Dobrogea Nouă, decembrie 1964 (Anul 17, nr. 5075-5101)

1964-12-03 / nr. 5077

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVII nr. 5077 ! Joi 3 decembrie 1964 ! 4 pagini 20 de bani Drumurile rutiere tot mai bine întreținute întreținerea drumurilor rutiere în condiții normale de funcțio­nare, constituie o problemă deo­sebită, căreia comitetul executiv al Sfatului popular raional Istria i-a acordat toată atenția. Acest lu­cru rezultă din înseși realizările obținute în acest sens. Așa, de pildă, planul fizic de 50 km drum întreținut, planificat pentru acest an, a fost realizat în întregime cu mult înainte de termen, obți­­nîndu-se circa 300.000 lei econo­mii. Reducerea prețului de cost per km de drum întreținut, se datorește în primul rînd măsuri­lor eficiente luate de către comi­tetul executiv raional, precum și folosirii cît mai raționale a uti­lajelor și mașinilor din dotație. De exemplu, anul acesta, spre deosebire de anii trecuți, s-a cău­tat în permanență să se evite de­pozitele intermediare ale materia­lelor, să se evite distanțele mari de transport, fapt care a făcut ca aceleași mașini să dea un ran­dament sporit. Exploatînd carie­rele noi de la Zebil și Movila Goală, unde s-a găsit materie pri­mă bună pentru închidere de ma­cadamuri și urmărind în ordine succesivă procesul tehnologic de construcție, s-a reușit în mare măsură să se execute lucrări de bună calitate. In prezent, drumul regional 222 pe distanța Sabangia — Sarichioi — Enisala (15 km), două Cantoane — Ceamurlia de Jos — Jurilovca (17 km), Dealu — Rîmnic (9 km), drumul raio­nal 12 — Mihai Viteazu — Sinoie, pentru ale căror reparații și între­țineri s-a întrebuințat nisipul bi­tuminos de Matița, asigură o cir­culație corespunzătoare cerințelor și face posibilă excluderea drumu­rilor inutile ce se iveau paralel cu acestea. La lucrările ce s-au efectuat de la începutul anului și pînă în mo­mentul de față, o contribuție pre­țioasă și-au adus-o tov: Radu Ma­rin —■ mecanic compresor, Petrică Ionel, mecanic grecier, Mitache A­­lexandru, pichor în districtul Co­­gealac, Tudoran Gheorghe, canto­nier la Jurilovca și alții, care s-au situat mereu în fruntea în­trecerii socialiste, dînd lucrări de calitate. La buna desfășurare a acțiunii de întreținere a drumu­rilor rutiere, merită a fi scos în evidență și aportul pe care și l-au adus masele de cetățeni din sa­tele raionului Istria. Acestea au săpat șanțuri noi pe o lungime de peste 54.000 metri, au extras 30.603 mc piatră spartă, și alte lucrări, la care s-au efectuat peste 62.500 zile-muncă. Au fost, de a­­semenea, întreținute prin contri­buția în muncă a cetățenilor 56 km drumuri. Comitetele execu­tive ale sfaturilor populare din comunele Enisala, Istria, Beidaul, Fîntînele și altele, activizînd de­putații și comitetele de cetățeni, au reușit să atragă la această ac­țiune un mare număr de locui­tori, situîndu-se printre eviden­țiați. O altă problemă, căreia comi­tetul executiv al sfatului popu­lar i-a acordat atenția cuvenită, a fost și eliminarea drumurilor inutile din suprafața arabilă a raionului. Respectarea întocmai a planului de organizare a terito­riului agricol și aplicarea în prac­tică a deciziei comitetului execu­tiv al Sfatului popular regional referitoare la creșterea suprafeței agricole prin eliminarea drumuri­lor inutile, cît și măsurile luate pe plan local, au condus la obți­nerea unor rezultate remarcabile în această direcție. Astfel, în a­­cest an, au fost date în circuitul agricol circa 140 ha de teren pro­venit din desființarea drumurilor inutile. In această ordine de idei, tre­buie subliniat că în raionul Is­tria sunt încă posibilități care, traduse în viață, vor contribui la creșterea pe mai departe a supra­feței agricole. Ținînd seamă de experiența a­­nului