Dobrogea Nouă, ianuarie 1965 (Anul 18, nr. 5102-5126)

1965-01-14 / nr. 5111

PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNIJI-VÄI Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVIII nr. 5111­­_______ Joi 14 ianuarie 1965 4 pagini 25 de bani Ca și în alte unități, la D.R.N.C. există o preocupare permanentă pentru ridicarea calificării profe­sionale a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor. Pentru persona­lul navigant, aceasta se face în­deosebi cu ajutorul cursurilor or­ganizate pe fiecare navă. Aici, s-au creat cîte 4 grupe de pregă­tire la punte (pentru ofițeri, ra­­diotelegrafiști, timonieri și mari­nari) și cîte 3 grupe frecventate de ofițerii mecanici, electricieni și motoriști. Responsabilitatea a­­cestor cursuri este încredințată comandantului navei, ajutat de o­­fițerii respectivi. Pentru buna desfășurare cursurilor s-a întocmit încă din­­ vreme un plan calendaristic, pe întregul an, în care s-a prevăzut ținerea a cîte două lecții de cîte două ore pe lună. La ce se re­feră aceste lecții ? Tematica lor este foarte variată și ea urmă­rește împrospătarea principalelor cunoștințe de care are nevoie per­sonalul navigant, precum și însu­șirea de noi și noi învățăminte cerute de complexitatea sarcinilor tot mai mari ce stau în fața echi­pajelor. Astfel, pentru ofițerii de punte se țin lecții cu privire la exploatarea comercială a navei, încărcarea ei, regulile de care trebuie să se țină seama pentru evitarea abordajelor etc., ofițeri­lor mecanici li se predau lecții cu privire la motoarele cu ardere in­ternă, instalațiile electrice și cele auxiliare, tehnica securității mun­cii etc.; pentru electricieni — in­stalațiile electrice de bord, între­ținerea și depanarea lor etc. Lecțiile respective sînt pregătite de ofițerii de punte și cei meca­nici, de șefii mecanici, iar unele chiar de comandanții vaselor. Pot fi dați exemplu pentru felul cum întocmesc și predau lecțiile, în strînsă legătură cu situația con­cretă de pe fiecare navă și îm­bogățite cu fapte din viață, ofi­țerii­­ Dragomir Paul, Stan Va­lentin, șefii mecanici Lipan Stan­­ciu, Arghirescu Nicolae, Constan­tin Gheorghe și alții. De aseme­nea, comandanții de nave Odoban Costică, Stoica Alexandru, Mirea Nicolae și alții depun suflet în organizarea și desfășurarea aces­tor cursuri, asigură lecții la un nivel înalt, urmăresc studierea li­teraturii de specialitate existentă la bord și completarea acesteia cu ultimele noutăți. Ca urmare a frecventării cu re­gularitate a cursurilor de ridicare a calificării, a folosirii unei în­semnate părți a timpului liber pentru desăvîrșirea pregătirii pro­fesionale și însușirea de cunoș­tințe temeinice de specialitate, numeroși navigatori au susținut cu succes examenele pentru pro­movarea într-o categorie superi­oară. Anul trecut, de pildă, 6 to­varăși au fost promovați în func­ția de comandant: 14 ofițeri I, 8 ofițeri II, 2 ofițeri III, 3 șefi me­canici, 11 ofițeri mecanici I, 12 ofițeri mecanici II, 13 ajutori me­canici etc. Comandantul Zancu Aurel, ofițerul I Iordache Dumi­tru, ofițerii mecanic­iI Din D. Ion și Lupea Gheorghe, șeful electri­cian Buzatu Stancu și alții au ob­ținut la examenele date, note nu­mai de la 8 în sus. Despre eficiența cursurilor de ridicare a calificării personalului navigant vorbesc de la sine rezul­tatele flotei noastre maritime al cărei număr de vase a sporit nu­mai din 1960 încoace, de la 10 la 30. Asigurarea în condiții din ce în ce mai bune a navigației, ex­ploatarea judicioasă a aparaturii auxiliare și a aparatului motor, executarea temeinică a reparații­lor cu mijloacele existente­­ la bor­dul navelor pentru a se scurta staționarea în porturi sunt succese care bucură deopotrivă pe fiecare­­ navigator și pe acei care, de la uscat, urmăresc munca plină de abnegație a marinarilor. Nu în­­tîmplător, nava „București“ reușit nu de mult, pentru prima­­ oară în istoria navigației romî­­nești, să facă înconjurul pămîn­­tului, nava „Dobrogea“ să