Dobrogea Nouă, februarie 1965 (Anul 18, nr. 5127-5150)

1965-02-02 / nr. 5127

-V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ î Anul XVIII nr. 5127 J_ Marți 2 februarie 1965 4 pagini 25 de bani Pe teme actuale EȘALONAREA PRODUCȚIEI DE LEGUME Una dintre problemele cele mai importante care se pun în do­meniul culturii legumelor, pe a­­nul în curs, este eșalonarea pro­ducției în vederea asigurării unei cantități sporite de legume proas­pete, mai ales în sezoanele defi­citare, cît și evitarea vîrfurilor de producție care îngreunează desfa­cerea. Eșalonarea producției de legu­me se realizează prin aplicarea unui ansamblu de măsuri, dintre care un rol important îl au plan­tarea și însămînțarea legumelor la diferite intervale de timp, ale­­gînd în acest scop cele mai potri­vite terenuri. Pentru a se putea înfăptui cu succes eșalonarea, va fi necesară în primul rînd extin­derea culturilor de legume în se­re, solare, răsadnițe și în cîmp protejate cu polietilenă, care asi­gură obținerea unor producții în­semnate de legume în afara pe­rioadei normale de vegetație, a­­dică toamna tîrziu, iarna și pri­măvara devreme. Anul trecut numeroase coopera­tive agricole de producție din re­giunea noastră, folosind cu pri­cepere răsadnițele, au obținut rezultate bune. Astfel, C.A.P. A­­nadalchioi a realizat pe această cale un venit de 338.478 lei față de totalul de 3.513.680 lei cît a obținut din cultura legumelor. C.A.P. Palazu Mare a realizat 350.000 lei față de totalul de 3.253.054 lei, iar C.A.P. Tuzla nu­mai din cultura castraveților în răsadnițe a obținut o cantitate de 3.725 kg realizînd un venit de 257.025 lei față de venitul total de 1.287.963 lei din cultura legu­melor. Pentru ca și în alte cooperative agricole de producție să se obțină asemenea rezultate, este bine să se dea o mai mare atenție bunei folosiri a răsadnițelor, pentru cul­turi forțate. încă de pe acum tre­buie pregătite răsadurile de ro­șii, conopidă, castraveți, vinete, ardei gras, care spre sfîrșitul lu­nii februarie vor fi plantate în răsadnițe. O mare rezervă pentru obținerea de legume timpurii, in­suficient folosită pînă in prezent, o constituie răsadnițele eliberate de conopidă și varză timpurie, care din prima decadă a lunii martie se plantează în cîmp. In locul lor se pot cultiva cu succes roșii, castraveți, vinete, ardei gras, asociate cu salată și ridichi de lună. In ultimul timp, cooperativele agricole de producție au extins tot mai mult protejarea culturilor de legume cu folii de polietilenă pentru accelerarea creșterii lor în prima perioadă de la plantare și a le feri de brumele tîrzii de pri­măvară. Pînă la plantarea roșiilor in cîmp, polietilena poate fi fo­losită primăvara, devreme, la for­țarea și protejarea altor culturi ca : salată, spanac, conopidă, gu­­lioare, realizîndu-se astfel pro­ducții mult mai timpurii. Folosi­rea unui sortiment bogat de le­gume și a unor soiuri cu perioa­da de vegetație diferită (de la cele mai timpurii pînă la cele mai tîrzii) constituie un mijloc deose­bit de eficace pentru eșalonarea producției de legume. La înde­­mîna cooperativelor agricole de producție stă o gamă variată de soiuri ce se livrează prin între­prinderea regională „Agrosem“. Procurarea semințelor de legume trebuie să se facă încă de pe a­­cum și în deplină concordanță cu prevederile din planul de pro­ducție și cu contractul încheiat cu organizațiile valorificatoare. De a­­semenea, cooperativele agricole de producție cu tradiție în cultura legumelor și în special cele din raza orașului Constanța, este bine să introducă în cultură specii și soiuri de legume mai puțin răs­­pîndite în cultură cum sînt an­divele, anghinaria, varza de Bru­xelles, sparanghel (cultură care durează circa 10 ani) etc. Culturile succesive și asociate de legume, atît pe terenurile iri­gate cit și sub adăposturile de polietilenă, în răsadnițe, solarii și sere, constituie un mijloc impor­tant pentru sporirea producției și eșalonarea acesteia pe o perioadă cît mai lungă de timp. Folosirea acestor metode de către