Dobrogea Nouă, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5307-5332)

1965-09-16 / nr. 5320

v PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional 8 Anul XVIII nr. 5320 | Joi 16 septembrie 1965 I 4 pagini 25 bani S-au deschis ȘCOLILE O minunată dimineață de toamnă i-a întîmpinat pe copiii pa­triei în primul lor drum spre școală din acest an. De la revărsatul zorilor străzile orașelor și satelor au prins să freamăte de voioșie. Din toate direcțiile, spre toate școlile, răsăreau fețele îmbujorate ale copiilor, ochii lor luminoși, răsunau glasurile lor argintii. Ală­turi de ei, printre ei, cei mari îi priveau cu dragoste. Generațiile viitorului intrau pe porțile larg deschise ale învățăturii, benefi­ciind de cele mai bune condiții de trai și de studiu, oferite lor prin grija neobosită a partidului, a țării întregi. „Bine ați venit“ Cu aceste cuvinte, înscrise la intrarea principală, toate școlile și-au primit copiii. Școli mari, luminoase, cu clase încăpătoare, înzestrate cu mobilier nou, cu laboratoare moderne. In car­tierul Poporului din Constan­ța, la Școala generală de 8 ani nr. 23, o clădire nouă, cu 16 săli de clasă, i-a întîmpinat pe școlari în sparele dimineții. La ora 8,30 erau adunați cu toții în curtea școlii, lîngă liniile zvel­te ale noii clădiri, în careu, co­pii, părinți și cadre didactice. Emoția acestui moment de mare frumusețe trecea ca un flux prin toți. I-am surprins pe „bobocii“ din clasa întîia într-o clipă de neuitat, îmbrăcați cu șorțulețe proaspăt călcate, cu fundițe la gît, cu ghiozdanele în spate, ur­cau pentru prima dată treptele școlii, împreună cu învățătoarea lor, Alexandrina Hîrîci, cînd un grup de pionieri au ieșit în în­­tîmpinarea lor, dăruindu-le flori, cu tradiționala urare de bun so­sit. Anotimp fecund Zilele frumoase ale vacanței au trecut ca-n vis. Excursiile și orele petrecute în tabere, cunoș­tințele cu alți elevi din toate colțurile patriei, prieteniile care s-au legat, jocurile noi învățate, erau evocate cu plăcere de ele­vii­ din numeroase școli. — Zilele calendarului au tre­cut repede unele după altele. Cadrul feeric al zilelor de vară a rămas în urmă. Intrăm intr-un anotimp fecund. Anotimpul unor noi eforturi și satisfacții, al rîv­­nei și abnegației de a munci, de a învăța ! a spus în cuvîntul său profesorul Dumitru Tudorache, directorul liceului din Hîrșova, în fața elevilor adunați în jurul noii clădiri a școlii. — In acest an vor trebui de­puse toate eforturile pentru ri­dicarea nivelului predării noilor cunoștințe de către cadrele di­dactice, pentru desfășurarea u­­nui studiu individual judicios al elevilor, a spus în cuvîntul său prof. Alexe Prundea, directorul liceului din Babadag. — Intrăm în primul an școlar al cincinalului, cel dinții an de învățămint in Republica Socia­listă România! Ropote de aplauze au subliniat semnificația plină de lumină a acestor cuvinte, la Medgidia, la Tulcea, oriunde. Visuri împlinite Primul an de școală în Repu­blica Socialista România, primul an în care toți elevii primesc cărți gratuite, în care visurile îmbracă mai pregnant haina îm­plinirii, i-a întîmpinat și pe cei 1.500 de elevi adunați în fața impunătoarei clădiri, cu zidurile strălucind proaspete în razele soarelui, a Liceului nr. 4 din Con­stanța. Aici vor învăța 8 clase a IX-a, 18 clase a X-a, 12 clase a XI-a. Am stat de vorbă cu elevii din clasa a X-a L real, cu elevii din clasa a X-a S uman, și pe fețele tuturor se ve­dea bucuria frumoaselor condi­ții de învățătură oferite lor. La clasa a IX-a A ne-a întîmpinat (Continuare în pag. a II-a) OBIECTIVELE PLANULUI PE ANUL 1966 Fiecare unitate la înălțimea sarcinilor actuale Ședința pe