Dobrogea Nouă, decembrie 1964 (Anul 17, nr. 5075-5101)
1964-12-03 / nr. 5077
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVII nr. 5077 ! Joi 3 decembrie 1964 ! 4 pagini 20 de bani Drumurile rutiere tot mai bine întreținute întreținerea drumurilor rutiere în condiții normale de funcționare, constituie o problemă deosebită, căreia comitetul executiv al Sfatului popular raional Istria i-a acordat toată atenția. Acest lucru rezultă din înseși realizările obținute în acest sens. Așa, de pildă, planul fizic de 50 km drum întreținut, planificat pentru acest an, a fost realizat în întregime cu mult înainte de termen, obținîndu-se circa 300.000 lei economii. Reducerea prețului de cost per km de drum întreținut, se datorește în primul rînd măsurilor eficiente luate de către comitetul executiv raional, precum și folosirii cît mai raționale a utilajelor și mașinilor din dotație. De exemplu, anul acesta, spre deosebire de anii trecuți, s-a căutat în permanență să se evite depozitele intermediare ale materialelor, să se evite distanțele mari de transport, fapt care a făcut ca aceleași mașini să dea un randament sporit. Exploatînd carierele noi de la Zebil și Movila Goală, unde s-a găsit materie primă bună pentru închidere de macadamuri și urmărind în ordine succesivă procesul tehnologic de construcție, s-a reușit în mare măsură să se execute lucrări de bună calitate. In prezent, drumul regional 222 pe distanța Sabangia — Sarichioi — Enisala (15 km), două Cantoane — Ceamurlia de Jos — Jurilovca (17 km), Dealu — Rîmnic (9 km), drumul raional 12 — Mihai Viteazu — Sinoie, pentru ale căror reparații și întrețineri s-a întrebuințat nisipul bituminos de Matița, asigură o circulație corespunzătoare cerințelor și face posibilă excluderea drumurilor inutile ce se iveau paralel cu acestea. La lucrările ce s-au efectuat de la începutul anului și pînă în momentul de față, o contribuție prețioasă și-au adus-o tov: Radu Marin —■ mecanic compresor, Petrică Ionel, mecanic grecier, Mitache Alexandru, pichor în districtul Cogealac, Tudoran Gheorghe, cantonier la Jurilovca și alții, care s-au situat mereu în fruntea întrecerii socialiste, dînd lucrări de calitate. La buna desfășurare a acțiunii de întreținere a drumurilor rutiere, merită a fi scos în evidență și aportul pe care și l-au adus masele de cetățeni din satele raionului Istria. Acestea au săpat șanțuri noi pe o lungime de peste 54.000 metri, au extras 30.603 mc piatră spartă, și alte lucrări, la care s-au efectuat peste 62.500 zile-muncă. Au fost, de asemenea, întreținute prin contribuția în muncă a cetățenilor 56 km drumuri. Comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Enisala, Istria, Beidaul, Fîntînele și altele, activizînd deputații și comitetele de cetățeni, au reușit să atragă la această acțiune un mare număr de locuitori, situîndu-se printre evidențiați. O altă problemă, căreia comitetul executiv al sfatului popular i-a acordat atenția cuvenită, a fost și eliminarea drumurilor inutile din suprafața arabilă a raionului. Respectarea întocmai a planului de organizare a teritoriului agricol și aplicarea în practică a deciziei comitetului executiv al Sfatului popular regional referitoare la creșterea suprafeței agricole prin eliminarea drumurilor inutile, cît și măsurile luate pe plan local, au condus la obținerea unor rezultate remarcabile în această direcție. Astfel, în acest an, au fost date în circuitul agricol circa 140 ha de teren provenit din desființarea drumurilor inutile. In această ordine de idei, trebuie subliniat că în raionul Istria sunt încă posibilități care, traduse în viață, vor contribui la creșterea pe mai departe a suprafeței agricole. Ținînd seamă de experiența anului