coopera­tivele agricole de producție duce la obținerea de pe aceeași supra­față de teren a două-trei și chiar patru recolte pe an, realizînd pe această cale și venituri mai mari la unitatea de suprafață. O bună experiență în această privință o are cooperativa agricolă de pro­ducție Anadalchioi. Folosind din plin răsadnițele, pe lingă conopi­dă, roșii, castraveți, ardei, vinete, C.A.P. Anadalchioi a livrat și în­semnate cantități de salată, spa­nac, ceapă verde, mărar, pătrun­jel, cultivate intercalat sau după alte culturi. Desigur că cultura legumelor succesive și asociate va trebui extinsă în toate cooperativele a­­gricole de producție cu sector le­gumicol dezvoltat, prevăzîndu-se incă de la întocmirea planurilor de producție, măsurile care tre­buie luate pentru realizarea lor. O condiție fundamentală, care trebuie avută în vedere pentru a­­sigurarea reușitei culturilor suc­cesive și asociate, mai ales în timpul verii și toamnei, o consti­tuie irigarea culturilor și amena­jarea corespunzătoare a terenuri­lor. Fără apă în momentele cri­tice și mai ales în condițiile re­giunii noastre, nu se poate obține o producție sigură de legume și nici eșalonarea producției pe o perioadă mai lungă de timp. Pentru a se putea realiza în cît mai bune condiții eșalonarea pro­ducției, este necesar ca în fiecare cooperativă agricolă de producție, cultivatoare de legume să se în­tocmească planuri tehnico-opera­(Continuare în pag. a II-a) i Maistrul secției cazangerie, Mîndruțău Gheorghe, de la I. M. „Energia“ din Constanța dă in­dicații tehnologice sudorului Vlad Sandu pentru sudarea coturilor de conducte necesare drăgilor. (Foto: Gh. Papagheorghe) UN AN BOGAT ÎN REALIZĂRI Cîteva date cu privire la îndeplinirea planului de stat pe 1964 • Planul anual al producției globale industriale a fost înde­plinit în proporție de 102,6 la sută. • Comparativ cu anul 1963, producția globală industrială a crescut cu 14,1 la sută și a fost de două ori mai mare decit în 1959. • In perioada 1960—1964 rit­mul mediu anual de creștere a producției globale industriale a fost de 14,8 la sută, față de cir­ca 13 la sută prevăzut în Direc­tivele Congresului al III-lea al P.M.R. pentru întreaga perioadă a planului de șase ani. • Trei sferturi din sporul pro­ducției industriale a fost obți­nut pe seama creșterii producti­vității muncii. In 1964, produc­tivitatea muncii a crescut în in­dustrie cu peste 10 la sută față de 1963. • La sfîrșitul anului 1964 par­cul de mașini agricole număra 74.400 tractoare fizice, 63.500 se­mănători mecanice, 35.200 com­bine pentru cereale păioase etc. • In perioada 1960—1964 s-a obținut în medie pe an o pro­ducție totală de cereale de 10,3 milioane tone, față de 9,2 mi­lioane tone cît a fost media a­­nilor 1955—1959, la floarea-soa­­relui 495 mii tone față de 314 mii tone, la sfeclă de zahăr 2,9 milioane tone față de 2,1 milioa­ne tone. • Volumul investițiilor reali­zate din fondurile statului în anul 1964 a fost de 37,4 miliarde lei, cu 11 la sută mai mare de­cit în 1963. • In 1964, volumul vînzărilor de mărfuri prin comerțul socia­list a fost de 62,8 miliarde lei, crescînd cu 8 la sută în compa­rație cu anul precedent și cu 75 la sută față de anul 1959. • Volumul comerțului exte­rior a crescut cu 12 la sută față de 1963 și de peste 2 ori față de 1959, depășindu-se cu un an mai devreme nivelul prevăzut pentru 1965. In anul 1964 țara noastră a avut relații comer­ciale cu peste 100 de țări și a participat la 35 de tîrguri și ex­poziții internaționale. • După calcule preliminare, venitul național a sporit cu cir­ca 10 la sută față de anul 1963. • Numărul salariaților din e­­conomia națională a fost de 4.100.000, cu 170.000 mai mare decît în anul precedent. • Pentru acțiuni social-cultu­­rale s-a cheltuit de la bugetul statului suma de 20,5 miliarde lei, cu 8 la sută mai mult decît în 1963. • In perioada 1960—1964 au fost date în folosință populației din fondurile statului circa 214.000 apartamente convențio­nale, din care 51.500 în anul 1964. In aceeași perioadă populația, în special cea din mediul rural, și-a construit din fonduri pro­prii circa 457.000 locuințe. • Peste 750.000 de persoane au beneficiat de odihnă și trata­ment în stațiunile balneo-clima­­terice, tabere și colonii de copii.