ramură care a avut loc recent la sediul Co­mitetului regional Dobrogea al­ P.C.R. a fost consacrată dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1966 cu unitățile indus­triale din regiunea noastră a­­parținînd Ministerului Indus­triei Alimentare. Cu acest pri­lej, a reieșit că, an de an, co­lectivele de muncă din aceste unități au obținut succese de seamă pe linia îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în în­trecerea socialistă. Datorită a­­cestui fapt, rețeaua comer­cială a fost aprovizionată din ce în ce mai bine, punîndu-se la dispoziția publicului consu­mator produse alimentare în cantități mai mari, în sorti­mente variate și de calitate mai bună. Analizînd cifrele de plan pe anul viitor, majoritatea parti­cipanților la discuții au subli­niat faptul că noile sarcini sporite care stau în fața uni­tăților pe care le conduc sunt pe deplin realizabile. Venind cu propuneri concrete menite să conducă la realizarea în cele mai bune condițiuni a sarcinilor de plan pe anul în curs, cît și pe anul viitor, ei și-au exprimat hotărîrea fer­mă de a nu precupeți în con­tinuare nici un efort pentru îndeplinirea exemplară a a­­cestora. „Cifrele de plan pe anul 1966 sunt mobilizatoare. Avem create condiții să le îndepli­nim, chiar să le și depășim. Chezășie in acest sens sunt în­seși succesele pe care le-a do­­bîndit pînă acum colectivul nostru de muncă — a preci­zat în cuvîntul său inginera OLGA BORDA de la între­prinderea de morărit și pani­ficație Dobrogea. Pe primele opt luni din acest an, de pil­dă, planul de producție a fost depășit cu 3,8 la sută la producția globală și cu 4,1 la sută la producția mar­fă, iar la prețul de cost s-au realizat economii supli­mentare de peste 909.000 lei. Pentru buna desfășurare a ac­tivității noastre productive în anul viitor și pentru elimina­rea unor neajunsuri care apar in procesul de producție, vom trece la efectuarea unnei revizii generale la moara din Con­stanța. De asemenea, la mo­rile din Mangalia și Tulcea vom lua încă de pe acum u­­nele măsuri tehnico-organiza­­torice, în scopul de a putea a­­sigura și satisface în mai bune condiții cerințele mereu cres­­cînde ale populației“. „Planul de producție pe pri­mele opt luni din acest an a fost depășit la toți indi­catorii, inclusiv la benefi­t Continuare în pag. a II-a) 'Ț Flamuri românești pe mări și oceane in cursul zilei de astăzi au ancorat la danele portului Con­stanța două nave cu nume de orașe ro­mânești : „Suceava" și „Arad“, „Aradul", venind de la Beirut, iar „Suceava“ de la Galați­, doar pentru completarea încăr­căturii cu care va porni apoi spre țăr­murile Angliei. Și to­t în portul stanța se află Con­sub încărcare cargourile „Baia Mare“, „Pe­­trila“­­ și „Piatra Neamț". In acest timp, car­goul „București", prima navă cu pavi­lion tricolor care a făcut înconjurul glo­bului, se avîntă în­tr-o nouă cursă durată, cu ținta de în Japonia, iar „frate­le“ său de același tonaj, „Dobrogea", se pregătește să pă­răsească țărmurile Franței, indreptîn­­du-se spre Spania și Anglia. Tot spre An­glia, dar de data a­­ceasta spre portul scoțian Glasgow, navigă și „Timișoa­ra", plecată recent din Alger, iar „Clu­jul", „Mamaia" și „Deva" se află sub descărcare la Huli și Shalenhem. Silueta cargoului „Eforie“ poate fi urmărită pe hartă în apele gol­fului Gdansk, unde își lasă încărcătura pe brațele macarale­lor portului polonez cu același nume, iar „Brăila", într-unul din porturile belgie­ne. Pe coasta de nord-vest a Europei pot fi întîlnite alte trei vase sub pavi­lion tricolor, înde­­plinindu-și sarcinile de legătură între Republica Socialistă România și statele Europei: „Craiova" pe estuarul Rinului, în