Dobrogea Nouă, iunie 1965 (Anul 18, nr. 5229-5254)

1965-06-01 / nr. 5229

A-é > Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R. și al Sfatului popular regional Anul XVIII nr. 5229 Marți 1 iunie 1965 4 pagini 25 bani In întîmpinarea Congresului partidului ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE Cu 17 zile înainte de termen La întreprinderea „Munca“ n-a fost nevoie de întreaga lună mai pentru ca cifrele înscrise în plan pentru această perioadă de timp să devină fapte. La 14 mai planul lunar la producția glo­bală și marfă a fost realizat în întregime. In diferența de 17 zile în care activitatea a conti­nuat neobosită, punctată de noi fapte de întrecere, s-au realizat cantități însemnate de biscuiți și produse zaharoase peste plan. Hărnicia lucrătorilor de aici, printre care Maria Satmari, Ma­ria Cicu, Mița Niță, Natalia Va­­siliu și Elena Manea a continuat să asigure ieșirea pe piață a u­­nor noi cantități suplimentare de produse. Buna întreținere și funcționare a utilajelor, aprovi­zionarea ritmică cu materie pri­mă și ambalaje, scurtarea ter­menelor de reparație la utilaje și o serie de alte măsuri tehni­­co-organizatorice au condus ală­turi de activitatea entuziastă a întregului colectiv la realizarea unor indici sporiți de producti­vitate. Paralel cu aceasta, o grijă deosebită se acordă econo­misirii de materii prime și re­ducerii consumurilor specifice. De la începutul anului și pînă la 1 mai 1965 s-au realizat 34.000 lei economii suplimentare la prețul de cost și beneficii peste plan în valoare de 315.000 lei. Succesele obținute pînă acum constituie un nou imbold în ac­tivitatea colectivului de la I.I.S. „Munca“ în îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în între­cere în cinstea celui de-al IV- lea Congres al partidului. Doi dintre șefii echipelor de sudori evidențiați în întrecerea socialistă de la I.M.U.M.: comu­niștii Jurubiță Ion și Dumitru I. Dumitru. Azi pentru mîine Palas, iunie 1965... Căi de co­municație tinere, viguroase, în stare să încapă vertiginoasa cir­culație impusă de prezentele pulsuri ale industriei și de lu­crările de construcție ale celor viitoare. In acest ansamblu, în care siluetele masive ale fabri­cilor sînt despărțite doar de drumuri înguste de vechea sta­tură măruntă a cartierului, creș­tetele proaspete încă ale noilor obiective constituie o adevărată trăsătură de caracter a locului. Pe unul din aceste lanțuri de cărămizi și beton, oamenii lui Petre Popa toarnă în cofraje semisferice betonul fluid aproa­pe, care va deveni în scurtă vreme însă atît de tare încît nu va mai avea nevoie de ocrotirea cofrajelor care se pot deplasa înainte aidoma unor portative metalice. Lucrurile merg destul de re­pede, dar în ochii șefului de e­­chipă se citește o umbră de ne­mulțumire : — N-am reușit nici luna tre­cută să-i rămînem pe cei din echipa lui Chircă, ne spune el. Dar asta nu înseamnă că ne lă­săm. Orice-ar face el tot îl lă­săm „de căruță“. La cîteva sute de metri, Nicolae Chircă supra­veghează liniștit umplerea cu beton moale a altor înălțimi ale viitoarei secții de pieptănă­­torie. — Ce ziceți de Popa ? Vrea cu orice preț să vă-ntreacă. — Rămîne de văzut. Rămîne de văzut adică cine va reuși să lucreze mai repede și mai bine sus pe turnul de ră­cire, tratare, și distribuție a a­­pei, unde dulgherii lui Ștefan Moraru au încheiat cele din ur­mă cofraje. Mozaicarii lui Con­stantin Dincă, oarecum