Dobrogea Nouă, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5307-5332)

1965-09-11 / nr. 5316

■pfiot START DIN TOATE TARILE, UNITI-VA1 Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XVIII nr. 5316 Sîmbătă 11 septembrie 1965 4 pagini 25 bani Vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în U.R.S.S. Semnarea Comunicatului Comun la 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Mos­cova a avut loc semnarea Co­municatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea So­vietică de către delegația de partid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste România, din Comunicatul a fost semnat partea română de to­varășii Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică de to­varășii Leonid Brejnev, prim­­secretar al Comitetului Cen­tral al P. C. U. S., și Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Exe­cutiv al C. C. prim-vicepreședinte al P. C. R., al Consi­liului de Miniștri, Alexan­dru Bîrlădeanu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Ni­­culescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, se­cretar al C.C. al P.C.R., Corne­­liu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Nicolae Gum­ă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au a­­sistat tovarășii K. T. Mazu­­x’ov, membru al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S., prim-vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, mem­bru al Prezidiului C. C. P.C.U.S., vicepreședinte al Con­n­­siliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Pre­zidiului și secretar al C. C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, mem­bru al Prezidiului C. C. P.C.U.S., președintele Consiliu­­l­­ui de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demicev, membru su­pleant al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andro­pov și A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmșiț, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. A. Gro­­mîko, membru al C. C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K.­­Tega­­lin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. Mitingul de la Palatul Kremlinului si marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-so­­vietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanți ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcționari, oameni de știință și cultură, scriitori, reprezentanți ai forțe­lor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de dra­pelele de stat ale Republicii So­cialiste România și Uniunii So­vietice. Cei prezenți au întîmpinat cu aplauze prelungite apariția în prezidiu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Mau­rer, Gheorghe Apostol, Alexan­dru Bîrlădeanu, Paul Niculescu- Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gum­ă, a tova­rășilor L. I. Brejnev, A. N. Ko­sîghin, A. I. Mikoian, K. T. Ma­zurov, D. S. Poleanski, A. N. Șelepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. An­dropov, D. F. Ustinov, a repre­zentanților locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comitetului Orășenesc Moscova al P.C.U.S, care în numele lo­cuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegației române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Vikto­rov, șef de brigadă la uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul fa­cultății de petrol și gaze a In­stitutului „ Gubkin“, T. P. Vol­kova, învățătoare la școala nr. 101 „Kosmodemianski“ din Mos­cova. In aplauzele prelungite ale participanților la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplau­ze prelungite cînd se dă cuvîn­tul șefului delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarășului. Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tova­rășii Leonid Brejnev și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifes­­­­tare a sentimentelor de priete­­­­nie româno-sovietică. Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosîghin, Dragă tovarășe Mikoian, Dragi tovarăși.­­ Mulțumim de la această tri­bună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invitația de a vizita Uni­unea Republicilor Socialiste So­vietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locui­torilor orașului Moscova, între­gului popor sovietic, salutul fră­țesc al poporului român, mesajul său de prietenie și solidaritate internaționalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămână, delegația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie, prima țară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul că­lătoriei prin țara dv. ne-a reți­nut în mod deosebit atenția en­tuziasmul și hotărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — po­litica partidului comunist, con­ducătorul încercat al poporului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Ma­nifestările de prietenie tovără­șească cu care am fost încon­jurați pretutindeni exprimă sen­timentele frățești pe care oa­menii sovietici le poartă poporu­lui român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noas­tre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inima de suc­cesele remarcabile obținute în Uniunea Sovietică în creșterea forțelor de producție și dezvol­tarea bazei tehnico-materiale a comunismului, de progresele