acestuia, comitetul executiv al Sfatului popular raional a a­­vut în vedere încă de pe acum, luarea unor măsuri privind mai buna organizare a șantierelor, a­­provizionarea cu materiale în sco­pul obținerii de rezultate tot mai bune pe linia întreținerii drumu­rilor rutiere în anul 1965. G. MUNGIURI Se impun măsuri eficiente Nici un vizitator nu poate con­testa astăzi faptul că orașul Tulcea și-a schimbat înfățișarea. In locul cocioabelor de altădată, înghesuite și aruncate la întîm­­plare, fără nici o orînduială, au apărut, ca răsărite din pămînt, peste noapte, zeci de blocuri și alte edificii social-culturale. Li­niile drepte, arhitectura modernă și coloritul diferit sunt numai cî­­teva din atributele care le apar­țin și te face, fără să vrei, să a­­preciezi meritul deosebit pe care îl au constructorii — făuritorii acestor frumuseți impunătoare de pe malul Dunării. Parcă și bătrî­­nul fluviu, martor al acestor crea­ții, pare să fie mai mulțumit. In apele lui se reflectă acum silue­tele înalte și zvelte ale acestor blocuri și edificii care au reînnoit orașul Tulcea. Cu toate acestea, trebuie să a­­rătăm faptul că activitatea pe ca­re o desfășoară constructorii Grupului de șantiere construcții­­montaj nr. 2 din Tulcea este ne­satisfăcătoare. Bilanțul încheiat la sfîrșitul primelor 10 luni din acest an vine să confirme acest lucru. Situația realizării principa­lilor indicatori de plan se prezin­tă sub nivelul posibilităților. Pro­ductivitatea muncii pe cap de muncitor, de pildă, a fost rea­lizată în această perioadă în pro­cent de numai 94 la sută, în timp ce numărul mediu total de mun­citori prezintă o depășire de pes­te 11 la sută. Vorbind despre cauzele care au condus la reducerea procentului de realizare a productivității muncii, tovarășul Parfenie Tudor, directorul adjunct al grupului, a­­răta că aceasta se datorește dis­persării lucrărilor în deltă la mari distanțe, volumului mare de manipulări de materiale, condiții­lor grele de lucru iarna pe șantiere. Intr-adevăr, sunt acestea cauze obiective.­ O ana­și­liză mai amănunțită însă, relevă faptul că nu s-a făcut mai nimic pe linia luării unor măsuri me­nite să ducă la creșterea produc­tivității muncii chiar în aceste condiții. Iată, spre exemplu, pe linia introducerii noului pe șan­­tiere și a mecanizării unor lucrări s-a făcut foarte puțin. Deși în prezent sunt aproape 100 puncte de lucru, nu s-au procurat decît 4 macarale de fereastră pentru blocuri și o macara de 4 tone care se folosește pentru monta­rea fîșiilor prefabricate de be­ton. De asemenea, în punctele mici de lucru și dispersare, nu a fost organizată munca mai te­meinic pentru ca termenul de execuție să fie scurtat față de grafic în scopul concentrării for­ței de muncă la obiectivele mai principale aflate în execuție. Pe linia mișcării de inovații, de ase­menea, există o activitate foarte slabă. Biblioteca tehnică este ca și inexistentă, deoarece pînă acum n-a răspuns nimeni de ea, iar la cabinetul tehnic de care răspunde tovarășul Popescu Alexandru nu s-a înregistrat pe acest an decît o singură propunere de inovații. Nici conferințe tehnice de gene­ralizare a noului și popularizarea unor metode avansate de lucru în rîndul muncitorilor nu s-au ținut în această perioadă. Una din cauzele înregistrării unei productivități scăzute o con­stituie și faptul că în acest an conducerea grupului s-a preocu­pat prea puțin de ridicarea cali­ficării profesionale a oamenilor. Nu a funcționat decît un singur curs pentru zidari și mozaicuri la care frecvența a fost slabă și nu s-a ținut cu regularitate. Insufi­cienta pregătire a oamenilor se reflectă în lipsa de organizare care există pe șantiere. La aceas­ta se adaugă și faptul că organi­zația de partid și comitetul sindi­catului n-au muncit­­ suficient cu oamenii, n-au organizat periodic conferințe pe diferite teme edu­cative,­­din care cauză se pierd încă multe ore productive cu ve­nirile și plecările muncitorilor pe șantiere. Productivitatea scăzută din pri­mele 10 luni ale anului curent a avut repercusiuni și asupra acti­vității economico-financiare grupului, unde s-au înregistrat pî­a­nă acum însemnate depășiri la prețul de cost, în special la ma­teriale, manoperă, penalizări etc. Numai pentru staționarea mate­rialelor în stația C.F.R. Babadag s-au plătit penalizări ca magazi­­naj și locație pe 10 luni în va­loare de 43.965 lei, iar în stația C.F.R. Tulcea s-au plătit astfel de penalizări numai în ultimele 2 luni în sumă de 10.565 lei. Față de cele arătate, este ne­cesar ca pe viitor conducerea grupului, organizația de partid și comitetul sindicatului să ia toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea acestor deficiențe sem­nalate, astfel ca bilanțul care va fi încheiat la finele anului să fie mai rodnic și la înălțimea sarci­nilor actuale. Exploatarea rațională a tractoarelor Un randament înalt în exploa­tarea parcului de tractoare și ma­șini agricole se asigură numai a­­tunci cînd se respectă cu strictețe și la termen lucrările de întreți­nere, cînd verificarea și reglarea mecanismelor și sistemelor se fac la timp și corect. In stațiunea noastră, mecanizatorii acordă în permanență atenția cuvenită aces­tor lucrări. Astfel, la indicația or­ganizației de partid, la fiecare bri­gadă de tractoare s-a introdus o evidență prin care se urmărește utilizarea fișelor în executarea in­tervențiilor tehnice, schimbarea u­­leiului și a filtrelor, consumul de carburanți și lubrifianți, realiză­rile fiecărui tractor în ha de ară­tură normală și executarea repa­rațiilor. Toate acestea, ca și efectu­area de calitate bună a îngriji­rilor zilnice, au dus la realizarea de economii la carburanți, la pre­lungirea duratei de funcționare a multora din tractoarele stațiunii între o intervenție tehnică și o re­parație, sau între două reparații. Pot fi dați ca exemplu în acest sens mecanizatorii Mihai H. Mi­hai, Coles Dumitru, Dragomir Dumitru și Pîrvu Avram. De asemenea, mecanizatorii Ște­­fanov Ion, Tudor N. Manole, Rîdlea Nicolae, Munteanu Ion, Guță Gheorghe, Ardeleanu Ion și Gușu Constantin, avînd o pregătire profesională corespun­zătoare, folosesc corect trac­toarele și agregatele și obțin re­zultate bune în fiecare campanie agricolă. Pentru a se cunoaște cu precizie cantitatea de carburanți cu care se alimentează fiecare tractor zil­nic, la brigăzi au fost instalate, lîngă bazinele de carburanți și la înălțime corespunzătoare, butoaie gradate. Motorina este urcată cu ajutorul pompei, iar apoi, prin că­dere în rezervorul tractorului. Cu ajutorul acestui sistem se înlătură complet pierderile, iar carburan­ții se introduc în rezervorul trac­torului bine filtrați, feriți de im­purități. Buna îngrijire a tractoarelor și mașinilor agricole și exploatarea lor rațională depind însă în cea mai mare măsură de nivelul de pregătire profesională al mecani­zatorilor noștri. în cursul anului, în fiecare campanie agricolă, în­drumați de organizația de partid și cu sprijinul comitetului sindi­catului noi am generalizat expe­riența bună a mecanizatorilor noș­tri, care au prelungit durata de funcționare a tractoarelor între două reparații și au economisit însemnate cantități de carburanți. In perioada de iarnă, în cadrul în­­vățămîntului de ridicare a cali­ficării profesionale, prin folosirea în expuneri a celor mai semnifi­cative exemple din stațiune vom face ca toți mecanizatorii să înțeleagă importanța fiecărei lu­crări de întreținere la tractoare și mașini agricole, în prelungirea vieții acestora. Ing. GLAVAN ȘTEFAN, mecanic șef la S.M.T. Ceamurlia ' CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT La 24 noiembrie a.c., colecti­vul de muncitori, ingineri și teh­nicieni din cadrul întreprinderii raionale de gospodărie comuna­lă Măcin a raportat îndeplinirea în întregime a sarcinilor de plan pe anul în curs. Datorită măsu­rilor luate în vederea extinde­rii și îmbun­ătățirii prestațiilor de servicii, productivitatea mun­cii s-a realizat în procent de 117 la sută. De asemenea, s-au rea­lizat economii în valoare de 117.000 lei. ENACHE TRAI­AN, coresp. Suflul primăverii Nu știu, dar parcă vine cam pe dos. In decembrie, noi să vorbim despre primăvară și mai ales despre suflul ei. Și totuși, atunci cînd am vizitat S.M.T. Topraisar, am simțit acest su­flu. Ne-au vorbit despre el și mecanicul de atelier Constantin Bratu, și tractoristul Gheorghe Grigore, și șeful de brigadă Va­sile Bălănescu (pe care îi pu­teți vedea în fotografie în exer­cițiul funcțiunii), și, mă rog, toți care trebăluiau prin atelier. — Și de ce atîta zor ?, l-am întrebat pe tovarășul director Mirea Petre. — Păi să traducem și noi în viață zicala s­aVara sanie și iarna care. — Și cam în ce stadiu vă a­­flați cu traducerea zicalei ? — Am reparat pînă acum 30 de tractoare, 15 semănători, 10 grape reglabile, 8 grape cu disc etc. Noi vrem să terminăm în cel mai scurt timp. — Dar nu oricum ! — Categoric că nu oricum, în cele mai dese cazuri, tractoris­tul participă la efectuarea repa­rațiilor și el are tot interesul să nu accepte lucrări superficiale. Și­ apoi, lucrările se fac în așa fel în atelier, nicit controlul ca­lității se face pe faze. Tracto­rul nu părăsește atelierul pînă cînd nu este în cea mai bună stare de funcționare. De altfel, nici nu era nevoie de prea multe argumente, pen­tru că o vizită prin atelier te convingea de aceasta. Peste tot, se muncea nu numai intens, dar și cu multă atenție. Omul parcă făcea corp comun cu mașina, cu piesa, așa erau de concentrați. Am simțit aici suflul primăve­rii. Parcă vedeam de pe acum tractoarele reparate de acești oameni destoinici brăzdînd cîm­­purile. Le auzeam buduitul la bancul de rodaj și nu-mi era greu să-mi imaginez că de fapt acesta este cîntecul primăverii, sau poate al verii, sau poate al toamnei. E greu de precizat, pentru că este un cîntec neîn­trerupt, un cîntec al holdelor bogate, în care baza se pune și aici în acest atelier unde Bobe Petre, Medișanu Costel, Vînă Nicolae sau Șerban Gheorghe zoresc să dea lucrări numai de calitate superioară. Dar pentru a face lucrări de bună calitate, este nevoie și de condiții bune de muncă. Con­ducerea S.M.T. s-a gîndit și la aceasta. N-am putea spune că s-a făcut chiar totul, dar în ori­ce caz, se poate vorbi că, sta­ția de degresat, bancul de ro­daj, macaraua de perete ca și multe alte dispozitive sînt me­nite să ușureze munca mecani­zatorilor. Și aici ca și la Chirno­geni se merge pe linia meca­nizării procesului de producție. Omul, ne spunea tovarășul di­rector, lucrează acum mai mult cu capul și mai puțin cu mîinile. în încheiere, l-am întrebat pe tovarășul director despre plan. — Noi vrem să-l realizăm cu mult înainte de termen. Avem doar un prestigiu de apărat. Și cînd a spus aceasta, și-a a­­runcat privirea în vitrina din colțul biroului, unde era „Ordi­nul Muncii“ acordat unității. Da, era într-adevăr un mare presti­giu de apărat. Și deocamdată, nu se poate spune că nu sunt la înălțime. C. GHINEA In orașul Cernavoda, constructorii de la întreprinderea nr. 3 Medgidia a T.R.C.L. Dobrogea construiesc un nou complex de deservire a populației care va fi dat în folosință pînă la sfîrșitul anului în curs. In cadrul complexului vor funcționa un restau­rant, o hală de distribuție a cărnii, un magazin alimentar, unul de produse textile, chioșcuri de pîine, legume și zarzavaturi, a­­teliere