I.M.U.M. Iată-i în fotografie la efectuarea unor probe. In aceste zile de toamnă in Delta Dunării se desfășoară intens campania de recoltare a stufului. In foto : Aspect de lucru de la co­roana lui Șopîrlă Dumitru. O datorie de onoare Achitarea ritmică a sarcinilor contractuale Sporirea producțiilor animaliere și achitarea ritmică a sarcinilor contractuale constituie pentru or­ganizațiile de partid și consiliile de conducere preocupări de seamă. Prin măsurile stabilite încă de la începutul anului, ș-i a reușit ca, lu­nă de lună, în majoritatea gospo­dăriilor colective, sarcinile con­tractuale să fie îndeplinite în mod ritmic. La aceasta au contribuit și hărnicia și priceperea oameni­lor care au îngrijit și furajat bine animalele, care s-au străduit să-și depășească în fiecare lună sarci­nile de plan. Astfel, colectiviștii din Beilic au realizat în această perioad­ peste 1.750 litri de lapte, iar planul la lună și lapte de oaie a fost cu mult depășit. Rezultate bune au fost ob­ținute și la animalele puse la în­grășat. Mulți îngrijitori de anima­le au obținut producții mult mai mari ca media pe gospodărie. Așa de pildă, Elena Enciu și Gherghi­na Bulgara, mulgătoare, au obți­nut de la grupele de vaci îngrijite de ele peste 1.900 litri de lapte. Voicu Ciobanu și Dumitru Soco­teală, îngrijitori La porci, au rea­lizat lună de lună sporuri mari, iar ciobanii Stan Coasciu și Con­stantin Popescu și-au depășit cu mult sarcina planificată la lună. Realizînd producții mari, gospo­dăria colectivă din Beilic a livrat statului cantități însemnate de produse. Numai lapte, gospodăria a livrat 180.000 litri, lună 9.000 kg, iar carne, peste 105.000 kg. Pînă acum, gospodăria a realizat din zootehnie venituri ce depășesc 1,2 milioane lei. Consiliul de condu­cere (președinte, Voicu Tănase), ajutat de inginerul zootehnist al gospodăriei, tov. Iorga Elena, s-a preocupat să asigure animalelor cele mai bune condiții de iernare. Pe baza unei analize, au fost sta­bilite din vreme măsuri de pregă­tire a adăposturilor și asigurarea furajelor necesare. Fără îndoială că acest lucru v­a contribui din plin la obținerea de producții m­ari în timpul iernii, colectiviștii din Beilic putîndu-și achita în mod ritmic sarcinile contractuale. Dar, nu numai aici, colectiviștii văd în achitarea la timp a sarci­nilor contractuale o sarcină de o­­noare. La Topraisar, de pildă, pla­nul grafic de livrare a laptelui de Vacă și oaie pe primele 10 luni a fost depășit. De asemenea, pînă a­­cum, gospodăria a livrat aproape 300 de porci grași, 360 de taurine și 6.000 kg de carne de pasăre. Ve­niturile aduse de zootehnie depă­șesc cu mult 2 milioane lei. Bri­gadierii Sava Ion și Mangiurea Alexandru, antrenați în întrecerea socialistă de la începutul acestui an, sunt hotărîți să muncească în așa fel cu oamenii încît să depă­șească cu mult sarcinile de plan. Realizările obținute pînă acum de­monstrează că hotărîrea lor va fi îndeplinită. Rezultate bune privind sporirea (Continuare în pag. a III a) * la S.M.T. Dăieni Măsuri luate din timp Reparațiile de iarnă la tractoa­re și mașini agricole, sunt o con­tinuare firească a procesului de producție în S.M.T. In cursul a­­nului, conform graficului, la tractoare se execută reviziile teh­nice și reparațiile la fiecare trac­tor care, a realizat consumul de carburanți planificat și un volum sporit de lucrări. Sunt multe ca­zuri cînd tractoarele, ca urmare a efectuării cu atenție a îngriji­rilor­ tehnice zilnice și exploatării lor raționale de către mecaniza­tori, nu au nevoie de revizia teh­nică sau reparația la care îi dă dreptul consumul de carbu­ranți și volumul de lucrări efec­tuate. Acestor tractoare, atunci­ cînd au îndeplinit condițiile ară­tate mai sus, li se face o verifica­re temeinică după care se stabi­lește dacă pot continua să lucre­ze, sau dacă, în locul reparației planificate, au nevoie de o repa­rație mai mică sau de aceeași re­parație, dar la valoare mai mică. In ceea