ob­ținute în domeniul științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalurgică „Congresul al XXII-lea“ din Le­ningrad am putut aprecia înzes­trarea tehnică la un nivel ridi­cat a întreprinderilor, buna pre­gătire profesională a muncitori­lor și specialiștilor. Forța creatoare a oamenilor muncii conduși de partid a tran­sformat Uniunea Sovietică în­­tr-o mare putere industrială ca­re dă o cincime din întreaga producție a lumii. Industria so­vietică este una din marile cu­ceriri ale partidului comunist și popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obținute de poporul sovietic demonstrează marea importanță a industrializării în asigurarea progresului și civi­lizației țărilor care construiesc noua orînduire. Creșterea în ritm susținut a industriei sovietice a creat con­diții pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale, ea asigură baza teh­­nică­ materială a agriculturii so­vietice în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare con­tinuă a acesteia. O contribuție importantă în construcția comunismului și la progresul științific mondial a­­duc strălucitele realizări ale cer­cetătorilor sovietici în domenii de cea mai mare importanță ale științei și tehnicii contemporane. Comuniștii din România, în­tregul nostru popor urează co­muniștilor sovietici, tuturor oa­menilor muncii succese tot mai mari în munca închinată înflo­ririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe cul­mile civilizației comuniste. (A­­plauze). Vă rog tovarăși, să-mi permi­teți acum să mă refer, pe scurt, la viața și munca poporului ro­mân, la preocupările și proiec­tele sale de viitor. Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilan­țul victoriilor obținute de oa­menii muncii în construcția so­cialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei națio­nale în perioada 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. Forțele de producție ale țării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm im­petuos industria socialistă, a progresat economia națională, s-a ridicat nivelul de trai al po­porului. Dezvoltîndu-se în anii planului de șase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, produc­ția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decît în 1959 și de aproape zece ori decît în 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cu­noscut de regimul burghezo-mo­­șieresc. In primii ani ai planului se­­senal s-a încheiat cooperativiza­rea agriculturii, care împreună cu măsurile luate pentru întă­rirea bazei tehnice-materiale și organizarea producției după me­tode științifice au creat condiții pentru sporirea producției agri­cole, pentru creșterea aportului acestei importante ramuri a e­­conomiei noastre naționale la progresul țării. Transformările revoluționare care au avut loc în viața pe­(Continuare în pag. a III a) Cuvîntarea Leonid Dragă tovarășe Ceaușescu. Dragă tovarășe Maurer, Stimați prieteni români, Tovarăși moscoviți, Permiteți-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovie­tice, al guvernului sovietic și al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste România și, în persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele și vecinul nostru — întregul popor român harnic, să salut pe toți membrii Partidului Comunist Român. (A­­plauze). In urmă cu o lună și jumă­tate, eu și tovarășii mei am a­­vut prilejul să asistăm, în cali­tate de oaspeți, la al IX-lea Con­gres al Partidului Comunist Ro­mân, care va constitui, fără în­doială, o etapă importantă în înaintarea poporului român spre viitorul comunist, întâlnirile cu comuniștii ro­mâni, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică im­presie. Am văzut oameni pă­trunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor lu­minos, îmbină bine entuziasmul revoluționar autentic cu activi­tatea concretă și spiritul între­prinzător. Am văzut pretutin­deni imensele transformări în viața poporului român. Se dez­voltă cu succes economia și cul­tura, crește bunăstarea poporu­lui, se schimbă întreaga înfăți­șare a țării. Și privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea : care este secretul acestor suc­cese, unde este izvorul acelor forțe care au adus o tax­ă, îna­poiată în trecut, pe calea largă a progresului ? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a po­porului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avan­tajele sistemului socialist al e­­conomiei. Se știe că natura cu bogățiile sale n-a vitregit. România. Ea are petrol, gaze, cărbune, pă­duri, metale neferoase și multe altele. Dar oare sunt puține țări pe lume care dispun de tot a­­tîtea resurse naturale ? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu și Apropiat sau din America La­tină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuși, în condițiile capitalismului, a­­ceste bogății naturale, atrăgînd pe rechinii imperialiști, devin a­ tovarășului Brejnev desea un blestem pentru popor. Prădătorii își vîră amândouă mîinile în buzunarul străin, con­damnând milioane de oameni la mizerie. Numai regimul socia­list permite folosirea bogățiilor naturale în interesele poporului, pentru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu grăi­tor în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaște temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a e­­conomiei naționale a României și planul de 10 ani de dezvol­tare a energeticii ei. Aceste do­cumente deschid orizonturi noi în fața României socialiste. Nu mai departe decît peste cinci ani în țară se vor produce doar în 24 de zile tot atâtea produse industriale cât producea Ro­mânia antebelică într-un an în­treg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul frate român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uni­unea Sovietică și România sunt nu numai vecine, ci și tovarăși de luptă pentru o cauză co­mună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul comunist, de co­munitatea idealurilor comuniste. Această prietenie este o mărea­ță cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice și României socialiste. După cum se știe istoria rela­țiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica anti­populară, naționalistă a guver­nanților Rusiei țariste și ai Ro­mâniei moșierești a dat naștere nu o dată la conflicte, la neîn­credere reciprocă. Dar munci­torii și țăranii Rusiei și Româ­niei au fost totdeauna solidari în lupta împotriva asupririi din partea exploatatorilor ruși și ro­mâni. Prietenia popoarelor s-a călit și s-a întărit și noastre mai mult în ultimele două decenii în lupta împotriva imperialis­mului și colonialismului, în munca comună pentru socialism și comunism. Socialismul a des­chis drum larg dezvoltării re­lațiilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe principiile leni­niste ale internaționalismului so­cialist, colaborării frățești, ega­lității în drepturi, independen­ței, neamestecului în tr­eburile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre prietenia țărilor noastre, avem (Continuare in nag. a II a) Dezbaterea Éttér de etanpe anul 1966 In unitățile industriale din ramura minieră și a energiei ele t ie. In anii de după eliberarea pa­triei și mai ales în perioada de­­senalului au apărut și s-au dez­voltat pe teritoriul regiunii Do­brogea obiective importante care asigură consumul sporit de ma­terii prime minerale și energie electrică al economiei noastre naționale ca termocentrala Ovi­­diu, liniile transportoare de e­­nergie electrică, stațiile de tran­sformare, exploatările miniere Altîn-Tepe, Somova, Murfatlar și Mir­cea Vodă, stația de pre­parare a barátei de la Somova etc. Dînd viață angajamentelor luate în cinstea celui de-al IX- lea Congres al partidului, co­lectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul unități­lor amintite au obținut în pri­mele 8 luni de activitate econo­mică din acest an importante succese pe linia realizării și de­pășirii sarcinilor trasate prin planul de stat, aducîndu-și în a­­cest fel o contribuție sporită la creșterea producției de minereuri metalifere și nemetalifere și de Ieri, 10 septembrie, s-au des­­fășurat la Constanța, lucrările ședinței lărgite a secției de ce­reale și plante tehnice a Consi­liului agricol regional Dobrogea, la care au participat conducă­tori ai unor gospodării de stat și stațiuni de mașini și trac­toare, specialiști de la consiliile agricole raionale și din coope­rativele de producție, cercetă­tori, președinți și brigadieri din C.A.P. Au participat la lucrările ședinței tovarășii Petre Ionescu, președintele Sfatului popular regional, ing. Emil secretar al Comitetului Cubleșan, regio­nal Dobrogea al P.C.R. și secre­tarii cu problemele agrare ai comitetelor raionale de partid. In cadrul ședinței au fost a­­nalizate rezultatele obținute de unitățile agricole din regiunea noastră la cultura griului în a­­cest an, generalizîndu-se cu a­­cest prilej experiența bună do­­bîndită de unitățile fruntașe, scoțîndu-se în evidență și unele deficiențe ce s-au manifestat în această direcție. Tot cu acest prilej au fost elaborate reco­mandările Consiliului agricol regional pentru cultura griului în anul 1965/1966 și­ au fost pre­zentate rezultatele concursului la grîu pe anul 1964/1965. Pe marginea materialelor pre­zentate au luat cuvîntul tova­rășii , ing. Dranovițeanu Vasile, președintele Consiliului agricol raional Tulcea. Motoi Ion, pre­ședintele cooperativei agricole de producție Negru Vodă, Cio­­banu Marin, director al S.M.T. Pantelimonu, ing. Apolozan Ion de la Consiliul agricol regio­nal,­ing. Roth Mihai de la C.A.P. Palazu Mare, ing. Neagu Florea, vicepreședinte al Consiliului a­­gricol raional Adamclisi, ing. Gherghișan Ion, inginer șef la G.A.S. Pecineaga, ing. To de energie electrică și la extinde­­rea alimentării cu energie elec­trică a obiectivelor industriale, unităților agricole socialiste, o­­rașelor și satelor. In cadrul dez­baterii pe ramură, la Comitetul regional Dobrogea al P.C.R., a sarcinilor de plan pe anul 1966 s-au evidențiat succesele obținu­te pînă în prezent în activitatea întreprinderilor amintite și în baza unei analize temeinice a re­zultatelor și posibilităților reale s-au stabilit premisele îndeplini­rii planului pe 1965 și măsurile ce trebuie luate în vederea pre­gătirii temeinice a planului pe 1966. Evidențiind faptul că în pri­mele 8 luni ale anului curent, datorită măsurilor tehnico-orga­­nizatorice luate și a eforturilor