de cizmărie, croitorie și altele.ION COSTACHE, coresp. PE SCENA TEATRULUI Luni 7 și marți 8 decembrie a.c., pe scena Teatrului de stat din Constanța o formație a Teatrului „Lucia Sturdza Bu­­landra" din Capitală prezintă două specta­cole cu comedia „Dragă mincinosule“ de Jerome Kitty, ba­zată pe coresponden­ță dintre Bernard Shaw și actrița Stel­la Patrick Campbel. Spectacolul a fost pus în scenă de maestrul emerit al artei Morii Gelerter, în decorul de scenă realizat de scenograful Ion Oro­­veanu. Din distribu­ție se remarcă pre­zența artiștilor eme­riți Beate Fredanov și Fory Etterle. PESTE 24.000 DE VIZITATORI înființat în luna iulie a.c., Mu­zeul „Delta Dunării“ atrage un mare număr de vizitatori din o­rașul­ și raionul Tulcea. Pînă la 1 decembrie, muzeul a fost vi­zitat de peste 24.000 de vizita­tori dornici să cunoască bogății­le florei și faunei din Delta Du­nării. Impresiile consemnate de vizitatori evidențiază interesul de care se bucură acest nou lo­caș de culturalizare a maselor, mijloc important de cunoaștere a bogățiilor și frumuseților Del­tei. Mîndri de rezultatele lor Programul de lucru din dimi­neața aceea se sfîrșise. Unii îngri­­jitori-mulgători plecaseră după furaje, alții citeau o carte, fiecare avea cîte o ocupație. Moraru Con­stantin, însă, era în mijlocul va­cilor pe care le îngrijește. Nu-i plăcea cum arătau. Cu țesata în mînă le-a luat la curățat la rînd pe toate. A terminat treaba și după aceea a plecat și el după furajer. Iți este mai mare dragul să privești lotul de vaci pe care-l îngrijește el. Și celelalte loturi a­­rată bine. De fapt toate cele 430 de vaci cu lapte ale gospodăriei de stat din Stupina sînt numai una și una, încît numai îngrijito­­rii-mulgători le pot deosebi pe una de alta. Toate au aceeași con­formație fizică și aceeași culoare. Moraru Constantin, ca de altfel și ceilalți îngrijitori-mulgători din gospodărie, acordă o mare aten­ție întreținerii vacilor. Experiența practică le-a demonstrat că ani­malul îngrijit bine, furajat și adă­pat la timp dă producții mari. Nici unul din cei 36 de îngriji­tori-mulgători nu începe mulsul pînă ce nu face masajul ugeru­lui, o metodă zootehnică foarte importantă în scopul obținerii de producții mari. Acestea sunt de fapt și se­cretele pentru care Moraru Con­stantin a depășit pînă acum planul la lapte cu 4.098 litri, Haba Vasile cu 3.259 litri, Ciocan Du­mitru cu 2.821 litri. Și ca ei sînt mulți. Și Spiridon Lorenzatos, și Mistor Dumitru, și Socarici Ion, și aproape toți îngrijitorii-mulgă­­tori de la G.A.S. Stupina. Pe 10 luni din anul acesta, ca urmare a aplicării în practică a regulilor zootehnice, a respectării progra­mului de grajd stabilit de ingine­rul zootehnic, tov. Găitănaru Vic­tor, s-a realizat o producție de lapte pe cap de vacă furajată de 2.793 litri față de 2.667 litri cît prevedea planul. Aceasta a permis gospodăriei să predea la stat cu 740 lei de lapte mai mult peste prevederi. Prețul de cost al unui hectolitru de lapte s-a realizat cu numai 121 lei. I. ION Realizări bune Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Grupul de instalații nr. 4 al T.R.C.L. a colectat și predat la I.C.M., pînă în pre­zent, cantitatea de 45.000 kg fier vechi, îndeplinindu-și astfel planul anual de colectare a metalelor vechi cu treizeci de zile mai devreme. Un aport deosebit la obținerea acestui succes l-au adus tovarășii Moraru Nicolae, Toma Haralambue și Rizea Gheorghe. Organizare temeinică a­re fiecare schimb Realizarea ritmică a planului de producție în întreprinderile indus­triale din regiunea noas­tră care își desfășoară activitatea în 2 sau 3 productivă schimburi depinde în cea mai ma­re parte de buna orga­nizare a procesului de producție pe fiecare schimb. Pentru a vedea în ce măsură este