mai de­părtați de acest iureș al între­cerii de pe înălțimile proaspete, dau însă zor să adauge la talpa de beton a filaturii o originală poleială de piatră colorată di­vers. Intre timp, lăcătușii lui Dumitru Vlad încheie complica­tele drumuri prin care va cir­cula de la o secție la alta aerul cald și rece, fiecare cu rostul lui precis. Verva, pretutindeni pre­zentă, mișcarea zilnică a ziduri­lor­­ roșii sau cenușii spre înăl­țime nu te lasă prea ușor să-l vezi pe cîștigătorul întrecerii. Mai intervine de altfel și un alt element derutant pentru a­­matorul de statistici și de cla­sificări. O parte din zidarii, be­­toniștii, mozaicarii și zugravii Șantierului 111 Palas nu se a­­flă aici pe șantierul Fabricii in­tegrate de lînă ci în portul Con­stanța. Dar, privite în ansamblu e­­forturile lor îndreptate spre în­deplinirea angajamentelor luate în întrecere în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidu­lui sunt edificatoare. Cu o lună în urmă, la 30 a­­prilie anul curent, constructorii raportau predarea la montaj a secției filatură, executată cu 8 luni înainte de termen. Acum, ritmul de lucru al zidarilor și betoniștilor creează premisele predării cu trei luni mai de­vreme a spălătoriei și pieptănă­­toriei. In acest fel, Fabrica integrată de lînă va produce încă din iu­nie, cu mult înainte decît era prevăzut, primele tone de fire. Și tot în aceste zile a fost a­­nunțată darea în exploatare a magaziei Export lemnului în care se pot păstra în cele mai bune condițiuni 6.000 metri cubi de lemn și 5.000 garnituri de mo­bilă și care urma să primească spre depozitare primele mate­riale în luna octombrie. Constructorii merg înaintea timpului. Și sunt hotărîți să meargă întotdeauna așa. N. I. F. Litoralul își primește oaspeții Astăzi începe sezonul. Stațiu­nile balneo-climaterice de pe li­toral își vor deschide larg por­țile pentru oamenii muncii ve­niți la odihnă și tratament din mai toate colțurile țării cît și pentru alți oaspeți care vor sosi din străinătate. Fie la Mangalia situată în extrema cea mai su­dică a litoralului însorit, fie la cele două Eforii, de nord și de sud, sau la Techirghiol, peste tot în aceste stațiuni s-au făcut pregătiri intense în vederea a­­sigurării unor condiții optime, sutelor și miilor de oaspeți care vor fi găzduiți în toată perioada sezonului 1965. Prin hărnicia co­lectivelor de muncă din cadrul I.S.B.C.-urilor, frumusețea aces­tor locuri a fost sporită și mai mult în acest an. Blocurile înal­te și zvelte în care vor fi cazați cei­­ sosiți în aceste stațiuni au fost pregătite din timp, aplicîn­­du-se asupra lor zugrăveli mul­ticolore care sub razele puter­nice ale soarelui văratec capătă o nouă prospețime și strălucire. Mobilierul din interior a fost schimbat și înnoit, instalațiile sa­nitare au fost reparate și puse la punct. Restaurantele, canti­nele și toate celelalte construc­ții social-culturale de recreare au cunoscut aceleași transfor­mări. Spațiile verzi și parcurile din aceste stațiuni au fost împo­dobite cu sute de mii de flori, care de dimineață și pînă seara tîrziu înmiresmează atmosfera caldă cu parfumul lor plăcut, creînd o gingășie și atracție în plus pentru cei veniți la odihnă. In stațiunea balneo-climateri­­că din Mangalia, de pildă, unde vor fi găzduiți în prima serie peste 2.300 de sezoniști, au fost complet verificate și pregătite pentru oaspeți blocurile A1, A2, A3, B și D. Pregătiri intense