Dobrogea Nouă, februarie 1965 (Anul 18, nr. 5127-5150)
1965-02-02 / nr. 5127
-V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ î Anul XVIII nr. 5127 J_ Marți 2 februarie 1965 4 pagini 25 de bani Pe teme actuale EȘALONAREA PRODUCȚIEI DE LEGUME Una dintre problemele cele mai importante care se pun în domeniul culturii legumelor, pe anul în curs, este eșalonarea producției în vederea asigurării unei cantități sporite de legume proaspete, mai ales în sezoanele deficitare, cît și evitarea vîrfurilor de producție care îngreunează desfacerea. Eșalonarea producției de legume se realizează prin aplicarea unui ansamblu de măsuri, dintre care un rol important îl au plantarea și însămînțarea legumelor la diferite intervale de timp, alegînd în acest scop cele mai potrivite terenuri. Pentru a se putea înfăptui cu succes eșalonarea, va fi necesară în primul rînd extinderea culturilor de legume în sere, solare, răsadnițe și în cîmp protejate cu polietilenă, care asigură obținerea unor producții însemnate de legume în afara perioadei normale de vegetație, adică toamna tîrziu, iarna și primăvara devreme. Anul trecut numeroase cooperative agricole de producție din regiunea noastră, folosind cu pricepere răsadnițele, au obținut rezultate bune. Astfel, C.A.P. Anadalchioi a realizat pe această cale un venit de 338.478 lei față de totalul de 3.513.680 lei cît a obținut din cultura legumelor. C.A.P. Palazu Mare a realizat 350.000 lei față de totalul de 3.253.054 lei, iar C.A.P. Tuzla numai din cultura castraveților în răsadnițe a obținut o cantitate de 3.725 kg realizînd un venit de 257.025 lei față de venitul total de 1.287.963 lei din cultura legumelor. Pentru ca și în alte cooperative agricole de producție să se obțină asemenea rezultate, este bine să se dea o mai mare atenție bunei folosiri a răsadnițelor, pentru culturi forțate. încă de pe acum trebuie pregătite răsadurile de roșii, conopidă, castraveți, vinete, ardei gras, care spre sfîrșitul lunii februarie vor fi plantate în răsadnițe. O mare rezervă pentru obținerea de legume timpurii, insuficient folosită pînă in prezent, o constituie răsadnițele eliberate de conopidă și varză timpurie, care din prima decadă a lunii martie se plantează în cîmp. In locul lor se pot cultiva cu succes roșii, castraveți, vinete, ardei gras, asociate cu salată și ridichi de lună. In ultimul timp, cooperativele agricole de producție au extins tot mai mult protejarea culturilor de legume cu folii de polietilenă pentru accelerarea creșterii lor în prima perioadă de la plantare și a le feri de brumele tîrzii de primăvară. Pînă la plantarea roșiilor in cîmp, polietilena poate fi folosită primăvara, devreme, la forțarea și protejarea altor culturi ca : salată, spanac, conopidă, gulioare, realizîndu-se astfel producții mult mai timpurii. Folosirea unui sortiment bogat de legume și a unor soiuri cu perioada de vegetație diferită (de la cele mai timpurii pînă la cele mai tîrzii) constituie un mijloc deosebit de eficace pentru eșalonarea producției de legume. La îndemîna cooperativelor agricole de producție stă o gamă variată de soiuri ce se livrează prin întreprinderea regională „Agrosem“. Procurarea semințelor de legume trebuie să se facă încă de pe acum și în deplină concordanță cu prevederile din planul de producție și cu contractul încheiat cu organizațiile valorificatoare. De asemenea, cooperativele agricole de producție cu tradiție în cultura legumelor și în special cele din raza orașului Constanța, este bine să introducă în cultură specii și soiuri de legume mai puțin răspîndite în cultură cum sînt andivele, anghinaria, varza de Bruxelles, sparanghel (cultură care durează circa 10 ani) etc. Culturile succesive și asociate de legume, atît pe terenurile irigate cit și sub adăposturile de polietilenă, în răsadnițe, solarii și sere, constituie un mijloc important pentru sporirea producției și eșalonarea acesteia pe o perioadă cît mai lungă de timp. Folosirea acestor metode