ce privește mașinile agri­cole în stațiunea noastră, repara­țiile se execută de regulă ime­diat ce acestea au ieșit din cam­pania agricolă respectivă. Toate acestea au făcut ca repa­rațiile de iarnă să nu mai aibă un caracter de­ campanie, deoare­ce volumul reparațiilor a scăzut, în special al celor grele. Totuși, în perioada de iarnă, toate trac­toarele și mașinile agricole sunt revizuite, iar felul reparației care se execută la fiecare tractor, se stabilește pe baza realizărilor (consumul de carburanți și volu­mul lucrărilor efectuate),, și a stării tehnice a tractorului res­pectiv. In iarna viitoare, reviziile teh­nice și reparațiile la tractoare și mașini agricole vor fi executate intr-un timp mult mai scurt și de calitate superioară. Și aceas­ta, deoarece conducerea stațiu­nii, îndrumată de organizația de partid, a luat din timp măsurile necesare pentru amenajarea ate­lierului mecanic în vederea execu­tării reparațiilor la tractoare în flux tehnologic precum și pentru amenajarea unui atelier în care vor fi executate reparațiile la ma­șinile agricole. In acest scop, me­canicii de atelier Dorin Dumitru, Matei Constantin, Stamate Cos­­ma, Gherghișan Vasile, Brînzoi Aurel și Tom­a Aurică, strungarul Dache Stan și sudorul Tarcea Nicolae, sub îndrumarea șefului de atelier Marin Ion, au confec­ționat o serie de dispozitive și utilaje necesare atelierului me­canic în noul sistem de organi­zare a muncii la reparații. Astfel, au fost confecționate 14 căru­cioare speciale pentru trecerea motorului și a șașiului prin sec­țiile și posturile specializate, că­rucioare pentru transportul pie­selor și ale diferitelor organe de motor, banc pentru rodajul pun­ții din spate a tractorului, inclu­siv cutia de viteze, banc pentru rodarea și probarea instalației hidraulice, macarale fixe pivotan­­te, prese pentru extras și altele. In prezent se lucrează la baia de degresat și se fac ultimele pre­gătiri în secțiile atelierului. Organizația de partid și condu­cerea stațiunii s-au preocupat și de pregătirea tuturor condițiilor necesare pentru buna desfășurare a­­ [UNK] învătămînt­ului profesional în toate cele 3 cercuri care vor funcționa în perioada de iarnă. Sala de cursuri­ a fost pregătită și dotată cu mese și scaune pen­tru 60 de cursanți. Au fost pro­curate planșe pentru toate tipu­rile de tractoare, mașini agricole și utilaje existente în agricultură, planșe care reprezintă diferite or­gane de tractor, s-au secționat piese și organe de motoare și alte materiale. Toate acestea vor asigura des­fășurarea cursurilor la un nivel ridicat, corespunzător sarcinilor sporite ce revin mecanizatorilor în anul 1965. Ing. BALOTA LEONIDA, mecanic șef la S.M.T. Dăieni, Turneul Teatrului de stat din Constanța la București Secția de proză a Teatrului de stat din Constanța întreprinde, în­tre 2 și 7­­ noiembrie, un turneu ,la București, unde va prezenta pa­tru piese: „Este vinovată Cori­­na ?“ de Laurențiu Fulga, „Adam și Eva“ de A. Baranga, „Femeia îndărătnică“ de W. Shakespeare și „Dacă vei fi întrebat“ de Dorel Dorian. „Acest turneu — ne-a declarat regizorul Constantin Dinischiotu, șeful secției de proză, este uni util prilej pentru colectivul nostru de a relua legătura cu publicul bucu­­­reștean, iar acesta, la rîndu-i, va putea să cunoască o parte din re­alizările teatrului constănțean“. Spectacolele vor avea loc la Teatrul Național (sala Comedia), la Teatrul de comedie și la Tea­trul „C. Nottara“. -------------- / Premiere In aceste zile la căminul cultu­ral din comuna Mihail Kogălni­­ceanu, raionul Tulcea, întîlnești o vie activitate. Entuziaștii artiști amatori de aici pregătesc două premiere: este vorba de for­mația de teatru care, sub îndru­marea instructoarei artistice vo­luntare, prof. Gavrilă Nineta, face ultimele toaletări la piesa „Dănilă o ia razna“ și de brigada artistică de agitație care a început să re­pete textul „Cu cîntec și voie bu­nă, să petrecem împreună", text realizat de instructoarea brigăzii artistice, învățătoarea Leahu Au­rora. In raion di­nn H­ârșova Urgentarea arăturilor, o sarcina In urmă cu cîteva zile, în gos­podăriile colective din raionul Hîrșova, arăturile de toamnă e­­rau executate pe 60 la sută din suprafața ce se va însămînța în primăvară. Aceasta datorită faptului că cele mai multe din tractoarele celor 6 S.M.T.