depuse de către colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni, sub conducerea organizațiilor de partid, în cadrul exploatărilor și sectoarelor miniere s-au ob­ținut importante depășiri la ex­tracția și prepararea minereuri­lor, tovarășul inginer Studer Wi­Augustin, președintele C.A.P. Turcoaia, ing. Fișeuci Gheorghe, președintele C.A.P. Mihai Vi­­teazu, Penciu Petre, președintele C.A.P. Pietreni, ing. Nicolae Constanța, de la C.A.P. Siminoc, ing. Pantelemon Ion, director al S.M.T. Dorobanțu și Tîrșe Gheorghe, președintele C. A. P. Chirnogeni. Vorbitorii s-au referit în cu­vîntul lor la experiența acumu­lată în obținerea unor producții sporite de grîu la hectar în a­­cest an, au arătat măsurile lua­te pentru punerea unei temelii solide recoltei viitoare și­ au fă­cut propuner­i prețioase pentru îmbunătățirea muncii. în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tov. ing. Emil Cuble­șan, secretar al Comitetului re­gional de partid, care, felicitînd oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre pentru rezulta­tele bune obținute în acest an la cultura griului, a insistat a­­supra principalelor măsuri ce trebuie luate pentru a se realiza și în anul viitor producții spo­rite la această cultură. „Produc­țiile mari de grîu obținute în a­­cest an de unitățile agricole din regiunea noastră, arăta în cu­vîntul său tov. Cubleșan — sînt urmarea activității rodnice des­fășurate de organele de partid și de stat, a muncii entuziaste depuse de specialiști, mecaniza­tori și țărani cooperatori, de că­tre toți oamenii muncii de pe ogoare. Realizarea unei produc­ții la grîu mult mai mari față de cea planificată atit în G.A.S. cit și în cooperativele agri­cole, reflectă aplicarea științei agricole în marea majoritate a unităților noastre productive. Totuși, rezultatele deosebite ob­ținute de unitățile fruntașe, producțiile diferite realizate de unități vecine, cu condiții pe do­liam, directorul Trustului minier Dobrogea, a arătat că s-au creat încă de pe acum condițiile pen­tru îndeplinirea planului pe 1965 cu o însemnată depășire valorica la producția globală și marfă. „Sarcinile de plan pe 19­66, a spus el, prevăd o creștere cu 5,65 la sută la producția globală și cu 5,2 la sută la producția mar­fă, 42,9 la sută din acest spor fiind prevăzut a se realiza j pe seama creșterii productivității muncii. Aceste sarcini sunt pe deplin realizabile și colectivul nostru și-a stabilit un plan con­cret de măsuri care vor duce la îndeplinirea lor. Astfel, se va construi un bazin de 200 mc la instalația de decuplare de la Al­tîn-Tepe, cu rolul de rezervor tampon pentru evacuarea apelor de mină, se vor procura două su­­flante pentru instalația de pre­­par­are a baritei de la Somova, se va mecaniza extracția de ar­gilă tip T în cariera Medgidia, se va dota exploatarea Somova cu un concasor „Titan“ și două (Continuare în pag. a II-a) TRANSMISIE DIRECTĂ LA RADIO ȘI TELEVIZIUNE DE LA PLECAREA DIN MOS­COVA A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMEN­TALE A REPUBLICII SO­CIALISTE ROMÂNIA. Posturile noastre de radio și televiziune de la Moscova, vor transmite sîmbătă 11 septembrie a.c., în jurul orei 9,30 plecarea spre patrie a de­legației de partid și guverna­mentale a Republicii Socialis­te România, în frunte cu to­varășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, climatice asemănătoare, dove­desc că mai există încă mari re­zerve nevalorificate. Potențialul solului regiunii noastre, cultiva­rea unor soiuri de grîu cu înal­te însușiri productive, baza teh­­nico-materială tot mai puterni­că, experiența dobândită de lu­crătorii din unitățile agricole permit să se obțină în anul vii­tor producții și mai mari de grin. Pentru aceasta însă, este necesar să luăm toate măsurile de pregătire a terenului, a se­minței și mașinilor, de instruire temeinică a oamenilor, în vede­rea executării tuturor lucrărilor la un înalt nivel agrotehnic. Va trebui, de asemenea, să fie am­plasate în mod judicios soiurile de grîu, în funcție de cerin­țele acestora, să fertilizăm o su­prafață tot mai mare de teren pe care va fi însămînțat griul, să asigurăm o densitate cores­punzătoare de boabe“. Tovarășul ing. Cubleșan a vorbit și de alte probleme legate de buna pregătire și desfășurare a cam­paniei de însămînțări, subliniind răspunderea ce o au organiza­țiile de partid, consiliile agricole, specialiștii și conducerile unită­ților agricole pentru calitatea tuturor lucrărilor și mobilizarea forțelor necesare, încheind lucrările tov. ing. Șerbu Dan, președintele Consi­liului agricol regional Dobrogea, a subliniat importanța aplicării în mod diferențiat a recoman­dărilor prezentate în cadrul șe­dinței lărgite pentru cultura griului, angajîndu-se în fața Comitetului regional de par*tid ca în anul viitor cooperativele de producție să obțină rezultate tot mai bune. Ulterior ziarul nostru, va pu­blica recomandările Consiliului agricol regional pentru cultura griului în anul 1965/1966. ȘEDINȚA LĂRGITĂ A CONSILIULUI AGRICOL REGIONAL DOBROGEA Se face controlul calității pri­melor țesături crude produse la Fabrica integrată de lînft de către controloarea C.T.C. A­petri Ana., (Foto : Gh. C.wabee) Sunt o Pauză a ședinței.

Next