navi­gheze aproape în tot cursul anu­lui trecut, cu unele mici escale, „Transilvania" să asigure execu­tarea unor voiaje cu itinerar fix, în condițiile exigenței sporite față de o navă de tipul său. Totodată, rezultatele obținute indică crește­rea conștiinței socialiste a navi­gatorilor noștri, ca efect al mun­cii politice desfășurate în perma­nență de organizațiile de partid de pe nave. Muncind și învățînd în același timp, de cele mai multe ori de­parte de patrie, navigatorii noștri își desăvîrșesc astfel pregătirea profesională pentru a răspunde tot mai bine sarcinilor complexe ce revin acestui sector atît de im­portant al economiei naționale. G. STOIOVICI i C,nu smnt condiții să obținem legume la școlile de pe care m|i­le și de ca­|)a­e cu legume proaspete și in tot cursul anului. Paralel cu creșterea producției globale de legume și culturi ali­mentare, în atenția Consiliului a­­gricol orășenesc a stat obținerea a cit mai multor legume forțate și timpurii. Prin măsurile luate, s-a reușit să se cultive culturi forțate, în sere și răsadnițe, pe o suprafață de 52.667 mp înainte și după producerea răsadurilor și 221 hă cu legume timpurii de la care s-a obținut o producție de 3.062 to­ne. Rezultate bune în producerea de legume din culturi forțate și tim­purii au obținut îndeosebi C.A.P.- urile Anadalchiei, care prin folo­sirea continuă a răsadnițelor și succesiunea judicioasă a culturilor a pus un consum pe piață printre primele unități ardei iute, salată, ceapă verde ridichi, roșii, castra­veți, Palazu Mare și 23 August, care prin farorizarea și înrădăci­narea cartofilor au pus în consum cartofi timpurii incă de la data de 26 mai in mari cantități precum și Moșneni în producerea pepeni­lor galbeni timpurii și a castra­veților în ghivece nutritive. Pro­ducțiile bune obținute au permis cooperativelor agricole de produc­­ție din rază orașului Constanța să contribuie la aprovizionarea ora­șului și litoralului cu 18.063 tone legume, din care 13.028 tone prin fondul de stat, față de 9.746 tone câ­ era planificat. Deși în raza orașului Constanța s-au obținut rezultate bune în privința extinderii culturilor for­țate în răsadnițe și a culturilor succesive și asociate, totuși, mai avem unele unități care nu folo­sesc în mod judicios aceste posi­­bilități de care dispun. Astfel, in anul 1964, au continuat să persis­te unele lipsuri în ceea ce pri­vește alegerea celor mai potrivite date pentru executarea însămîn­­țărilor în răsadnițe în vederea obținerii de legume, repicatul u­­nui număr și mai mare de plan­te, mai ales prin folosirea patu­rilor nutritive. Pe baza rezultatelor obținute în anul 1964, a experienței bune cîștigate de către cooperativele agricole de producție, pentru rea­lizarea sarcinilor ce ne revin pen­tru anul 1965 cu privire la creș­terea producției de legume și eșa­lonarea acestora pe o perioadă cu­ mai lungă din an, au fost luate măsuri de punere în concordanță a necesarului de legume cu volu­mul producției planificate, s­a re­ (Continuare In pag. a II-a) Consiliul agricol al orașului Con­stanța a luat o serie de­ măsuri tehnico-organizatorice pentru pro­ducerea­­ unor cantități­ cit mai mari de­ legume și desfacerea lor în stare proaspătă și pe o perioa­dă ce­ mai lungă din an. In cursul anului 1961, s-a însămînțat la co­operativele agricole de producție din rară orașului Constanța su­prafața de 1.251 ha cu cultu­ri ali­mentare, din care : 934 ha cu le­gume, 199 ha­ cu cartofi timpurii și 121 ha cu pepeni. Ca urmare a extinderii bazei tehnico-materiale în legumicultura și a îmbunătă­țirii agrotehnicii aplicate, s-a rea­lizat de pe cele 1.254 ha cu cul­turi alimentare o producție medie de 14.402 kg/ha față de 11.000 kg/ha planificat.