-uri stau la sediile brigă­zilor, iar mecanizatorii aleargă de la o sală la alta în căutare de te­ren eliberat. In gospodăriile co­lective deservite de S.M.T. Pante­­limonu, de pildă, s-au executat a­­lături de toamnă pe aproape 60 la sută din suprafața ce va fi în­­sămînțată în primăvară. Dar, ele mai au de executat arături pe încă 2.500 ha, suprafețe mari de arat avînd gospodăriile colective din Crucea — 690 ha, Pantelimo­­nu de Sus — 640 ha și Runcu — 300 ha. Deși timpul este înaintat, din cele 74 de tractoare ale sta­țiunii — ne-a informat tov. Cio­banu Marin, directorul S.M.T.-ului Pantelimonu — la alături, lucrea­ză în ultima perioadă doar 15—20 de tractoare zilnic și nici acestea continuu, pentru că lucrările pri­vind tăiatul, legatul și transpor­tul cocenilor se desfășoară ane­voios. Sunt în raion (deci și în raza S.M.T.-ului Pantelimonu), gospo­dării colective care, datorită mo­bilizării tuturor forțelor și bunei organizări a muncii la recoltatul și transportul porumbului, tăia­tul, legatul și transportul coceni­lor, eliberează zilnic mari supra­fețe de teren, astfel că tractoarele lucrează din plin. Așa stau lucru­rile la gospodăria colectivă din Pantelimonu de Jos, care a exe­ principală cutat arăturile de toamnă pe 75 la sută din suprafața planificată, precum și la gospodăria colectivă din Gălbiori, cu planul de arături de toamnă îndeplinit în proporție de 70 la sută. Exemplul acestora nu este însă urmat de toate gos­podăriile colective și ca rezultat, între recoltatul porumbului și e­­liberatul terenului de coceni s-a creat un mare decalaj, care îm­piedică executarea la timp a ară­turilor de toamnă. O metodă care dă rezultate bune este aceea de a se lucra ziua la recoltatul porumbului, iar seara și dimineața la tăiatul, le­gatul și căratul cocenilor. Aplica­rea acesteia în toate gospodăriile colective și buna organizare și fo­losire a mijloacelor de transport ar duce la urgentarea lucrărilor la recoltatul porumbului și elibe­ratul terenului, precum și a ară­turilor de toamnă. La G.A.C. din Cogealac, paralel cu recoltatul porumbului se lu­crează și la transportul știuleților în porumbare. In foto : Aspect de la porumbarele gospodăriei in timpul descărcării porumbului. niltil IMILL Era o zi obișnuită de toamnă. Cerul coborîse parcă mai aproape. Poate, din cauza­ norilor, poate ,pen­tru că ne aflam la etajul 9 al u­­nuia din blocurile ce se construiesc la șantierul 3 de construcții de pe bulevardul Tomis din Constanța. Urmăream mișcările ritmice ale ce­lor 47 de tineri, din echipa de dul­gheri condusă de comunistul­ Stan­ca Constantin, care pregăteau co­­frajul­­ unei noi ascensiuni spre înălțime. „Băieți, nici o­ fisură, a­­veți grijă de material. Mai avem încă­ nevoie, de.. el. Toșa, Gheorghe, Dimache, Vlad, știți... problema economiilor" —se auzeau’din cînd în­­ cînd" indicațiile șefului de, echi­pă. Și „băieții“, ca întotdeauna, într-un efort comun­ , concretizau cu fiecare gest dorința lor unani­mă de a-și menține pînă la sfin­țitul construcției, titlul de echipă evidențiază pe șantier. Preocupările comune, vîrsta apropiată,­­ roman­tismul urcușului,, i-au unit pe a­­cești tineri gălăgioși și spirituali prin fire puternice într-un colec­tiv atît de închegat, încît nu se poate vorbi de umul singur fără să amintești și de ceilalți­, Iată-i pe cei mai tineri din echipă — „puștii“ cum spun „veteranii“ : uțemiștii Dispache Mihai și Vlad Ion. Vîrsta,­ 18 «tei. Vechimea pe șantier : doi ani. Adică de cînd au absolvit școa­la profesională, completează Vlad. De atunci lucrăm, împreună. Nu-mi mai amintesc bine cum ne-am