de către cooperativele agricole de producție duce la obținerea de pe aceeași suprafață de teren a două-trei și chiar patru recolte pe an, realizînd pe această cale și venituri mai mari la unitatea de suprafață. O bună experiență în această privință o are cooperativa agricolă de producție Anadalchioi. Folosind din plin răsadnițele, pe lingă conopidă, roșii, castraveți, ardei, vinete, C.A.P. Anadalchioi a livrat și însemnate cantități de salată, spanac, ceapă verde, mărar, pătrunjel, cultivate intercalat sau după alte culturi. Desigur că cultura legumelor succesive și asociate va trebui extinsă în toate cooperativele agricole de producție cu sector legumicol dezvoltat, prevăzîndu-se incă de la întocmirea planurilor de producție, măsurile care trebuie luate pentru realizarea lor. O condiție fundamentală, care trebuie avută în vedere pentru asigurarea reușitei culturilor succesive și asociate, mai ales în timpul verii și toamnei, o constituie irigarea culturilor și amenajarea corespunzătoare a terenurilor. Fără apă în momentele critice și mai ales în condițiile regiunii noastre, nu se poate obține o producție sigură de legume și nici eșalonarea producției pe o perioadă mai lungă de timp. Pentru a se putea realiza în cît mai bune condiții eșalonarea producției, este necesar ca în fiecare cooperativă agricolă de producție, cultivatoare de legume să se întocmească planuri tehnico-opera(Continuare în pag. a II-a) i Maistrul secției cazangerie, Mîndruțău Gheorghe, de la I. M. „Energia“ din Constanța dă indicații tehnologice sudorului Vlad Sandu pentru sudarea coturilor de conducte necesare drăgilor. (Foto: Gh. Papagheorghe) UN AN BOGAT ÎN REALIZĂRI Cîteva date cu privire la îndeplinirea planului de stat pe 1964 • Planul anual al producției globale industriale a fost îndeplinit în proporție de 102,6 la sută. • Comparativ cu anul 1963, producția globală industrială a crescut cu 14,1 la sută și a fost de două ori mai mare decit în 1959. • In perioada 1960—1964 ritmul mediu anual de creștere a producției globale industriale a fost de 14,8 la sută, față de circa 13 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. pentru întreaga perioadă a planului de șase ani. • Trei sferturi din sporul producției industriale a fost obținut pe seama creșterii productivității muncii. In 1964, productivitatea muncii a crescut în industrie cu peste 10 la sută față de 1963. • La sfîrșitul anului 1964 parcul de mașini agricole număra 74.400 tractoare fizice, 63.500 semănători mecanice, 35.200 combine pentru cereale păioase etc. • In perioada 1960—1964 s-a obținut în medie pe an o producție totală de cereale de 10,3 milioane tone, față de 9,2 milioane tone cît a fost media anilor 1955—1959, la floarea-soarelui 495 mii tone față de 314 mii tone, la sfeclă de zahăr 2,9 milioane tone față de 2,1 milioane tone. • Volumul investițiilor realizate din fondurile statului în anul 1964 a fost de 37,4 miliarde lei, cu 11 la sută mai mare decit în 1963. • In 1964, volumul vînzărilor de mărfuri prin comerțul socialist a fost de 62,8 miliarde lei, crescînd cu 8 la sută în comparație cu anul precedent și cu 75 la sută față de anul 1959. • Volumul comerțului exterior a crescut cu 12 la sută față de 1963 și de peste 2 ori față de 1959, depășindu-se cu un an mai devreme nivelul prevăzut pentru 1965. In anul 1964 țara noastră a avut relații comerciale cu peste 100 de țări și a participat la 35 de tîrguri și expoziții internaționale. • După calcule preliminare, venitul național a sporit cu circa 10 la sută față de anul 1963. • Numărul salariaților din economia națională a fost de 4.100.000, cu 170.000 mai mare decît în anul precedent. • Pentru acțiuni social-culturale s-a cheltuit de la bugetul statului suma de 20,5 miliarde lei, cu 8 la sută mai mult decît în 1963. • In perioada 1960—1964 au fost date în folosință populației din fondurile statului circa 214.000 apartamente convenționale, din care 51.500 în anul 1964. In aceeași