­­ La 1 ianuarie 1965, popu­lația țării a fost de 18.980.000 locuitori. Echipaj fruntaș pe flotă La sfîrșitul celei de-a 20-a călă­torii, echipajul navei petroliere „Ploiești“ a trăit un eveniment în­semnat. Intr-o adunare entuziastă au fost înmînate insignele de „Fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1964“ multora dintre în­cercații membri ai echipajului. Nu trebuie, pentru­ a înțelege semnificația adîncă a acestui eve­niment, să răsfoim jurnalul de bord al navei, care, desigur, con­semnează fidel munca depusă de echipaj de-a lungul anului prece­dent. Cuvintele numeroșilor partici­panți la discuții au reușit să ex­prime mai viu comportarea exem­plară, curajul și promptitudinea în executarea sarcinilor a acelora ca­re s-au străduit lună de lună să se situeze în fruntea întrecerii socia­liste, să contribuie prin munca lor la îndeplinirea planului valutar pe anul 1964 în proporție de 111 la sută. De-a lungul călătoriilor spre pă­­mînturile îndepărtate ale Braziliei și Indiei, strâbătînd oceanele și mările lumii, tovarășii Severin Ște­fan, șef de echipaj, Moise Gheor­ghe, ofițer mecanic, Răceanu Du­mitru, șef timonier, Dragomir Paul, ofițer I. Atudoricescu Savel, fo­chist, alături de întregul echipaj, au muncit cu toate forțele pentru îndeplinirea exemplară a sarcini­lor încredințate. Aplauzele adunării au completat bucuria și emoția firească în aces­te împrejurări, a celor amintiții cîțiva dintre cei cărora li s-au în­­mînat insignele de „Fruntaș în în­trecerea socialistă pe anul 1964“. Bucuria echipajului a fost și mai mare cînd tovarășul Manea Ion, secretarul comitetului sindicatului din port, a înmînat tovarășului Le­­rescu Adrian, comandantul navei, diploma de echipaj fruntaș pa flotă. In cea de-a 21-a călătorie, cît și în toate cele care vor urma, le do­rim destoinicilor marinari de pe nava petrolieră „Ploiești“ noi suc­cese în muncă și... vînt de pupa. V. ZAMFIRESCU De la stingă VLAD, marinar la dreapta­. GH. MOISE, ofițer mecanic, GH. I PAUL DRAGOMIR, ofițer maritim I. ADUNAREA GENERALA A C. A. P. MIRCEA VODĂ REZULTATELE PUTEAU FI MAI BUNE Adunarea generală a cooperati­vei agricole de producție din co­muna Mircea Vodă, raionul Med­gidia, a constituit un bun prilej de analiză a muncii consiliului de conducere asupra activității desfă­șurate în anul trecut. Munca har­nică a cooperatorilor, ajutați de mecanizatorii de la S.M.T.-ul din localitate, a făcut ca producțiile din cultura mare să fie de 2.212 kg rumb, de grîu, 2.889 kg de po­r.271 kg de floarea- soarelui, 1.136 kg de mazăre la hectar. In grădina de legume, producțiile realizate au fost de 12.000 kg de roșii, 35.000 kg de varză, 8.910 kg de ceapă la hec­tar. Ca urmare, venitul planificat a fost depășit cu 64.000 lei. Un sector important în cadrul cooperativei și care a constituit subiectul discuțiilor multor tova­răși a fost sectorul zootehnic. Pla­nul la cele două specii de animale (bovine și porcine) pe care este profilată cooperativa a fost reali­zat și depășit. Efectivul de tauri­ne a crescut cu 69 de capete, din care al junincilor cu 45 de capete, în prezent, efectivul de vaci și ju­­ninci­ este de peste 300 de capete.. Producția medie de lapte obținu­tă de la fiecare vacă furajată a fost de 1.680 de litri. Valorificând la stat pe bază de contract însem­nate cantități de produse, coope­rativa a realizat în anul trecut un venit bănesc de peste 3 milioane lei. Mult interes în realizarea sar­cinilor de plan, în executarea lu­crărilor la timp și de bună cali­tate, în buna îngrijire a animale­lor au depus cooperatorii Muntea­­nu Gh. Ion, Brînză Radu, Dedu Dumitru, Ivan Paraschiva, Telehor R. Maria, Ion T. Ilie, Suru Panta­­zica, Petre Gheorghe, Ispravnicu Dumitru și alții. Adunarea generală a cooperati­vei agricole de producție din co­muna Mircea Vodă a scos în evi­dență că