portul olandez Rotterdam, „Ora­dea" pe Weser, în danele portului vest­­german Bremen, iar „Brașovul" pe Sena, la Rouen. Numeroase nave românești se află pe tradiționalele din Mediterana rute de est: „Galațiul" și „Sighișoara", în por­turile arhipelagului grecesc, „Buzăul" și „Mangalia" în Siria, la Latakya, „Piteș­­tiul" la Beirut, iar „Sulina" și „Midia", pe coastele Anato­­liei, la Izmir. Motonava „Transilvania“ in­trînd cursă cu turiști străini la 1 stați­bul. în portul Constanța după o I 1 Vizita în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA (Agerpres) —■ Trimișii noștri speciali transmit : Cea de-a III-a zi a vizitei în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Re­publicii Socialiste România a fost consacrată regiunii și orașului Plevna. Solii poporului român, însoțiți de tovarășii Todor Jiv­­kov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la București, au vizitat unități economice și monumente istorice ridicate în amintirea fap­telor de arme comune româno­­bulgare. In drum spre orașul Plevna, coloana oficială de mașini s-a oprit la Botevgrad unde funcțio­nează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socia­liste bulgare — fabrica de se­miconductor]. La intrarea în uzină, oaspeții au fost salutați cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al co­mitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, președintele sfatu­lui popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroși muncitori și muncitoa­re. Deasupra intrării se aflau portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului ro­mân. Numeroase drapele ale ce­lor două țări, steaguri roșii, îm­podobeau sărbătorește clădirile întreprinderii. Un grup de mun­citoare, în costume naționale a oferit membrilor delegației și persoanelor care o însoțesc pîine cu sare, vin și flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeți despre istoricul aces­tei tinere unități, locul ei în eco­nomia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni,­ fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de se­miconductor­ pe an. Cu instala­țiile și utilajele montate pînă a­­cum, fabrica realizează o produc­ție de peste 14 milioane semi­conductor­ anual. In perioada scurtă de cînd a intrat în func­ție, muncitorii și-au însușit cu­noștințele necesare mînuirii com­plicatelor instalații, realizînd produse comparabile cu cele de pe piața internațională. însoțiți de cadre tehnice, membrii delegației au vizitat principalele sectoare de produc­ție, interesîndu-se de procesul de fabricație, însușirea și aplicarea metodelor de producție care asi­gură o bună calitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației ro­mâne au mulțumit pentru pri­mirea călduroasă și au urat co­lectivului acestei moderne uni­tăți industriale noi succese în muncă. Membrii delegației au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegației de partid și guvernamentale ro­mâne, cadouri. In drum spre Plevna, delegația română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă coopera­tivă de muncă din comuna Pra­­veț, unde președintele gospodă­riei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeți cu pîine și sare aclamînd îndelung pentru prietenia româ­­no-bulgară. Pionieri au oferit flori și cravate roșii. în numele delegației române tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru primirea făcu­tă, urînd cooperatorilor succese în muncă și în viața personală. Asemenea manifestări calde și spontane de prietenie au fost fă­cute delegației de partid și gu­vernamentale a țării noastre și în comuna Iablanița și în orășe­lul Lukoveț, unde înalții oaspeți români s-au oprit pentru a răs­punde salutului ce le era adre­sat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în mi­tinguri spontane ale prieteniei româno-bulgare. Răspunzînd cu­vintelor de prietenie, urărilor a­­dresate poporului român de conducătorii organizațiilor lo­cale de partid, tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpinați solii poporului ro­mân. în toate localitățile pe unde a trecut convoiul de mașini, mii și mii de oameni ai muncii au ova­ționat și au salutat cu aplauze și nesfîrșite urale delegația ro­mână. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Co­munist Român, a poporului ro­mân, a prieteniei româno-bulga­re. Erau arborate drapelele celor două state, în balcoanele și feres­trele caselor erau așezate covoare multicolore cu frumoase motive naționale. Miile de oameni ali­niați la marginea șoselei fluturau steaguri tricolore și buchete de fiori. La hotarul dintre regiunile So­fia și Plevna delegația română a fost întîmpinată de conducă­tori ai organizațiilor de partid și de stat locale, tovarășii Penko Gherganov, prim-secretar al Co­mitetului regional de partid, Gheorghe Petrov, președinte al sfatului popular regional, Marko Markov, președintele organiza­ției regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată as­tăzi, este o regiune industrial­­agrară care a cunoscut, aseme­nea întregii Bulgarii, o puterni­că dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în produc­ția industrială o deține indus­tria ușoară și alimentară, în ul­timii ani, aici a fost descoperită și pusă în valoare o zonă petro­liferă. Regiunea este bine cunos­cută datorită numeroaselor ei muzee și monumente istorice, printre care Mausoleul ostașilor români căzuți în Războiul de eli­berare a Bulgariei din 1877, aflat la Grivița, Muzeul „Ostașul ro­mân 1877—1878“ din comuna Pordim, și Mausoleul ostașilor ruși și români căzuți în Războ­iul de eliberare a Bulgariei din 1877—1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nu­­me este legat de glorioasele pa­gini din isto j țării noastre și a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegației de partid și de stat a Republicii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prie­tenia româno-bulgară, fluturînd stegulețe tricolore. Așezate dea­supra străzilor, pancarte mari purtau inscripții de salut în cin­(Continuare în pag. a IV-a) Comemorarea lui Vasile în cadrul manifestărilor prile­juite de comemorarea a 75 de ani de la moartea marelui scrii­tor și patriot Vasile Alecsandri, la clubul central din Eforie-Nord a avut loc recent o șeză­toare literară Alecsandri, în fața unui public numeros de oameni ai muncii veniți la odihnă. Cu acest prilej, profesorul Ion Alecsandri Muche din Constanța a evocat viața și activitatea bardului de la Mircești. ★ De un viu interes se bucură în rîndurile iubitorilor de litera­tură din orașul Constanța și re­giune noile ediții din operele lui Vasile Alecsandri ca și mono­grafiile dedicate acestuia, scoase cu ocazia comemorării a 75 de ani de la moartea scriitorului de editurile noastre. Dintre nume­roasele titluri apărute mențio­năm cele două volume de „Tea­tru“ scoase la E.S.P.L.A., ediția de „Poezii“ prefațată de N. I. Po­pa (în colecția „Clasici români"), primul volum din cele nouă tomuri care vor alcătui impună­toarea ediție critică a „Opere­lor“ lui Alecsandri, scoasă la Edi­tura Academiei. Dintre mono­grafiile dedicate scriitorului, a­­mintim, în afară de lucrarea de exegeză a lui George Călinescu, monografia „Viața lui Vasile Alecsandri“ de G. C. Nicolescu. RAID ANCHETĂ Campania de vinificație bate la ușă Pentru desfășurarea în bune condiții a campaniei de vinificație și pentru depozita­rea