acestuia, comitetul executiv al Sfatului popular raional a avut în vedere încă de pe acum, luarea unor măsuri privind mai buna organizare a șantierelor, aprovizionarea cu materiale în scopul obținerii de rezultate tot mai bune pe linia întreținerii drumurilor rutiere în anul 1965. G. MUNGIURI Se impun măsuri eficiente Nici un vizitator nu poate contesta astăzi faptul că orașul Tulcea și-a schimbat înfățișarea. In locul cocioabelor de altădată, înghesuite și aruncate la întîmplare, fără nici o orînduială, au apărut, ca răsărite din pămînt, peste noapte, zeci de blocuri și alte edificii social-culturale. Liniile drepte, arhitectura modernă și coloritul diferit sunt numai cîteva din atributele care le aparțin și te face, fără să vrei, să apreciezi meritul deosebit pe care îl au constructorii — făuritorii acestor frumuseți impunătoare de pe malul Dunării. Parcă și bătrînul fluviu, martor al acestor creații, pare să fie mai mulțumit. In apele lui se reflectă acum siluetele înalte și zvelte ale acestor blocuri și edificii care au reînnoit orașul Tulcea. Cu toate acestea, trebuie să arătăm faptul că activitatea pe care o desfășoară constructorii Grupului de șantiere construcțiimontaj nr. 2 din Tulcea este nesatisfăcătoare. Bilanțul încheiat la sfîrșitul primelor 10 luni din acest an vine să confirme acest lucru. Situația realizării principalilor indicatori de plan se prezintă sub nivelul posibilităților. Productivitatea muncii pe cap de muncitor, de pildă, a fost realizată în această perioadă în procent de numai 94 la sută, în timp ce numărul mediu total de muncitori prezintă o depășire de peste 11 la sută. Vorbind despre cauzele care au condus la reducerea procentului de realizare a productivității muncii, tovarășul Parfenie Tudor, directorul adjunct al grupului, arăta că aceasta se datorește dispersării lucrărilor în deltă la mari distanțe, volumului mare de manipulări de materiale, condițiilor grele de lucru iarna pe șantiere. Intr-adevăr, sunt acestea cauze obiective. O anașiliză mai amănunțită însă, relevă faptul că nu s-a făcut mai nimic pe linia luării unor măsuri menite să ducă la creșterea productivității muncii chiar în aceste condiții. Iată, spre exemplu, pe linia introducerii noului pe șantiere și a mecanizării unor lucrări s-a făcut foarte puțin. Deși în prezent sunt aproape 100 puncte de lucru, nu s-au procurat decît 4 macarale de fereastră pentru blocuri și o macara de 4 tone care se folosește pentru montarea fîșiilor prefabricate de beton. De asemenea, în punctele mici de lucru și dispersare, nu a fost organizată munca mai temeinic pentru ca termenul de execuție să fie scurtat față de grafic în scopul concentrării forței de muncă la obiectivele mai principale aflate în execuție. Pe linia mișcării de inovații, de asemenea, există o activitate foarte slabă. Biblioteca tehnică este ca și inexistentă, deoarece pînă acum n-a răspuns nimeni de ea, iar la cabinetul tehnic de care răspunde tovarășul Popescu Alexandru nu s-a înregistrat pe acest an decît o singură propunere de inovații. Nici conferințe tehnice de generalizare a noului și popularizarea unor metode avansate de lucru în rîndul muncitorilor nu s-au ținut în această perioadă. Una din cauzele înregistrării unei productivități scăzute o constituie și faptul că în acest an conducerea grupului s-a preocupat prea puțin de ridicarea calificării profesionale a oamenilor. Nu a funcționat decît un singur curs pentru zidari și mozaicuri la care frecvența a fost slabă și nu s-a ținut cu regularitate. Insuficienta pregătire a oamenilor se reflectă în lipsa de organizare care există pe șantiere. La aceasta se adaugă și faptul că organizația de partid și comitetul sindicatului n-au muncit suficient cu