s-au făcut și la stațiunea Eforie-Nord unde în prima serie vor fi găzduiți peste 3.500 de oaspeți din țară și de peste hotare. Aici, pentru actu­alul sezon a fost creat un nou centru de cazare. Peste tot, la Mangalia, la Eforie-Nord, la E­­forie-Sud și la Techirghiol s-au făcut pentru sezonul care se deschide oficial, începînd de as­tăzi, pregătiri la nivelul cerin­țelor actuale. G. KAIALI PEISAJ TULCEAN Foto : Gh. Papagheorghe Deschiderea lucrărilor plenarei C.C. al P.M.R. în ziua de 31 mai 1965 s-a deschis șe­ 2. Proiectul de Directive cu privire la dința plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi : 1. Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea economiei nationale în pe­rioada 1966-1970. dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966-1975. 3. Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. înălțimi Foto : Gh. Ciorobea PE SCURT • Noi inovații De la începutul anului și pînă în prezent la cabinetul tehnic de la D.R.N.C. au fost înregis­trate 53 propuneri de inovații și raționalizări. Din numai 16 ino­vații aplicate se vor obține eco­nomii antccalculate în valoare de peste 35.000 lei. „Dispozitiv de preparat cauciuc plastic“ rea­lizat de Tonda Dumitru și Pă­­curaru Dan, „Pompa de verifi­cat manometre de înaltă presi­une" inovatori Ion Puiu și Ne­grea Florea și „Dispozitiv de curățat, întins și așezat sîrmă de oțel pe colectoarele motoa­relor electrice“ inovator Mihai Aristotel, sînt numai cîteva din inovațiile aplicate în acest timp cu o eficiență economică sporită. • Muncă patriotică Acțiunile patriotice întreprinse sîmbătă și duminică dimineață în orașele Techirghiol și Eforie- Sud au adăugat noi realizări ce­lor obținute anterior. Mobilizați de Sfatul popular Techirghiol, cei peste 100 de cetățeni care au participat la acțiunea organiza­tă, au efectuat 400 ore de mun­că patriotică, ore concretizate în lucrările de amenajare și con­struire de trotuare. Cu elan gos­podăresc au muncit și cetățenii orașului Eforie-Sud, care au lucrat la nivelarea taluzului de la ghidl. S-au efectuat la aceste lucrări 350 de ore de muncă pa­triotică. Rezultatul acestor acți­uni : gospodărire și economii. GRIJA RECOLTEI DIN 1965 LA TIMP, DE BUNA CALITATE Dintre toate lucrările care se execută în această perioadă la culturile prășitoare cele mai di­ficile, dar hotăritoare pentru sporirea producției sunt răritul manual, prin care se asigură o densitate optimă de plante la hectar, și prima prașilă meca­nică și manuală. In cooperati­vele agricole de producție din raza de activitate a S.M.T.-ului Adamclisi aceste lucrări la floa­­rea-soarelui au fost terminate, calitatea lor fiind bună. In pre­zent mecanizatorii, care mai îna­inte au executat lucrări cu sapa rotativă pe întreaga suprafață însămînțată cu porumb, lucrea­ză intens la prășitul I mecanic la această cultură. Pînă la sfîr­­șitul lunii trecute prășitul I me­canic a fost executat pe mai mult de 50 la sută din suprafața Cooperativele agricole de pro­ducție deservite de S.M.T. Dă­­ieni au însămînțat în luna­­ aprilie cu porumb pentru boabe o suprafață de 3.131 hectare. După recoltarea culturilor pen­tru masă verde, terenul a fost imediat arat și s-au mai însămî­n­­țat cu porumb (pentru siloz) încă 830 hectare. Pe toate so­lele, indiferent de destinația culturii, lucrările de întreținere sunt executate de mecanizatori în timpul optim și de bună ca­litate. Astfel, pînă acum pe