Dobrogea Nouă, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5307-5332)
1965-09-11 / nr. 5316
■pfiot START DIN TOATE TARILE, UNITI-VA1 Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XVIII nr. 5316 Sîmbătă 11 septembrie 1965 4 pagini 25 bani Vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în U.R.S.S. Semnarea Comunicatului Comun la 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, din Comunicatul a fost semnat partea română de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică de tovarășii Leonid Brejnev, primsecretar al Comitetului Central al P. C. U. S., și Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C. C. prim-vicepreședinte al P. C. R., al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Gumă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarășii K. T. Mazux’ov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C. C. P.C.U.S., vicepreședinte al Connsiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Prezidiului și secretar al C. C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C. C. P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demicev, membru supleant al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov și A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmșiț, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C. C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K.Tegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. Mitingul de la Palatul Kremlinului si marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanți ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcționari, oameni de știință și cultură, scriitori, reprezentanți ai forțelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Cei prezenți au întîmpinat cu aplauze prelungite apariția în prezidiu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu- Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gumă, a tovarășilor L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Șelepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanților locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comitetului Orășenesc Moscova al P.C.U.S, care în numele locuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegației române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Viktorov, șef de brigadă la uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultății de petrol și gaze a Institutului „ Gubkin“, T. P. Volkova, învățătoare la școala nr. 101 „Kosmodemianski“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale participanților la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvîntul șefului delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarășului. Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarășii Leonid Brejnev și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosîghin, Dragă tovarășe Mikoian, Dragi tovarăși. Mulțumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invitația de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor sovietic, salutul frățesc al poporului român, mesajul său de prietenie și solidaritate internaționalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămână, delegația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, prima țară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deosebit atenția entuziasmul și hotărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al poporului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovărășească cu care am fost înconjurați pretutindeni exprimă sentimentele frățești pe care oamenii sovietici le poartă poporului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inima de succesele remarcabile obținute în Uniunea Sovietică în creșterea forțelor de producție și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comunismului, de progresele obținute în domeniul științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalurgică „Congresul al XXII-lea“ din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a muncitorilor și specialiștilor. Forța creatoare a oamenilor muncii conduși de partid a transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială care dă o cincime din întreaga producție a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist și popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obținute de poporul sovietic demonstrează marea importanță a industrializării în asigurarea progresului și civilizației țărilor care construiesc noua orînduire. Creșterea în ritm susținut a industriei sovietice a creat condiții pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale, ea asigură baza tehnică materială a agriculturii sovietice în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuție importantă în construcția comunismului și la progresul științific mondial aduc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici în domenii de cea mai mare importanță ale științei și tehnicii contemporane. Comuniștii din România, întregul nostru popor urează comuniștilor sovietici, tuturor oamenilor muncii succese tot mai mari în munca închinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizației comuniste. (Aplauze). Vă rog tovarăși, să-mi permiteți acum să mă refer, pe scurt, la viața și munca poporului român, la preocupările și proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanțul victoriilor obținute de oamenii muncii în construcția socialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei naționale în perioada 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. Forțele de producție ale țării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm impetuos industria socialistă, a progresat economia națională, s-a ridicat nivelul de trai al poporului. Dezvoltîndu-se în anii planului de șase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decît în 1959 și de aproape zece ori decît în 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moșieresc. In primii ani ai planului sesenal s-a încheiat cooperativizarea agriculturii, care împreună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnice-materiale și organizarea producției după metode științifice au creat condiții pentru sporirea producției agricole, pentru creșterea aportului acestei importante ramuri a economiei