perioadă populația, în special cea din mediul rural, și-a construit din fonduri proprii circa 457.000 locuințe. • Peste 750.000 de persoane au beneficiat de odihnă și tratament în stațiunile balneo-climaterice, tabere și colonii de copii. La 1 ianuarie 1965, populația țării a fost de 18.980.000 locuitori. Echipaj fruntaș pe flotă La sfîrșitul celei de-a 20-a călătorii, echipajul navei petroliere „Ploiești“ a trăit un eveniment însemnat. Intr-o adunare entuziastă au fost înmînate insignele de „Fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1964“ multora dintre încercații membri ai echipajului. Nu trebuie, pentru a înțelege semnificația adîncă a acestui eveniment, să răsfoim jurnalul de bord al navei, care, desigur, consemnează fidel munca depusă de echipaj de-a lungul anului precedent. Cuvintele numeroșilor participanți la discuții au reușit să exprime mai viu comportarea exemplară, curajul și promptitudinea în executarea sarcinilor a acelora care s-au străduit lună de lună să se situeze în fruntea întrecerii socialiste, să contribuie prin munca lor la îndeplinirea planului valutar pe anul 1964 în proporție de 111 la sută. De-a lungul călătoriilor spre pămînturile îndepărtate ale Braziliei și Indiei, strâbătînd oceanele și mările lumii, tovarășii Severin Ștefan, șef de echipaj, Moise Gheorghe, ofițer mecanic, Răceanu Dumitru, șef timonier, Dragomir Paul, ofițer I. Atudoricescu Savel, fochist, alături de întregul echipaj, au muncit cu toate forțele pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor încredințate. Aplauzele adunării au completat bucuria și emoția firească în aceste împrejurări, a celor amintiții cîțiva dintre cei cărora li s-au înmînat insignele de „Fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1964“. Bucuria echipajului a fost și mai mare cînd tovarășul Manea Ion, secretarul comitetului sindicatului din port, a înmînat tovarășului Lerescu Adrian, comandantul navei, diploma de echipaj fruntaș pa flotă. In cea de-a 21-a călătorie, cît și în toate cele care vor urma, le dorim destoinicilor marinari de pe nava petrolieră „Ploiești“ noi succese în muncă și... vînt de pupa. V. ZAMFIRESCU De la stingă VLAD, marinar la dreapta. GH. MOISE, ofițer mecanic, GH. I PAUL DRAGOMIR, ofițer maritim I. ADUNAREA GENERALA A C. A. P. MIRCEA VODĂ REZULTATELE PUTEAU FI MAI BUNE Adunarea generală a cooperativei agricole de producție din comuna Mircea Vodă, raionul Medgidia, a constituit un bun prilej de analiză a muncii consiliului de conducere asupra activității desfășurate în anul trecut. Munca harnică a cooperatorilor, ajutați de mecanizatorii de la S.M.T.-ul din localitate, a făcut ca producțiile din cultura mare să fie de 2.212 kg rumb, de grîu, 2.889 kg de por.271 kg de floarea- soarelui, 1.136 kg de mazăre la hectar. In grădina de legume, producțiile realizate au fost de 12.000 kg de roșii, 35.000 kg de varză, 8.910 kg de ceapă la hectar. Ca urmare, venitul planificat a fost depășit cu 64.000 lei. Un sector important în cadrul cooperativei și care a constituit subiectul discuțiilor multor tovarăși a fost sectorul zootehnic. Planul la cele două specii de animale (bovine și porcine) pe care este profilată cooperativa a fost realizat și depășit. Efectivul de taurine a crescut cu 69 de capete, din care al junincilor cu 45 de capete, în prezent, efectivul de vaci și juninci este de peste 300 de capete.. Producția medie de lapte obținută de la fiecare vacă furajată a fost de 1.680 de litri. Valorificând la stat pe bază de contract însemnate cantități de produse, cooperativa a realizat în anul trecut un venit bănesc de peste 3 milioane lei. Mult interes în realizarea sarcinilor de plan, în executarea lucrărilor la timp și de bună calitate, în buna îngrijire a animalelor au depus cooperatorii Munteanu Gh. Ion, Brînză Radu, Dedu Dumitru, Ivan Paraschiva, Telehor R. Maria, Ion T. Ilie, Suru Pantazica, Petre Gheorghe, Ispravnicu Dumitru și alții. Adunarea generală a cooperativei