vinului din noua recoltă, întreprinderii „Vinalcool“ Constanța i-au fost alocate în­semnate fonduri de investiții. Astfel, pînă la începerea campaniei de vinificație urmea­ză a fi puse în funcțiune 8 centre noi, din care 6 sunt construite de T.R.C.L. Dobrogea, iar 2 de I.C.A.P. Tulcea. Fiecare centru poate prelucra într-o oră un vagon de struguri, iar capacitatea cisternelor de depozitare a cen­trelor respective variază între 100 și 190 de vagoane. Predarea în termen de către con­structori a acestor centre moderne de vini­­ficație, calitatea lucrărilor de construcții­­montaj și a finisajelor sunt numai cîteva din problemele urmărite în acest raid-anchetă organizat de redacția ziarului nostru. Conform angajamentului Unul din aceste centre execu­tat de Grupul de șantiere nr. 1 al T.R.C.L. Dobrogea este și cel din Hîrșova. — Despre calitatea lucrărilor de construcții-montaj și despre calitatea finisajelor la centru­ din Hîrșova nu avem de spus decit cuvinte de laudă pentru constructori — ne-a declarat to­­varășul ing. Nicolaescu Ilarion, șeful serviciului de investiții de la întreprinderea „Vinalcool“ Constanța. Maistrul Florea Țen­țu, care a condus lucrările pe acest șantier de la început și pînă la predarea cheii, a dat dovadă de multă pricepere i­. organizarea muncii, în aprovi­zionarea ritmică cu materialele de construcții necesare și a e­­xercitat un riguros control asu­pra calității. Hărnicia construc­torilor de aici mai este reflec­tată și prin aceea că centrul a fost terminat — conform anga­jamentului — cu aproape o lună înainte de termen“, dar nu pînă la recepția definitivă Intr-un ritm susținut s-au des­fășurat și lucrările de la cen­trul din comuna Crucea. Dar, acest ritm nu s-a menținut pînă la recepția definitivă. Cînd au mai rămas doar cîteva mici re­medieri de făcut, tovarășul Dăi­­neanu Dumitru, șeful șantieru­lui, a fost mutat de conducerea grupului de șantiere nr. 1. T.R.C.L. la altă lucrare. După cum era și firesc, urma să treacă în zilele următoare cîțiva muncitori să facă remedierile respective. Dar, iată că a trecut aproape o lună, iar remedierile nu s-au executat nici pînă acum. Grătarele inoxidabile de la lin au rămas nemontate. Portițele metalice de la cisternele de vin roșu și tescovină sunt neetanșe. Unele mici deficiențe făcute la probele tehnologice trebuiau, de asemenea, remediate, dar con­structorul, se vede treaba că și-a uitat promisiunea. Rămî­­nem­ în urmă în privința execu­ției și în special la remedierea unor mici „scăpări“ mai sunt și la cele 2 centre pe care le exe­cută tot T.R.C.L. în comunele Topologu și Mihai Viteazul. Tovarășul Sechila Constantin, responsabilul centrului „Vin­alcool“ din Niculițel, împreună cu întregul colectiv, făceau ul­timele pregătiri în vederea cam­paniei de vinificație. Capacita­tea veche de depozitare care este de 175 vagoane poate să primească producția podgoriilor. Dar, la centrul nou, cu o capa­citate de 140 vagoane de de­pozitare, constructorii de la I.C.A.P. Tulcea n-au terminat lucrările... — Privitor la calitatea lucră­rilor de construcții interioare constructorii s-au străduit să realizeze ceva bun și au reușit. Mai sunt însă unele mici amă­nunte, ne-a declarat tov. Se­ctila. Astfel, sitele sa lin tre­buiau montate, în unele locuri apele pluviale de pe terasă se­­ infiltrează pe pereți în exterior. Cîteva înghețuri și dezghețuri și tencuiala fațadei va fi deterio­rată. De două ori a venit un muncitor de la întreprindere să execute această lucrare și tot așa a lăsat-o. Ce părere are des­pre aceste deficiențe tovarășul maistru Mugurel Nicolae, care a condus lucrările pe acest tier ? șan­(Continuare în pag. a ll-a) X 4

Next