noastre naționale la progresul țării. Transformările revoluționare care au avut loc în viața pe(Continuare în pag. a III a) Cuvîntarea Leonid Dragă tovarășe Ceaușescu. Dragă tovarășe Maurer, Stimați prieteni români, Tovarăși moscoviți, Permiteți-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al guvernului sovietic și al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România și, în persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele și vecinul nostru — întregul popor român harnic, să salut pe toți membrii Partidului Comunist Român. (Aplauze). In urmă cu o lună și jumătate, eu și tovarășii mei am avut prilejul să asistăm, în calitate de oaspeți, la al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, care va constitui, fără îndoială, o etapă importantă în înaintarea poporului român spre viitorul comunist, întâlnirile cu comuniștii români, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică impresie. Am văzut oameni pătrunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îmbină bine entuziasmul revoluționar autentic cu activitatea concretă și spiritul întreprinzător. Am văzut pretutindeni imensele transformări în viața poporului român. Se dezvoltă cu succes economia și cultura, crește bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfățișare a țării. Și privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea : care este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forțe care au adus o taxă, înapoiată în trecut, pe calea largă a progresului ? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a poporului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avantajele sistemului socialist al economiei. Se știe că natura cu bogățiile sale n-a vitregit. România. Ea are petrol, gaze, cărbune, păduri, metale neferoase și multe altele. Dar oare sunt puține țări pe lume care dispun de tot atîtea resurse naturale ? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu și Apropiat sau din America Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuși, în condițiile capitalismului, aceste bogății naturale, atrăgînd pe rechinii imperialiști, devin a tovarășului Brejnev desea un blestem pentru popor. Prădătorii își vîră amândouă mîinile în buzunarul străin, condamnând milioane de oameni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogățiilor naturale în interesele poporului, pentru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaște temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a României și planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizonturi noi în fața României socialiste. Nu mai departe decît peste cinci ani în țară se vor produce doar în 24 de zile tot atâtea produse industriale cât producea România antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul frate român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică și România sunt nu numai vecine, ci și tovarăși de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul comunist, de comunitatea idealurilor comuniste. Această prietenie este o măreață cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice și României socialiste. După cum se știe istoria relațiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, naționalistă a guvernanților Rusiei țariste și ai României moșierești a dat naștere nu o dată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar muncitorii și țăranii Rusiei și României au fost totdeauna solidari în lupta împotriva asupririi din partea exploatatorilor ruși și români. Prietenia popoarelor s-a călit și s-a întărit și noastre mai mult în ultimele două decenii în lupta împotriva imperialismului și colonialismului, în munca comună pentru socialism și comunism. Socialismul a deschis drum larg dezvoltării relațiilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe principiile leniniste ale internaționalismului socialist, colaborării frățești, egalității în drepturi, independenței, neamestecului în treburile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre prietenia țărilor noastre, avem (Continuare in nag. a II a) Dezbaterea Éttér de etanpe anul 1966 In unitățile industriale din ramura minieră și a energiei ele t ie. In anii de după eliberarea patriei și mai ales în perioada desenalului au apărut și s-au dezvoltat pe teritoriul regiunii Dobrogea obiective importante care asigură consumul sporit de materii prime minerale și energie electrică al economiei noastre naționale ca termocentrala Ovidiu, liniile transportoare de energie electrică, stațiile de transformare, exploatările miniere Altîn-Tepe, Somova, Murfatlar și Mircea Vodă, stația de preparare a barátei de la Somova etc. Dînd viață angajamentelor luate în cinstea celui de-al IX- lea Congres al partidului, colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul unităților amintite au obținut în primele 8 luni de activitate economică din acest an importante succese pe linia realizării și depășirii sarcinilor trasate prin planul de stat, aducîndu-și în acest fel o contribuție sporită la creșterea producției de minereuri metalifere și nemetalifere și de Ieri, 10 septembrie, s-au desfășurat la Constanța, lucrările ședinței lărgite a secției de cereale și plante tehnice a Consiliului agricol regional Dobrogea, la care au participat conducători ai unor gospodării de stat și stațiuni de mașini și tractoare, specialiști de la consiliile agricole raionale și din cooperativele de producție, cercetători, președinți și brigadieri din C.A.P. Au participat la lucrările ședinței tovarășii Petre Ionescu, președintele Sfatului popular regional, ing. Emil secretar al Comitetului Cubleșan, regional Dobrogea al P.C.R. și secretarii cu problemele agrare ai comitetelor raionale de partid. In cadrul ședinței au fost analizate rezultatele obținute de unitățile agricole din regiunea noastră la cultura griului în acest an, generalizîndu-se cu acest prilej experiența bună dobîndită de unitățile fruntașe, scoțîndu-se în evidență și unele deficiențe ce s-au manifestat în această direcție. Tot cu acest prilej au fost elaborate recomandările Consiliului agricol regional pentru cultura griului în anul 1965/1966 și au fost prezentate rezultatele concursului la grîu pe anul 1964/1965. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul tovarășii , ing. Dranovițeanu Vasile, președintele Consiliului agricol raional Tulcea. Motoi Ion, președintele cooperativei agricole de producție Negru Vodă, Ciobanu Marin, director al S.M.T. Pantelimonu, ing. Apolozan Ion de la Consiliul agricol regional,ing. Roth Mihai de la C.A.P. Palazu Mare, ing. Neagu Florea, vicepreședinte al Consiliului agricol raional Adamclisi, ing. Gherghișan Ion, inginer șef la G.A.S. Pecineaga, ing. To de energie electrică și la extinderea alimentării cu energie electrică a obiectivelor industriale, unităților agricole socialiste, orașelor și satelor. In cadrul dezbaterii pe ramură, la Comitetul regional Dobrogea al P.C.R., a sarcinilor de plan pe anul 1966 s-au evidențiat succesele obținute pînă în prezent în activitatea întreprinderilor amintite și în baza unei analize temeinice a rezultatelor și posibilităților reale s-au stabilit premisele îndeplinirii planului pe 1965 și măsurile ce trebuie luate în vederea pregătirii temeinice a planului pe 1966. Evidențiind faptul că în primele 8 luni ale anului curent, datorită măsurilor tehnico-organizatorice luate și a eforturilor depuse de către colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni, sub conducerea organizațiilor de partid, în cadrul exploatărilor și sectoarelor miniere s-au obținut importante depășiri la extracția și prepararea minereurilor, tovarășul inginer Studer WiAugustin, președintele C.A.P. Turcoaia, ing. Fișeuci Gheorghe, președintele C.A.P. Mihai Viteazu, Penciu Petre, președintele C.A.P. Pietreni, ing. Nicolae Constanța, de la C.A.P. Siminoc, ing. Pantelemon Ion, director al S.M.T. Dorobanțu și Tîrșe Gheorghe, președintele C. A. P. Chirnogeni. Vorbitorii s-au referit în cuvîntul lor la experiența acumulată în obținerea unor producții sporite de grîu la hectar în acest an, au arătat măsurile luate pentru punerea unei temelii solide recoltei viitoare și au făcut propuneri prețioase pentru îmbunătățirea muncii. în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tov. ing. Emil Cubleșan, secretar al Comitetului regional de partid, care, felicitînd oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre pentru rezultatele bune obținute în acest an la cultura griului, a insistat asupra principalelor măsuri ce trebuie luate pentru a se realiza și în anul viitor producții sporite la această cultură. „Producțiile mari de grîu obținute în acest an de unitățile agricole din regiunea noastră, arăta în cuvîntul său tov. Cubleșan — sînt urmarea activității rodnice desfășurate de organele de partid și de stat, a muncii entuziaste depuse de specialiști, mecanizatori și țărani cooperatori, de către toți oamenii muncii de pe ogoare. Realizarea unei producții la grîu mult mai mari față de cea planificată atit în G.A.S. cit și în cooperativele agricole, reflectă aplicarea științei agricole în marea majoritate a unităților noastre productive. Totuși, rezultatele deosebite obținute de unitățile fruntașe, producțiile diferite realizate de unități vecine, cu condiții pe doliam, directorul Trustului minier Dobrogea, a arătat că s-au creat încă de pe acum condițiile pentru îndeplinirea planului pe 1965 cu o însemnată depășire valorica la producția globală și marfă. „Sarcinile de plan pe 1966, a spus el, prevăd o creștere cu 5,65 la sută la producția globală și cu 5,2 la sută la producția marfă, 42,9 la sută din acest spor fiind prevăzut a se realiza j pe seama creșterii productivității muncii. Aceste sarcini sunt pe deplin realizabile și colectivul nostru și-a stabilit un plan concret de măsuri care vor duce la îndeplinirea lor. Astfel, se va construi un bazin de 200 mc la instalația de decuplare de la Altîn-Tepe, cu rolul de rezervor tampon pentru evacuarea apelor de mină, se vor procura două suflante pentru instalația de preparare a baritei de la Somova, se va mecaniza extracția de argilă tip T în cariera Medgidia, se va dota exploatarea Somova cu un concasor „Titan“ și două (Continuare în pag. a II-a) TRANSMISIE DIRECTĂ LA RADIO ȘI TELEVIZIUNE DE LA PLECAREA DIN MOSCOVA A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. Posturile noastre de radio și televiziune de la Moscova, vor transmite sîmbătă 11 septembrie a.c., în jurul orei 9,30 plecarea spre patrie a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, climatice asemănătoare, dovedesc că mai există încă mari rezerve nevalorificate. Potențialul solului regiunii noastre, cultivarea unor soiuri de grîu cu înalte însușiri productive, baza tehnico-materială tot mai puternică, experiența dobândită de lucrătorii din unitățile agricole permit să se obțină în anul viitor producții și mai mari de grin. Pentru aceasta însă, este necesar să luăm toate măsurile de pregătire a terenului, a seminței și mașinilor, de instruire temeinică a oamenilor, în vederea executării tuturor lucrărilor la un înalt nivel agrotehnic. Va trebui, de asemenea, să fie amplasate în mod judicios soiurile de grîu, în funcție de cerințele acestora, să fertilizăm o suprafață tot mai mare de teren pe care va fi însămînțat griul, să asigurăm o densitate corespunzătoare de boabe“. Tovarășul ing. Cubleșan a vorbit și de alte probleme legate de buna pregătire și desfășurare a campaniei de însămînțări, subliniind răspunderea ce o au organizațiile de partid, consiliile agricole, specialiștii și conducerile unităților agricole pentru calitatea tuturor lucrărilor și mobilizarea forțelor necesare, încheind lucrările tov. ing. Șerbu Dan, președintele Consiliului agricol regional Dobrogea, a subliniat importanța aplicării în mod diferențiat a recomandărilor prezentate în cadrul ședinței lărgite pentru cultura griului, angajîndu-se în fața Comitetului regional de par*tid ca în anul viitor cooperativele de producție să obțină rezultate tot mai bune. Ulterior ziarul nostru, va publica recomandările Consiliului agricol regional pentru cultura griului în anul 1965/1966. ȘEDINȚA LĂRGITĂ A CONSILIULUI AGRICOL REGIONAL DOBROGEA Se face controlul calității primelor țesături crude produse la Fabrica integrată de lînft de către controloarea C.T.C. Apetri Ana., (Foto : Gh. C.wabee) Sunt o Pauză a ședinței.