agricole de producție din comuna Mircea Vodă a scos în evidență că rezultatele obținute în anul trecut de cooperativă nu sunt pe măsura posibilităților ce le are și că ele puteau fi mult mai mari dacă fiecare cooperator la locul său de muncă era interesat în executarea tuturor lucrărilor la timp și de bună calitate. Dacă la Prima vedere apare că producția de porumb e bună, față de planta este cu 311 kg la hectar mai mică. La fel și producțiile de floareasoarelui și sfeclă de zahăr, care sunt mai mici cu aproape 500 kg la hectar și respectiv 3.600 kg la hectar față de plan. Nerealizarea producțiilor arătate mai sus sunt un rezultat al faptului că irigarea culturilor (cooperativa face parte din sistemul de irigații de pe Valea Carasu, avînd în plan să irige 666 ha), nu s-a făcut în bune condiții, în perioada de secetă utilajele nu au fost folosite cu întreaga lor capacitate. De asemenea, la cultura sfeclei de zahăr, adunarea generală a scos la iveală și alte lipsuri. Bunăoară, îngrășămintele naturale s-au împrăștiat pe teren cu numai cîteva zile înainte, de semănat, densitatea plantelor s-a asigurat abia după ultima prașilă, și în plus din cauza neatenției la recoltat, multă sfeclă a rămas în pămînt. „Consiliul de conducere, arăta în cuvîntul său tov Dedu Ștefana, se face vinovat pentru nerealizarea producțiilor planificate pe motivul că nu a urmărit întotdeauna felul cum se execută lucrările, cum și cînd se aplică irigațiile“. Consiliul de conducere al cooperativei a fost criticat și pentru faptul că în sectorul zootehnic, deși condiții au fost, producția de lapte pe cap de vacă furajată a fost mai mică cu 120 litri față de cît a prevăzut planul de producție. Cauzele neîndeplinirii producției de lapte constau pe de o parte în faptul că furajarea nuu s-a aplicat diferențiat după producție, iar pe de altă parte că dintr-o orientare slabă a consiliului de conducere privind rusămînțatul culturilor pentru masă verde, în luna mai a fost o abundență prea mare de masă verde, iar în lunile următoare masa verde a lipsit din hrana animalelor. De asemenea, unii îngrijitori de animale nu au respectat întotdeauna programul de grajd, iar în timpul iernii furajele grosiere nu au fost tocate și saramurate. Lipsurile anului trecut constă(Continuare în pag. a II-a) Vînătoare organizată pentru șefii misiunilor diplomatice acreditați la București Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer, a invitat pe șefii misiunilor diplomatice acreditați la București la o vînătoare care a avut loc în zilele de 30—31 ianuarie a.c. în regiunea Dobrogea. Au participat: Alexandru Moghioroș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vîlcu, membru al Consiliului de Stat, Mircea Malița, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea Corpului Diplomatic: Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia, decanul Corpului Diplomatic, Jaroslav Sykora, ambasadorul R. S. Cehoslovace, I. K. Jegalin, ambasadorul U.R.S.S., Manuel Čepe Menendez, ambasadorul Cubei, Jenő Kuti, ambasadorul R. P. Ungare, Semsettin Arif Mardin, ambasadorul Turciei, Martii Johannes Salomies, ambasadorul Finlandei, K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei, Togoodin Ghenden, ambasadorul R. P. Mongole, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria, Honoré Cambier, ambasadorul Belgiei, Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze, Olof Gustav Bjurstrom, ambasadorul Suediei, Zvi Ayaron, ministrul Izraelului, J. B. Haverkorn Van Rijsewijk, ministrul Olandei, W. Winther Schmidt, însărcinatul cu afaceri a.i. al Danemarcei, Sigfried Bock, însărcinatul cu afaceri a.i. al R. D. Germane, Euripide P. Kerkinos, prim-secretar al Ambasadei Greciei, Rian Gion Rian, prim-secretar al Ambasadei R.P.D. Coreene. (Agerpres) S-a deschis „Luna cărții la sate" Duminică, 31 ianuarie a.c., între, s-a făcut deschiderea tradiție sate“. Mărturie a popularității pe cartea politică, științifică,a beletrișcii de la sate — această manifest un mare număr de participanți. In raionul Medgidia La căminele culturale din cuprinsul raionului Medgidia, au avut loc expuneri despre „Luna cărții la sate", urmate de programe artistice date de formațiile de amatori. Un numeros auditoriu a participat la deschiderile de la căminele culturale din Mircea Vodă, Grădina, Poarta Albă, Cochirleni și altele. La Corbu de Jos au fost organizate standuri cu ultimele noutăți la bibliotecă și în sectorul zootehnic al C.A.P. O expoziție cu vînzare a fost organizată în cadrul G.A.S. Murfatlar. Standuri de cărți au fost amenajate și de către bibliotecile din Mircea Vodă, Poarta Albă etc. Printre manifestările care urmează să se desfășoa comunele și satele regiunii noastalei manifestări „Luna cărții la rea crescînde de care se bucură tică, în rîndurile oamenilor muntare a atras la deschiderile festive le în raionul Medgidia, în afară de prezentări de cărți, medalioane literare, concursuri ghicitoare — un accent deosebit va fi pus pe atragerea unui număr cît mai mare de participanți la concursul „Iubiți cartea“. In raionul Istria Interesante manifestări au avut loc și în comunele și satele raionului Istria. La Casa de cultură din Babadag, în prezența unui numeros auditoriu, a fost prezentată conferința de deschidere a „Lunii cărții la sate“ urmată de un spectacol atractiv. Standuri1 de cărți au fost organizate la bibliotecile comunale și în sectoarele de producție ale C.A.P. din Mihai Viteazu, Cogealac, Baia etc. In raionul Măcin în raionul Măcin la deschiderea „Lunii cărții la sate“ au participat în medie cite 250 de țărani cooperatori în cele 18 comune și 11 sate ale raionului. La căminele culturale din Luncavița, Greci, Văcăreni, Jijila, 23 August, conferințele au fost formate de bogate programe artistice. Pentru buna organizare a deschiderii „Lunii cărții la sate“ merită evidențiată activitatea consiliului de conducere al căminului cultural din comuna Greci, unde, pe lîngă bibliotecă, a fost amenajat un stand de cărți din toate domeniile, iar în sala de festivități conferința a fost urmată de un bogat program artistic. De asemenea, pe lîngă librăria sătească s-a organizat o expoziție cu vînzare a noutăților. O mulțime de afișe instalate în cele mai vizibile colțuri ale comunelor și satelor popularizează această amplă manifestare a culturii noastre noi, „Luna cărții la sate“. G. OCTAVIAN in zilele Lunii cărții la sate“ mare afluență de cititori la biblioteca comunei Limanu din raionul Negru Vodă. 1 O expunere interesantă Zilele acestea, la Constanța, în fața unui numeros auditoriu, tov. P. Năvodariu, director general adjunct al Direcției Centrale de Statistică, a făcut o amplă expunere asupra Comunicatului Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1964, comunicat apărut duminică ,în presa centrală și locală. In încheiere a fost prezentată o suită de filme documentare oglindind noul profil industrial al țării. Atît expunerea cît și filmele documentare proiectate au fost urmărite cu viu interes. Prof. I. MUCHE, coresp. 7,5 tone biscuiți peste plan Manifestîndu-și hotărârea unanimă de a înscrie realizări tot mai frumoase pe graficele întrecerii socialiste, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la I.I.S. „Munca“ din Constanța, sub îndrumarea organizației de partid, au reușit să îndeplinească planul producției globale și marfă pe luna ianuarie în proporție de 102 la sută. Totodată, ca urmare a măsurilor tehniceorganizatorice aplicate în producție, cum ar fi revizuirea din timp a ștanței de biscuiți, aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale a secțiilor, s-au produs în luna ianuarie peste prevederile planului 7,5 tone de biscuiți și 2,5 tone de halva de calitate superioară. In întrecerea socialistă pentru depășirea sarcinilor de plan și realizarea unor produse de bună calitate s-au evidențiat comuniștii N. Vasilescu, Pățan Maria, Penciu Elena, Țăranu Gheorghe, precum și Barbu Ion, C. Hristu și alții. â