­­ " Sunt cooperative agricole de pro­ducție care, ca urmare a aplicării recomandărilor date, au obținut producții cu mult superioare me­diei pe întreaga țază a orașului. Astfel, C.A.P. Anadalchioi, de pe 11 ha cultivate cu roșii a realizat o producție medie de 21.320 kg/ha și de pe 2 ha cultivate cu varză a realizat o producție medie de 31.450 kg/ha. De aseme­nea, C. A. P. Palazu Mare de pe 26 ha cultivate cu cartofi timpurii farorizați și înrădăcinați a realizat o producție medie de 11.480 kg/ha, de pe 60 ha cul­tivate cu roșii o producție medie de peste 21.000 kg/ha, iar de pe 5 ha cultivate cu varză cîte 30.140 kg/ha. Producții bune s.au obținut și la alte unități ca : Tuz­­la, 23 August, Viile Noi, Agigea și altele. Aceste realizări ne dove­desc că în raza orașului Con­stanța există posibilități ca toate unitățile agricole să obțină pro­ducții sporite la hectar, în scopul aprovizionării în cele mai bune condițiuni a orașului și litoralului Atomiștii Olaru Gheorghe și Derda Vasile,­­nonlatori la sec­ția auto a I.E.R. Medgidia, sunt bine cunoscuți ca muncitori harnici și care dau întotdeau­na lucrări de bună calitate. (foto: Gh. Papaghecwghe) La sfîrșitul schimbului întreprinderile au fost dotate în ultimii de mare productivitate la diferite piese de superioară. De felul utilaje la sfîrșitul terii cărora le-au fost măsură calitatea curățenia locurilor de ordinea în ateliere și de asemenea factori al colectivului de preocuparea care există din a tuturor factorilor de răspundere redacția ziarului nostru a organi întreprinderi din regiunea noastră. La montaj... Un prim popas l-am făcut în hala centrală de la întreprinde­rea mecanică de utilaje Medgidia, unde își desfășoară activitatea muncitorii din două sectoare de producție mai principale : mon­taj și de prelucrări mecanice. De cum ai făcut primii pași în sectorul montaj, atît la linia unde se execută remorcile,, cît și la li­nia de prese pentru balotat paie, ordinea și curățenia se întîlnești la fiecare loc de muncă. Liniile de acces folosite la transportul in­tern, precum și locurile de mun­că sînt proaspăt demarcate, deșe­­urile și alte resturi de materiale după sfîrșitul schimbului sînt mă­turate și evacuate din sector; în­­tr-un cuvînt, spiritul gospodăresc e prins rădăcini adinei în preo in­­ dustriale din regiunea noastră au ani cu utilaje și mașini-unelte cu ajutorul cărora se pot execu­­precizie și de o calitate tot mai cum sunt îngrijite zilnic aceste fiecărui schimb de către munci­­încredințate depinde în buză produselor respective, muncă, a bancurilor de Totodată, lucru, secții la sfîrșitul schimbului sunt care oglindesc spiritul gospodăresc muncă respectiv. Pentru a reda partea muncitorilor, a maiștrilor, în problemele enunțate mai sus, tot un raid,anchetă prin cîteva parea întregului colectiv de aici. Un merit deosebit în această di­recție îl au și maiștrii Cincu Au­rel, Nicolae Dumitru de la linia de remorci, Szec­eli Ștefan, șeful atelierului la piesele de balotat paie, care, pe lângă preocupările zilnice în îndeplinirea planului, a­­cordă o atenție deosebită gospo­dăririi judicioase a locurilor de muncă. • ...și la prelucrări mecanice în cadrul sectorului de prelu­crări mecanice sînt concentrate majoritatea strungurilor de dife­rite tipuri, frezele și alte mașini­­unelte de care dispune întreprin­derea. Și aici, după felul cum au fost lăsate mașinile-unelte la sfîr­șitul schimbului, ne putem da sea­ma, în mare măsură, despre mun­citorii care lucrează la ele. Bună­oară, îți este drag să privești strungurile la care au lucrat timp de 8 ore strungarii Constantin Ilie, Angheloiu Dumitru, Stan Răducan, Plugaru Petre. Strungu­rile strălucesc de curățenie, nu e­­xistă nici un pic de apă sau șpan pe ele. Tovarășii din conducerea întreprinderii au avut de spus despre muncitorii amintiți mai sus numai cuvinte de laudă, de­oarece aceștia se numără printre evidențiații în întrecerea socialis­tă ai sectorului. Tovarășul David Mircea, șeful grupului de control tehnic de calitate, a ținut să men­ționeze că acești tovarăși execută piese de precizie de o calitate su­perioară și niciodată n-au dat re­buturi. Dar, din păcate, mai sunt aici strungari, puțini la număr, care abia așteaptă să termine