îm­prietenit. Știu însă că în orele li­bere sau în recreații, ne trezeam amîndoi privind construcțiile care se ridicau în jurul școlii, invidiind meseria celor mai vîrstnici. Apoi, de multe ori, în atelierele de dul­­gherie ale școlii întîrziam împre­ună (la început, credeam că în­­tîmplător), în fața diferitelor sis­teme de cofraje ori cercetînd ma­chetele unor noi tipuri de con­strucții. Credeam că după absol­vire ne vom despărți, dar... Intr-adevăr, nu se putea. Pe a­­tunci, ca maistru dulgher la școa­la profesională, funcționa actualul șef de echipă — Stanca Constan­tin. Știa că prietenia lor va rodi." Ani­­...de zile, i-a urmărit îndeaproa­pe. Le-a fost­ prietenul mai mare, în care«totdeauna » cei­ doi au gă­sit un sfat bun, o părere justă des­pre ceea ce vor să facă pentru a deveni oameni­­ folositori. • Tovarășii de muncă de pe șan­tier, cu­ mai­ multă experiență — Toșa Vladăț,’" Teacă Gh .și alții; —­i­i au­­ lămurit în multe probleme practice care se ivesc în munca de zi cu zi. De la ei,“ au învățat ne­cesitatea studierii „Cărții dulghe­­­­rului“ său a unor­ lucrări de­ teh­­­­nica s­ecurității­­ muncii etc. ■ Măi­ mult­ decît atît, și-au dat seama­­ că meseria de dulgher (de dul­gheri, depinde în­ mare măsură calitatea construcției), solicită un­­ orizont larg de cultură generală. ■ Și iată-i după orele de muncă, pur­­tînd sub braț, în locul uneltelor de dulgherie, servieta cu manua­lele de­­ clasa a IX-a. Fructifi­cîn­­­ du-și timpul și înclinațiile, cei doi prieteni au devenit nu numai mun­citori pricepuți, dar și elevi con­știincioși, fapt dovedit de notele bune și foarte bune obținute pî­nă acum. Cartea a devenit pentru ei un tovarăș de nedespărțit, ase­menea șantierului sau filmului,­ încă de pe băncile școlii profesio­nale, și-au înjghebat o bibliotecă personală — ce-i drept, pe atunci mică — dar îmbogățită în ultimii ani cu cărți profesionale, de­ lite­ratură romînă sau universală. Dar cîte nu se mai pot spune despre modestia lor, despre punc­tualitatea la șantier, ca și la școa­lă, despre discuțiile aprinse din ședințele U.T.M. în legătură cu lupta pentru realizarea angaja­mentelor sau despre comportarea civilizată a tinerilor în orice îm­prejurare. Insă, cele mai conclu­dente, rămîn faptele lor, „urme­le“ pe care le lasă în această as­censiune a șantierului care i-a modelat și i-a ridicat in gînduri și fapte pînă la înălțimea celor mai îndrăznețe dintre schelele lui.­ S. M. Pregătiri pentru noul an de învățămlnt agrozootehnic Insămînțarea culturilor de­­ toamnă s-a terminat la timpul optim, recoltatul porumbului se apropie de sfîrșit. Sintem­ în pe­rioada cînd aproape întregul rod al muncii de un an a intrat în hambare sau în visteria gospodă­riei. In prezent principala preo­cupare la G.A.C. pregătirea deschiderii Cobadin este cursurilor agrozootehnice care vor începe în curînd, ridicarea nivelului de cunoștințe profesionale ale co­lectiviștilor, înarmarea lor cu ce­le mai înalte cunoștințe despre lucrarea pămîntului și creșterea animalelor. Experiența anilor trecuți a dovedit că acesta este unul din factorii principali de creștere a producțiilor vegetale și animale. Dovezile sunt nume­roase : brigada condusă de Ion Gîrtone, unul din cei mai buni cursanți din anul al II-lea la cercul de cultura plantelor, care la concursul „Cine știe agroteh­nică cîștigă" de anul trecut a obținut premiul II pe regiune, a realizat în vară o producție de 2.339 kg grîu la hectar, iar echi­pa condusă de Geavit Memet, un alt cursant foarte silitor și con­știincios care a știut să aplice în practică cunoștințele căpătate, a obținut la cultura porumbului 6.000 kg știuleți la hectar. Efici­ența cursurilor agrozootehnice poate fi probată în general cu producțiile medii obținute în toa­te sectoarele. De aceea, pentru noul an de învățămînt s-au făcut pregătiri intense. La G.A.C. Co­badin vor funcționa în acest an 3 cercuri de cultura plantelor :­(Continuare în pag. a IlI-a) *

Next