rezultatele obținute în anul trecut de cooperativă nu sunt pe măsura posibilităților ce le are și că ele puteau fi mult mai mari dacă fiecare cooperator la locul său de muncă era interesat în e­­xecutarea tuturor lucrărilor la timp și de bună calitate. Dacă la Prima vedere apare că producția de porumb e bună, față de plan­ta este cu 311 kg la hectar mai mi­că. La fel și producțiile de floarea­­soarelui și sfeclă de zahăr, care sunt mai mici cu aproape 500 kg la hectar și respectiv 3.600 kg la hectar față de plan. Nerealizarea producțiilor arătate mai sus sunt un rezultat al faptului că irigarea culturilor (cooperativa face parte din sistemul de irigații de pe Va­lea Carasu, avînd în plan să irige 666 ha), nu s-a făcut în bune con­diții, în perioada de secetă utila­jele nu au fost folosite cu întrea­ga lor capacitate. De asemenea, la cultura sfeclei de zahăr, adunarea generală a scos la iveală și alte lipsuri. Bunăoară, îngrășămintele naturale s-au împrăștiat pe teren cu numai cîteva zile înainte, de se­mănat, densitatea plantelor s-a a­­sigurat abia după ultima prașilă, și în plus din cauza neatenției la re­coltat, multă sfeclă a rămas în pă­­mînt. „Consiliul de conducere, a­­răta în cuvîntul său tov Dedu Ște­fana, se face vinovat pentru nere­alizarea producțiilor planificate pe motivul că nu a urmărit întotdea­una felul cum se execută lucrările, cum și cînd se aplică irigațiile“. Consiliul de conducere al coope­rativei a fost criticat și pentru fap­tul că în sectorul zootehnic, deși condiții au fost, producția de lapte pe cap de vacă furajată a fost mai mică cu 120 litri față de cît a pre­văzut planul de producție. Cauzele neîndeplinirii producției de lapte constau pe de o parte în faptul că furajarea nuu s-a aplicat diferențiat după producție, iar pe de altă par­te că dintr-o orientare slabă a con­siliului de conducere privind ru­­sămînțatul culturilor pentru masă verde, în luna mai a fost o abun­dență prea mare de masă ver­de, iar în lunile următoare ma­sa verde a lipsit din hrana ani­malelor. De asemenea, unii îngri­jitori de animale nu au respectat întotdeauna programul de grajd, iar în timpul iernii furajele gro­siere nu au fost tocate și saramu­rate. Lipsurile anului trecut constă­­(Continuare în pag. a II-a) Vînătoare organizată pentru șefii misiunilor diplomatice acreditați la București Președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Populare Ro­mâne, Ion Gheorghe Maurer, a invitat pe șefii misiunilor diplo­matice acreditați la București la o vînătoare care a avut loc în zilele de 30—31 ianuarie a.c. în regiunea Dobrogea. Au participat: Alexandru Mo­­ghioroș, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor exter­ne, Vasile Vîlcu, membru al Con­siliului de Stat, Mircea Malița, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea Corpului Diplomatic: Arso Milatovici, am­basadorul R.S.F. Iugoslavia, de­canul Corpului Diplomatic, Jaros­­lav Sykora, ambasadorul R. S. Cehoslovace, I. K. Jegalin, amba­sadorul U.R.S.S., Manuel Čepe Menendez, ambasadorul Cubei, Jenő Kuti, ambasadorul R. P. Un­gare, Semsettin Arif Mardin, am­basadorul Turciei, Martii Johan­nes Salomies, ambasadorul Fin­landei, K. R. F. Khim­ani, ambasa­dorul Indiei, Togood­in Ghenden, ambasadorul R. P. Mongole, Gheorghi Bogdanov, ambasado­rul R. P. Bulgaria, Honoré Cambier, ambasadorul Belgiei, Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze, Olof Gustav Bjurs­­trom, ambasadorul Suediei, Zvi A­y­a­r­o­n, ministrul Izraelului, J. B. H­a­verkor­n Van Rijsewijk, ministrul Olandei, W. Winther Schmidt, însărcinatul cu afaceri a.i. al Danemarcei, Sigfried Bock, însărcinatul cu afaceri a.i. al R. D. Germane, Euripide P. Ker­­kinos, prim-secretar al Ambasa­dei Greciei, Rian Gion Rian, prim-secretar al Ambasadei R.P.D. Coreene.