în­treaga suprafață au fost execu­tate lucrări cu grapele reglabile și cu sapa rotativă și de cîteva zile se lucrează intens la pră­șitul­­ mecanic. Mecanizatorii stațiunii, printre care Tufă Du­mitru, Stamate Stamate, Rucă­­reanu Ion și Pascu Nicolae, au executat prășitul­­ mecanic pe aproape 60 la sută din suprafața cultivată cu porumb. Dintre cooperativele agricole de pro­cultivată cu porumb. Mecaniza­torii care lucrează la coopera­tiva agricolă din Șipote au ter­minat această lucrare pe în­treaga suprafață de 450 hectare, iar cei din brigăzile de la C.A.P.­­urile Petroșani și Pietreni exe­cută prășitul I mecanic pe ulti­mele suprafețe cultivate cu po­rumb. Prășitul I mecanic între rîn­­durile de plante se execută la adîncimea indicată de inginerii agronomi și cu multă atenție pentru ca plantele de porumb să nu fie tăiate sau acoperite cu pămînt. De altfel, se execută în ordinea în prășitul s-a executat­­ și semănatul, care iar cultivatoarele sînt verificate și reglate nu numai­­ la începerea lucrului pe o nouă sală, ci ori de cîte ori este nevoie. ducție din raza S.M.T.-ului Dă­­ieni, avansată cu lucrările de întreținere a culturilor prăși­toare, este­­ cea , din Gîrliciu, la­­ care răritul manual al plantelor­ și prășitul manual pe rînduri se execută imediat după prășitul mecanic. Prin executarea aces­tor lucrări în timpul optim și de bună calitate, pe cele 1.300 hectare cultivate cu porumb (1.000 ha pentru, boabe, și 300 ha pentru siloz), cooperatorii a­­gricoli din Gîrliciu dovedesc dorința lor de a obține­ sporuri cît mai mari de producție de pe întreaga suprafață și nu fac deo­sebire, atunci cînd este vorba de lucrările de întreținere. PORUMBULUI SILOZ - ACELEAȘI LUCRĂRI DE ÎNTREȚINERE Pregătiri pentru recoltatul cerealelor păioase COMBINELE-S BUNE, DAR NE TREBUIE PIESE Zilele trecute, am vizitat S.M.T.-urile Ostrov și Băneasa. In legătură cu reparațiile la com­bine, primul răspuns ne-a fost dat de tov. ing. Necula Ștefan, directorul S.M.T.-ului Ostrov : „Pînă acum, am reparat 42 de combine din cele 62 cîte are sta­țiunea noastră. La toate combi­nele reparate, s-au făcut rodajul și apoi recepția, după care au fost scoase pe teren, la brigăzile de tractoare. Celelalte combine sînt în lucru. Ne lipsesc însă o serie de piese pentru a termina mai repede reparațiile. Printre acestea, sunt rulmentul 2549, car­casa 2548, rulmentul 2645 și lan­țul calibrat 1392“. Și, într-adevăr, la data respectivă, așa stăteau lucrurile la S.M.T. Ostrov. Com­binele reparate se aflau la bri­găzii iar la celelalte, aflate în lucru, reparațiile erau executate în proporție de 60-70 la sută. La S.M.T. Băneasa, răspunsul a fost dat atît de tov. Sotir Fili­­mon, directorul stațiunii, cît și de inginerul-șef, Matcev Ion : „Avem 81 de combine și toate sînt reparate. Dintre acestea, re­cepția s-a făcut la 25 de combi­­­­ne (?!). La ora actuală, avem scoase la brigăzi 31 de combine (rețineți, au fost recepționate 25 și , s-au scos pe teren 31), restul urmînd să fie duse în zilele ur­mătoare“. Și mai curios mi s-a părut fap­tul că se consideră reparațiile terminate la toate combinele, deși la unele mai sînt necesare piese noi. Astfel, ca și la Ostrov, se face simțită lipsa rulmentului 2549, a carcasei 2548, a rulmen­tului 2645 și a lanțului calibrat 1392. „Dacă vom găsi aceste pie­se, le vom înlocui pe cele vechi înaintea începerii campaniei de recoltare a cerealelor păioase“, a precizat tov. Sotir, directorul stațiunii. Am mai aflat că la u­­nele combine au fost montate bucși uzate și recondiționate, dar care nu dau garanția bunei func­ționări a acestor mașini. Și totuși, conducătorii S.M.T.