orga­nizată munca în schim­burile de noapte realizările acestora încît să se ridice la nivelul schimbului de zi, redacția ziarului nostru a organizat zilele trecute un raid-anchetă prin cîteva în­treprinderi din orașul Constanța. Redăm mai jos constatările fă­cute cu acest prilej. PENTRU CONSOLIDAREA SUCCESELOR OBȚINUTE Cînd am vizitat Fabrica de ulei „Argus“, muncitorii din schimbu­ri ne-au declarat cu mîndrie că în seara aceea au realizat deja peste planul anual 418 tone de ulei co­mestibil. Aceste realizări frumoa­se obținute de harnicul colectiv a fabricii sunt pe deplin justificate Pe baza indicațiilor organizației de partid, conducerea întreprinderii a acordat în permanență o aten­ție deosebită repartizării judicioa­se a oamenilor pe fiecare schimb în raport cu gradul de calificare profesională și necesitățile fiecă­rui loc de muncă. S-a înrădăcinat aici practica de a se asigura fie­care schimb cu muncitori de in­tervenție (lăcătuș și electrician) care pot remedia operativ unele defecțiuni neprevăzute ale utilaje­lor. De asemenea, în schimburile II și III există în permanență cîte un producției inginer de serviciu care asigură asistența tehnică pentru desfășu­rarea în bune condițiuni a între­gului flux tehnologic. Preocupa­rea deosebită care există aici pen­tru buna funcționare a utilajelor este reflectată prin prezența sută la sută a muncitorilor în toate secțiile fabricii, prin ordinea și curățenia întîlnite peste tot și prin măsurile luate de a aproviziona ritmic cu materii prime și mate­rialele necesare toate schimburile. Măsurile tehnico-organizatorice lu­ate pe fabrică au dat posibilitatea muncitorilor din brigăzile condu­se de Munteanu Alexandru, Cris­­tea Valeriu și Brand Iacob și bri­găzilor din celelalte schimburi să-și îndeplinească lună de lună angajamentele luate în întrecerea socialistă. UN RITM CU GRAFICELE DE PRODUCȚIE Ca întotdeauna, în sectoarele de producție ale I.P.M.C. Constanța și în tura a II-a domina o atmosfe­ră de lucru, în ciuda nopții care învăluia întregul poligon de pre­fabricate. Oamenii repartizați pe brigăzi și echipe munceau cu în­suflețire, dornici de a adăuga noi succese la frumoasele realizări do­­bîndite pînă acum. Iată, de pildă, la sectorul I de beton armat, bri­gada­­ condusă de comunistul Cris­­tea Gheorghe, a reușit să realize­ze la sfîrșitul schimbului I­ 24 mp fîșii cu goluri peste prevederile planului, iar beto­niștii din secto­rul de precomprimate au produs peste plan 8 stîlpi precomprimați folosiți la liniile electrice de înal­tă tensiune. Cele mai bune rezul­tate din acest sector au fost ob­ținute de muncitorii brigăzii con­duse de tov. Iordan Vasile care au raportat, la sfîrșitul schimbu­lui, depășirea planului de produc­ție cu 24 la sută. Pentru ca pro­ducția realizată în schimburile de noapte să fie la nivelul celei de zi, în cadrul poligonului au fost lua­te măsuri organizatorice corespun­zătoare ca: asigurarea locurilor de muncă cu materii prime și mate­riale, repartizarea de oameni din cadrul serviciului C.T.C. care să controleze calitatea produselor pe faze de fabricație, asigurarea asis­tenței tehnice prin intermediul șefului de tură (funcție care este îndeplinită în permanență de că­tre un inginer) și altele. Trebuie să menționăm că în ca­drul schimbului II, și chiar în ce­lelalte schimburi, realizările pot fi și mai mari. De pildă, în seara respectivă, brigada condusă de Stănilă Florea în loc să lucreze efectiv timp de 8 ore la confecți­i Continuare in pag. a II-a) La linia a șaptea a standului de precomprimare de la I.P.M.C. munca se desfășoară normal la orice oră. Redăm în fotografie un aspect în care, echipa de betoniști, condusă de Moraru Gheorghe din tura a II-a de noapte, lucrează la turnarea stîlpilor de înaltă tensiune*

Next