­­ (Agerpres) S-a deschis „Luna cărții la sate" Duminică, 31 ianuarie a.c., în­tre, s-a făcut deschiderea tradiție sate“. Mărturie a popularității pe cartea politică, științifică,a beletriș­cii de la sate — această manifes­t un mare număr de participanți. In raionul Medgidia La căminele culturale din cu­prinsul raionului Medgidia, au a­­vut loc expuneri despre „Luna cărții la sate", urmate de progra­me artistice date de formațiile de amatori. Un numeros auditoriu a participat la deschiderile de la că­minele culturale din Mircea Vodă, Grădina, Poarta Albă, Cochirleni și altele. La Corbu de Jos au fost organizate standuri cu ultimele noutăți la bibliotecă și în secto­rul zootehnic al C.A.P. O expoziție cu vînzare a fost organizată în ca­drul G.A.S. Murfatlar. Standuri de cărți au fost amenajate și de către bibliotecile din Mircea­ Vodă, Poarta Albă etc. Printre manifes­tările care urmează să se desfășoa­ comunele și satele regiunii noas­­talei manifestări „Luna cărții la rea crescînde de care se bucură tică, în rîndurile oamenilor mun­­tare a atras la deschiderile festive­ le în raionul Medgidia, în afară de prezentări de cărți, medalioa­ne literare, concursuri­ ghicitoare — un accent deosebit va fi pus pe atragerea unui număr cît mai ma­re de participanți la concursul „Iu­biți cartea“. In raionul Istria Interesante manifestări au avut loc și în comunele și satele raio­nului Istria. La Casa de cultură din Babadag, în prezența unui nu­meros auditoriu, a fost prezentată conferința de deschidere a „Lunii cărții la sate“ urmată de un spec­tacol atractiv. Standuri1 de cărți au fost organizate la bibliotecile co­munale și în sectoarele de pro­ducție ale C.A.P. din Mihai Vitea­­zu, Cogealac, Baia etc. In raionul Măcin în raionul Măcin la deschiderea „Lunii cărții la sate“ au participat în medie cite 250 de țărani coope­ratori în cele 18 comune și 11 sate ale raionului. La căminele cultu­rale din Luncavița, Greci, Văcă­­reni, Jijila, 23 August, conferințe­le au fost formate de bogate pro­grame artistice. Pentru buna or­ganizare a deschiderii „Lunii căr­ții la sate“ merită evidențiată ac­tivitatea consiliului de conducere al căminului cultural din comuna Greci, unde, pe lîngă bibliotecă, a fost amenajat un stand de cărți din toate domeniile, iar în sala de festivități conferința a fost urma­tă de un bogat program artistic. De asemenea, pe lîngă librăria să­tească s-a organizat o expoziție cu vînzare a noutăților. O mulțime de afișe instalate în cele mai vizibile colțuri ale comu­nelor și­ satelor popularizează a­­ceastă amplă manifestare a cultu­rii noastre noi, „Luna cărții la sa­te“. G. OCTAVIAN in zilele Lunii cărții la sate“ mare afluență de cititori la biblioteca comunei Limanu din ra­ionul Negru Vodă. 1 O expunere interesantă Zilele acestea, la Constan­ța, în fața unui numeros audito­riu, tov. P. Năvodariu, director ge­neral adjunct al Direcției Centra­le de Statistică, a făcut o amplă expunere asupra Comunicatului Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planu­lui de stat al Republicii Popu­lare Romîne pe anul 1964, comu­nicat apărut duminică ,în presa centrală și locală. In încheiere a fost prezentată o suită de filme documentare oglin­dind noul profil industrial al ță­rii. Atît expunerea­­ cît și filmele documentare proiectate­­ au fost urmărite cu viu interes. Prof. I. MUCHE, coresp. 7,5 tone biscuiți peste plan Manifestîndu-și hotărârea una­nimă de a înscrie realizări tot mai frumoase pe graficele în­trecerii socialiste, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la I.I.S. „Munca“ din Constanța, sub îndrumarea organizației de partid, au reușit să îndeplineas­că planul producției globale și marfă pe luna ianuarie în pro­porție de 102 la sută. Totodată, ca urmare a măsurilor tehnice­­organizatorice aplicate în pro­ducție, cum ar fi revizuirea din timp a ștanței de biscuiți, apro­vizionarea ritmică cu materii prime și materiale a secțiilor, s-au produs în luna ianuarie peste prevederile planului 7,5 tone de biscuiți și 2,5 tone de halva de calitate superioară. In întrecerea socialistă pentru de­pășirea sarcinilor de plan și re­alizarea unor produse de bună calitate s-au evidențiat comu­niștii N. Vasilescu, Pățan Ma­ria, Penciu Elena, Țăranu Gheorghe, precum și Barbu Ion, C. Hristu și alții. â

Next