-ului Băneasa considerau terminate reparațiile la toate combinele, urmînd doar să se facă recepția lor. N-am în­țeles însă ce fel de recepție se va face, ce se va scrie în proce­­sele-verbale și, ceea ce este mai important, cum vor funcționa a­­ceste combine în apropiata cam­panie de recoltare a cerealelor păioase. Poate că problema ne va fi lămurită de­­ serviciul regional S.M.T., mai ales că timpul este scurt, iar campania de recoltare nu va aștepta pînă ce S.M.T. Bă­neasa își va pune cu adevărat combinele la punct. G. IANCU Bien­ala „I. L. Caragiale“ DE PE SCENA FESTIVALULUI Actuala ediție a tradi­ționalului Festival bie­nal de teatru de ama­tori „I. L. Caragiale“, competiție de masă la care concură artiști a­­matori de la orașe și sate, se desfășoară în regiunea noastră cu deo­sebită amploare. Sunt angrenate în această în­trecere peste 300 de for­mații și o bună parte dintre acestea au și tre­cut primul examen, pre­­zentîndu-se cu succes în faza intercomunală, în raionul Negru Vo­dă, în faza intercomu­nală, și-au disputat ca­lificarea pentru faza i­­mediat superioară — cea raională — nu mai pu­țin de 42 de formații și un număr sporit de re­citatori și cititori artis­tici. Cîte 39, 38 și 37 de formații au prezentat în aceeași fază și ra­ioanele Medgidia, Tul­­cea și Istria, iar cîte 30 de formații, raioanele Hîrșova, Adamcli și Macin. De notat, că fie­și­care raion, în compara­ție cu ediția trecută a festivalului, a adus în concurs cu de 2 ori mai mulți recitatori și citi­tori artistici. Așadar, peste faza in­­tercomunală, s-a lăsat cortina — această fază constituind primul suc­ces al formațiilor tea­trale de amatori din regiunea noastră prezen­te la startul celei de-a IV-a ediții a Festiva­lului bienal „I. L. Ca­ragiale“. în marea lor majo­ritate, colectivele dra­matice de amatori de la sate au avut un re­pertoriu bogat, cu piese de stringentă actuali­tate, s-au prezentat în­tr-o ținută scenică mul­țumitoare, au dovedit mai multă stăpînire a meșteșugului actoricesc. La saltul acesta calita­tiv, o contribuție sub­stanțială și-au adus-o mai ales actorii Teatru­lui de stat din Con­stanța, care, la solicita­rea Comitetului regio­nal pentru cultură și artă, s-au deplasat pe­riodic la sate, efectuînd între 6 și 12 zile de in­struire și fructoase re­petiții și îndrumare re­gizorală. Vorbind în ci­fre, acest ajutor califi­cat se exprimă astfel : peste 20 de actori ai secțiilor de dramă și comedie și păpuși au e­­fectuat 165 de zile de instruire. Aici, pot fi amintite numele prim­­regizorului Constantin Dinischiotu, precum și ale actorilor Dem Ha­­giac, Costel Rădulescu, Constantin Guțu, Ale­xandru Mereuță, Gheor­­ghe Enache, Sandu Si­­mionică, Ioana Flores­­cu, Valentina Bucur, Emil Iencec, George Stancu și alții; în pre­zent, entuziaștii actori ai Teatrului de stat din Constanța dau ajutor formațiilor calificate pentru faza raională, fază ce se va desfășura între 6 și 13 iunie a.c. în concluzie, după succesul înregistrat în faza intercomunală, for­mațiile teatrale de a­­matori din regiunea noastră se pregătesc cu și mai multă rîvnă pen­tru faza raională. Le urăm cuvenitul succes și cu prilejul întrece­rilor din superioară,această fază

Next