cele 8 ore de lucru, fără să acorde o cît de mică îngrijire utilajelor ce le-au fost încredințate. Astfel, cele 3 mașini de danturat la care a lu­crat Bajdeghi Apostol erau mur­dare, cu șpan pe ele. Alături era un stoc de pinioane pe care le re­­butase. Strungarii Avram Dumi­tru, Toma R. Ion, Răducanu Con­stantin și frezorul Raiciu Sandu, de asemenea, au lăsat mașinile murdare. Despre acești tovarăși am mai aflat că se numără prin­tre cei care dau rebuturi și se pre­ocupă puțin de ridicarea nivelului lor profesional. Dacă muncitorii respectivi nu îngrijesc mașinile­unelte care le-au fost încredințate, ce părere are despre această situ­ație tov. Andrei Ion, șeful atelie­rului de aici ? O veche tradiție întreținerea zilnică a mașinilor­­unelte și curățenia la locurile de muncă au devenit o veche tradi­ție pentru colectivul de muncă de la I.E.R. Medgidia. In atelierul de strungărie, curățenia strungu­rilor și a celorlalte utilaje, pre­cum și curățenia generală în ate­lier se conving că aici lucrează oa­meni gospodari. Pentru șefii de e­­chipă Crișan Ion și Burnichi Va­­leriu a devenit o veche tradiție ca la sfirșitul fiecărui schimb să a­­corde împreună cu întregul colec­tiv cîteva minute pentru îngriji­rea mașinilor-unelte și pentru cu­rățenie. Aceeași ordine la sfîrșitul schimbului am întîlnit și în sala de mașini a atelierului de mobilă și timplărie de care răspunde to­varășul Gîrbă Vasile, unul dintre evidențiații în întrecerea socialis­tă de la I.E.R. Medgidia. Spirit gospodăresc In adunarea de dezbatere a ci­frelor de plan pe anul 1965 de la S.N.M.C. ce a avut loc spre sfîr­șitul anului trecut, unul dintre participanții la discuții arăta, prin­tre altele, că întreținerea atentă a mașinilor-unelte, ordinea și cură­țenia în ateliere sunt probleme strîns legate de creșterea produc­tivității muncii și realizarea unor lucrări de calitate superioară. Cele spuse atunci au început să­­ fie aplicate cu succes în practică . (Continuare în pag. a II-a) în prima decadă Animați de dorința de a ob­ține , realizări frumoase în muncă, încă din primele zile­­ ale noului an,­ muncitorii, in­ginerii și tehnicienii de la în­treprinderea de transporturi comunale au pornit să lucre­ze ca avînt pentru îndeplini­rea și depășirea ritmică a sar­cinilor de plan pe anul 1965. Rezultatele obținute în pri­ma decadă vin să confirme hărnicia întregului colectiv de muncă de aici. Bunăoară, planul producției fost depășit cu 5,10 globule­­ la sută. De asemenea, planul la vehi­cul km și la călători transpor­tați s-a îndeplinit în propor­ție de 108,9 la sută și respec­tiv cu 103,9 la sută. Cele m­ai bune realizări le-au obținut muncitorii de la secția autobuze, care au în­scris pe graficul întrecerii so­cialiste însemnate depășiri față­ de sarcina­ planificată. Primii oaspeți Zilele acestea la Sanatoriul balnear cu funcționare conti­nuă din Mangalia a sosit pen­tru tratament prima serie de oameni ai muncii din acest­­ an. Pavilionul de tratamente este înzestrat cu un bazin cu apă de mare acoperit, cabine pentru împachetări cu nămol și parafină. Băile galvanice,­­ băile de lumină, solux, aerosolii cu apă de mare și apă de sulf — iată numai cîteva din prin­cipalele forme de tratament care vor fi aplicate celor 420 de tovarăși sosiți la sanatoriu. 1. DELIMAN, coresp. CARNET de LA CABINETUL DOBROGEAN REGIONAL DE PARTID Duminică 17 ianuarie 1965, ora 8,30, în orașul Constanța, se va desfășura­ învățămîntul ideo­logic cu cadrele didactice în ur­mătoarele centre :: Eforie-Nord, comuna ,­23 August­, Mangalia și oraș Constanța. In Constanța, la Școala medie nr. 3, participă cadrele didactice de la „Istoria P.M.R.", Economie politică — anii I și II; la Școa­lă medie n­r. 4 cadrele didactice de la cercurile: „Bazele mar­­xism-leninismului" și „Filozo­fie" anii I și II, iar la cabinetul regional de partid cei care sînt înscriși la studiu individual. Cadrele didactice care urmea­ză ciclul de lecții și conferințe vor audia în sala din strada Costache Burcă (fost Ion La­­hovari) tema : „Adîncirea crizei generale a capitalismului. Ascu­țirea contradicțiilor în lumea capitalistă". In aceeași zi, în centrele sta­bilite se va desfășura învățămîn­­tul ideologic cu cadrele didac­tice în raioanele Adamclisi și Hîrșova, iar în ziua de 24 ia­nuarie a.c) se va desfășura în raioanele Medgidia, Tulcea, Is­tria și Macin. Temele la care se vor purta discuții la învățămîntul ideolo­gic sînt: 1) Istoria P.M.R. — anul I „Mișcarea muncitorească din România la începutul secolului XX (1900—1914)". 