oamenii, n-au organizat periodic conferințe pe diferite teme educative,din care cauză se pierd încă multe ore productive cu venirile și plecările muncitorilor pe șantiere. Productivitatea scăzută din primele 10 luni ale anului curent a avut repercusiuni și asupra activității economico-financiare grupului, unde s-au înregistrat pîană acum însemnate depășiri la prețul de cost, în special la materiale, manoperă, penalizări etc. Numai pentru staționarea materialelor în stația C.F.R. Babadag s-au plătit penalizări ca magazinaj și locație pe 10 luni în valoare de 43.965 lei, iar în stația C.F.R. Tulcea s-au plătit astfel de penalizări numai în ultimele 2 luni în sumă de 10.565 lei. Față de cele arătate, este necesar ca pe viitor conducerea grupului, organizația de partid și comitetul sindicatului să ia toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea acestor deficiențe semnalate, astfel ca bilanțul care va fi încheiat la finele anului să fie mai rodnic și la înălțimea sarcinilor actuale. Exploatarea rațională a tractoarelor Un randament înalt în exploatarea parcului de tractoare și mașini agricole se asigură numai atunci cînd se respectă cu strictețe și la termen lucrările de întreținere, cînd verificarea și reglarea mecanismelor și sistemelor se fac la timp și corect. In stațiunea noastră, mecanizatorii acordă în permanență atenția cuvenită acestor lucrări. Astfel, la indicația organizației de partid, la fiecare brigadă de tractoare s-a introdus o evidență prin care se urmărește utilizarea fișelor în executarea intervențiilor tehnice, schimbarea uleiului și a filtrelor, consumul de carburanți și lubrifianți, realizările fiecărui tractor în ha de arătură normală și executarea reparațiilor. Toate acestea, ca și efectuarea de calitate bună a îngrijirilor zilnice, au dus la realizarea de economii la carburanți, la prelungirea duratei de funcționare a multora din tractoarele stațiunii între o intervenție tehnică și o reparație, sau între două reparații. Pot fi dați ca exemplu în acest sens mecanizatorii Mihai H. Mihai, Coles Dumitru, Dragomir Dumitru și Pîrvu Avram. De asemenea, mecanizatorii Ștefanov Ion, Tudor N. Manole, Rîdlea Nicolae, Munteanu Ion, Guță Gheorghe, Ardeleanu Ion și Gușu Constantin, avînd o pregătire profesională corespunzătoare, folosesc corect tractoarele și agregatele și obțin rezultate bune în fiecare campanie agricolă. Pentru a se cunoaște cu precizie cantitatea de carburanți cu care se alimentează fiecare tractor zilnic, la brigăzi au fost instalate, lîngă bazinele de carburanți și la înălțime corespunzătoare, butoaie gradate. Motorina este urcată cu ajutorul pompei, iar apoi, prin cădere în rezervorul tractorului. Cu ajutorul acestui sistem se înlătură complet pierderile, iar carburanții se introduc în rezervorul tractorului bine filtrați, feriți de impurități. Buna îngrijire a tractoarelor și mașinilor agricole și exploatarea lor rațională depind însă în cea mai mare măsură de nivelul de pregătire profesională al mecanizatorilor noștri. în cursul anului, în fiecare campanie agricolă, îndrumați de organizația de partid și cu sprijinul comitetului sindicatului noi am generalizat experiența bună a mecanizatorilor noștri, care au prelungit durata de funcționare a tractoarelor între două reparații și au economisit însemnate cantități de carburanți. In perioada de iarnă, în cadrul învățămîntului de ridicare a calificării profesionale, prin folosirea în expuneri a celor mai semnificative exemple din stațiune vom face ca toți mecanizatorii să înțeleagă importanța fiecărei lucrări de întreținere la tractoare și mașini agricole, în prelungirea vieții acestora. Ing. GLAVAN ȘTEFAN, mecanic șef la S.M.T. Ceamurlia ' CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT La 24 noiembrie a.c., colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii raionale de gospodărie comunală Măcin a raportat îndeplinirea în întregime a sarcinilor de plan pe anul în curs. Datorită măsurilor luate în vederea extinderii și îmbunătățirii prestațiilor de servicii, productivitatea muncii s-a realizat în procent de 117 la sută. De asemenea, s-au realizat economii în valoare de 117.000 lei. ENACHE TRAIAN, coresp. Suflul primăverii Nu știu, dar parcă vine cam pe dos. In decembrie, noi să vorbim despre primăvară și mai ales despre suflul ei. Și totuși, atunci cînd am vizitat S.M.T. Topraisar, am simțit acest suflu. Ne-au vorbit despre el și mecanicul de atelier Constantin Bratu, și tractoristul Gheorghe Grigore, și șeful de brigadă Vasile Bălănescu (pe care îi puteți vedea în fotografie în exercițiul funcțiunii), și, mă rog, toți care trebăluiau prin atelier. — Și de ce atîta zor ?, l-am întrebat pe tovarășul director Mirea Petre. — Păi să traducem și noi în viață zicala saVara sanie și iarna care. — Și cam în ce stadiu vă aflați cu traducerea zicalei ? — Am reparat pînă acum 30 de tractoare, 15 semănători, 10 grape reglabile, 8 grape cu disc etc. Noi vrem să terminăm în cel mai scurt timp. — Dar nu oricum ! — Categoric că nu oricum, în cele mai dese cazuri, tractoristul participă la efectuarea reparațiilor și el are tot interesul să nu accepte lucrări superficiale. Și apoi, lucrările se fac în așa fel în atelier, nicit controlul calității se face pe faze. Tractorul nu părăsește atelierul pînă cînd nu este în cea mai bună stare de funcționare. De altfel, nici nu era nevoie de prea multe argumente, pentru că o vizită prin atelier te convingea de aceasta. Peste tot, se muncea nu numai intens, dar și cu multă atenție. Omul parcă făcea corp comun cu mașina, cu piesa, așa erau de concentrați. Am simțit aici suflul primăverii. Parcă vedeam de pe acum tractoarele reparate de acești oameni destoinici brăzdînd cîmpurile. Le auzeam buduitul la bancul de rodaj și nu-mi era greu să-mi imaginez că de fapt acesta este cîntecul primăverii, sau poate al verii, sau poate al toamnei. E greu de precizat, pentru că este un cîntec neîntrerupt, un cîntec al holdelor bogate, în care baza se pune și aici în acest atelier unde Bobe Petre, Medișanu Costel, Vînă Nicolae sau Șerban Gheorghe zoresc să dea lucrări numai de calitate superioară. Dar pentru a face lucrări de bună calitate, este nevoie și de condiții bune de muncă. Conducerea S.M.T. s-a gîndit și la aceasta. N-am putea spune că s-a făcut chiar totul, dar în orice caz, se poate vorbi că, stația de degresat, bancul de rodaj, macaraua de perete ca și multe alte dispozitive sînt menite să ușureze munca mecanizatorilor. Și aici ca și la Chirnogeni se merge pe linia mecanizării procesului de producție. Omul, ne spunea tovarășul director, lucrează acum mai mult cu capul și mai puțin cu mîinile. în încheiere, l-am întrebat pe tovarășul director despre plan. — Noi vrem să-l realizăm cu mult înainte de termen. Avem doar un prestigiu de apărat. Și cînd a spus aceasta, și-a aruncat privirea în vitrina din colțul biroului, unde era „Ordinul Muncii“ acordat unității. Da, era într-adevăr un mare prestigiu de apărat. Și deocamdată, nu se poate spune că nu sunt la înălțime. C. GHINEA In orașul Cernavoda, constructorii de la întreprinderea nr. 3 Medgidia a T.R.C.L. Dobrogea construiesc un nou complex de deservire a populației care va fi dat în folosință pînă la sfîrșitul anului în curs. In cadrul complexului vor funcționa un restaurant, o hală de distribuție a cărnii, un magazin alimentar, unul de produse textile, chioșcuri de pîine, legume și zarzavaturi, ateliere de cizmărie, croitorie și altele.ION COSTACHE, coresp. PE SCENA TEATRULUI Luni 7 și marți 8 decembrie a.c., pe scena Teatrului de stat din Constanța o formație a Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra" din Capitală prezintă două spectacole cu comedia „Dragă mincinosule“ de Jerome Kitty, bazată pe corespondență dintre Bernard Shaw și actrița Stella Patrick Campbel. Spectacolul a fost pus în scenă de maestrul emerit al artei Morii Gelerter, în decorul de scenă realizat de scenograful Ion Oroveanu. Din distribuție se remarcă prezența artiștilor emeriți Beate Fredanov și Fory Etterle. PESTE 24.000 DE VIZITATORI înființat în luna iulie a.c., Muzeul „Delta Dunării“ atrage un mare număr de vizitatori din orașul și raionul Tulcea. Pînă la 1 decembrie, muzeul a fost vizitat de peste 24.000 de vizitatori dornici să cunoască bogățiile florei și faunei din Delta Dunării. Impresiile consemnate de vizitatori evidențiază interesul de care se bucură acest nou locaș de culturalizare a maselor, mijloc important de cunoaștere a bogățiilor și frumuseților Deltei. Mîndri de rezultatele lor Programul de lucru din dimineața aceea se sfîrșise. Unii îngrijitori-mulgători plecaseră după furaje, alții citeau o carte, fiecare avea cîte o ocupație. Moraru Constantin, însă, era în mijlocul vacilor pe care le îngrijește. Nu-i plăcea cum arătau. Cu țesata în mînă le-a luat la curățat la rînd pe toate. A terminat treaba și după aceea a plecat și el după furajer. Iți este mai mare dragul să privești lotul de vaci pe care-l îngrijește el. Și celelalte loturi arată bine. De fapt toate cele 430 de vaci cu lapte ale gospodăriei de stat din Stupina sînt numai una și una, încît numai îngrijitorii-mulgători le pot deosebi pe una de alta. Toate au aceeași conformație fizică și aceeași culoare. Moraru Constantin, ca de altfel și ceilalți îngrijitori-mulgători din gospodărie, acordă o mare atenție întreținerii vacilor. Experiența practică le-a demonstrat că animalul îngrijit bine, furajat și adăpat la timp dă producții mari. Nici unul din cei 36 de îngrijitori-mulgători nu începe mulsul pînă ce nu face masajul ugerului, o metodă zootehnică foarte importantă în scopul obținerii de producții mari. Acestea sunt de fapt și secretele pentru care Moraru Constantin a depășit pînă acum planul la lapte cu 4.098 litri, Haba Vasile cu 3.259 litri, Ciocan Dumitru cu 2.821 litri. Și ca ei sînt mulți. Și Spiridon Lorenzatos, și Mistor Dumitru, și Socarici Ion, și aproape toți îngrijitorii-mulgători de la G.A.S. Stupina. Pe 10 luni din anul acesta, ca urmare a aplicării în practică a regulilor zootehnice, a respectării programului de grajd stabilit de inginerul zootehnic, tov. Găitănaru Victor, s-a realizat o producție de lapte pe cap de vacă furajată de 2.793 litri față de 2.667 litri cît prevedea planul. Aceasta a permis gospodăriei să predea la stat cu 740 lei de lapte mai mult peste prevederi. Prețul de cost al unui hectolitru de lapte s-a realizat cu numai 121 lei. I. ION Realizări bune Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Grupul de instalații nr. 4 al T.R.C.L. a colectat și predat la I.C.M., pînă în prezent, cantitatea de 45.000 kg fier vechi, îndeplinindu-și astfel planul anual de colectare a metalelor vechi cu treizeci de zile mai devreme. Un aport deosebit la obținerea acestui succes l-au adus tovarășii Moraru Nicolae, Toma Haralambue și Rizea Gheorghe. Organizare temeinică are fiecare schimb Realizarea ritmică a planului de producție în întreprinderile industriale din regiunea noastră care își desfășoară activitatea în 2 sau 3 productivă schimburi depinde în cea mai mare parte de buna organizare a procesului de producție pe fiecare schimb. Pentru a vedea în ce măsură