2) Istoria P.M.R. — anul II „Lupta maselor conduse de P.C.R. pentru instaurarea pute­rii democrat-populare (august 1944—martie 1945)“. 3) Economie politică — anul I „Capital și plusvaloare". 4) Economie politică — anul II , „Transformarea socialistă­­a agriculturii". 5) Bazele marxism-leninismu­­lui — anul I „Modul de producție — factor determinant în dezvoltarea so­cietății. Baza și suprastructura societății. Rolul maselor popu­lare și al personalității în isto­rie". 6) Bazele marxism-leninismu­lui — anul II „Sistemul mondial socialist. Relațiile dintre țările socialiste — nou tip de relații internațio­nale. Declarația P.M.R. din a­­prilie 1964, despre necesitatea respectării principiilor ce stau la baza acestor relații". 7) Filozofie — anul I „Materialitatea lumii". 8) Filozofie — anul II „Rolul­ maselor și al persona­lității în istorie. Clasele sociale și lupta de clasă". 9) Studiu individual — V. I. Lenin — „Statul și revoluția“. a) Politica P.M.R. de dezvol­tare a economiei naționale pe baza industrializării socialiste. Sarcinile planului de stat pe 1965. b) Marxism-leninismul des­pre originea și esența statului. Critica teoriilor burgheze și o­­portuniste cu privire la originea și rolul statului. c) Statul burghez contempo­ran. Capitalismul monopolist de stat. Critica concepțiilor bur­gheze cu privire la esența și ro­lul statului imperialist contem­poran. Peste cîteva zile, prima serie de pui La cooperativa agricolă de pro­ducție Ostrov, raionul Adamclisi, s-a dobîndit o experiență valoroa­să în direcția creșterii puilor. în anul trecut, de pildă, aici au fost crescuți 15.000 pui, procentul de ecloziune realizat fiind de peste 80 la sută. în acest an, consiliul de conducere, la indicația organi­zației de partid, a trecut din pri­mele zile la transpunerea în fap­te a sarcinilor prevăzute în planul de producție. Ei au prevăzut ca anul acesta să crească 23.000 de pui. Cele patru incubatoare, cu o capacitate de 2.500 ouă fiecare, au fost puse în funcțiune. Ultima ra­mă cu ouă (așa cum se observă în fotografia de jos) completează ce­le 10.000 de ouă din prima serie ce au fost puse la incubat. Coope­ratoarele Crudu Voiea, Călin Pe­­trica, Tancu Cuna și Nuțu Fenda, care lucrează în două ture la in­cubatoare, urmăresc în permanen­ță ca procesul de incubație să se desfășoare normal. Temperatura, umiditatea, întoarcerea ouălor și mirajul acestora trebuie să fie așa cum sunt date indicațiile. Deoarece mirajul ouălor executat în cîteva etape în timpul incubației se e­­xecuta în alți ani greci, fiecare ou trebuind să fie controlat separat; aici se folosește un pvoscop tip masă, cu un randament de 10.000 de ouă pe oră. Astfel, ramele cu ouă (așa cum se vede în fotogra­fia din dreapta, sus), sunt trecute prin fața unui fascicul de lumină, ouăle cu embrionul nedezvoltat eliminîndu-se din incubator. La sfirșitul acestei luni, prima serie de pui va vedea lumina zi­lei. Camerele unde vor fi crescuți puii sunt pregătite din vreme. S-a făcut curățenia necesară, s-au in­stalat sobele, s-au­­ pregătit fura­jele respective. Atît la incubatoare cît și la camerele pentru crește­rea puilor, la sectorul păsărilor de ouă se simte o preocupare susți­nută din partea femeilor care au primit sarcina de a răspunde de această ramură — creșterea păsă­rilor din cooperativa lor. Fără în­doială­ că rezultatele vor fi pe mă­sura preocupărilor. Text : M. ȘTEFAN Foto : C. Ciorobea

Next