este organizată munca în schimburile de noapte realizările acestora încît să se ridice la nivelul schimbului de zi, redacția ziarului nostru a organizat zilele trecute un raid-anchetă prin cîteva întreprinderi din orașul Constanța. Redăm mai jos constatările făcute cu acest prilej. PENTRU CONSOLIDAREA SUCCESELOR OBȚINUTE Cînd am vizitat Fabrica de ulei „Argus“, muncitorii din schimburi ne-au declarat cu mîndrie că în seara aceea au realizat deja peste planul anual 418 tone de ulei comestibil. Aceste realizări frumoase obținute de harnicul colectiv a fabricii sunt pe deplin justificate Pe baza indicațiilor organizației de partid, conducerea întreprinderii a acordat în permanență o atenție deosebită repartizării judicioase a oamenilor pe fiecare schimb în raport cu gradul de calificare profesională și necesitățile fiecărui loc de muncă. S-a înrădăcinat aici practica de a se asigura fiecare schimb cu muncitori de intervenție (lăcătuș și electrician) care pot remedia operativ unele defecțiuni neprevăzute ale utilajelor. De asemenea, în schimburile II și III există în permanență cîte un producției inginer de serviciu care asigură asistența tehnică pentru desfășurarea în bune condițiuni a întregului flux tehnologic. Preocuparea deosebită care există aici pentru buna funcționare a utilajelor este reflectată prin prezența sută la sută a muncitorilor în toate secțiile fabricii, prin ordinea și curățenia întîlnite peste tot și prin măsurile luate de a aproviziona ritmic cu materii prime și materialele necesare toate schimburile. Măsurile tehnico-organizatorice luate pe fabrică au dat posibilitatea muncitorilor din brigăzile conduse de Munteanu Alexandru, Cristea Valeriu și Brand Iacob și brigăzilor din celelalte schimburi să-și îndeplinească lună de lună angajamentele luate în întrecerea socialistă. UN RITM CU GRAFICELE DE PRODUCȚIE Ca întotdeauna, în sectoarele de producție ale I.P.M.C. Constanța și în tura a II-a domina o atmosferă de lucru, în ciuda nopții care învăluia întregul poligon de prefabricate. Oamenii repartizați pe brigăzi și echipe munceau cu însuflețire, dornici de a adăuga noi succese la frumoasele realizări dobîndite pînă acum. Iată, de pildă, la sectorul I de beton armat, brigada condusă de comunistul Cristea Gheorghe, a reușit să realizeze la sfîrșitul schimbului I 24 mp fîșii cu goluri peste prevederile planului, iar betoniștii din sectorul de precomprimate au produs peste plan 8 stîlpi precomprimați folosiți la liniile electrice de înaltă tensiune. Cele mai bune rezultate din acest sector au fost obținute de muncitorii brigăzii conduse de tov. Iordan Vasile care au raportat, la sfîrșitul schimbului, depășirea planului de producție cu 24 la sută. Pentru ca producția realizată în schimburile de noapte să fie la nivelul celei de zi, în cadrul poligonului au fost luate măsuri organizatorice corespunzătoare ca: asigurarea locurilor de muncă cu materii prime și materiale, repartizarea de oameni din cadrul serviciului C.T.C. care să controleze calitatea produselor pe faze de fabricație, asigurarea asistenței tehnice prin intermediul șefului de tură (funcție care este îndeplinită în permanență de către un inginer) și altele. Trebuie să menționăm că în cadrul schimbului II, și chiar în celelalte schimburi, realizările pot fi și mai mari. De pildă, în seara respectivă, brigada condusă de Stănilă Florea în loc să lucreze efectiv timp de 8 ore la confecții Continuare in pag. a II-a) La linia a șaptea a standului de precomprimare de la I.P.M.C. munca se desfășoară normal la orice oră. Redăm în fotografie un aspect în care, echipa de betoniști, condusă de Moraru Gheorghe din tura a II-a de noapte, lucrează la turnarea stîlpilor de înaltă tensiune*