Dobrogea Nouă, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5307-5332)
1965-09-16 / nr. 5320
v PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional 8 Anul XVIII nr. 5320 | Joi 16 septembrie 1965 I 4 pagini 25 bani S-au deschis ȘCOLILE O minunată dimineață de toamnă i-a întîmpinat pe copiii patriei în primul lor drum spre școală din acest an. De la revărsatul zorilor străzile orașelor și satelor au prins să freamăte de voioșie. Din toate direcțiile, spre toate școlile, răsăreau fețele îmbujorate ale copiilor, ochii lor luminoși, răsunau glasurile lor argintii. Alături de ei, printre ei, cei mari îi priveau cu dragoste. Generațiile viitorului intrau pe porțile larg deschise ale învățăturii, beneficiind de cele mai bune condiții de trai și de studiu, oferite lor prin grija neobosită a partidului, a țării întregi. „Bine ați venit“ Cu aceste cuvinte, înscrise la intrarea principală, toate școlile și-au primit copiii. Școli mari, luminoase, cu clase încăpătoare, înzestrate cu mobilier nou, cu laboratoare moderne. In cartierul Poporului din Constanța, la Școala generală de 8 ani nr. 23, o clădire nouă, cu 16 săli de clasă, i-a întîmpinat pe școlari în sparele dimineții. La ora 8,30 erau adunați cu toții în curtea școlii, lîngă liniile zvelte ale noii clădiri, în careu, copii, părinți și cadre didactice. Emoția acestui moment de mare frumusețe trecea ca un flux prin toți. I-am surprins pe „bobocii“ din clasa întîia într-o clipă de neuitat, îmbrăcați cu șorțulețe proaspăt călcate, cu fundițe la gît, cu ghiozdanele în spate, urcau pentru prima dată treptele școlii, împreună cu învățătoarea lor, Alexandrina Hîrîci, cînd un grup de pionieri au ieșit în întîmpinarea lor, dăruindu-le flori, cu tradiționala urare de bun sosit. Anotimp fecund Zilele frumoase ale vacanței au trecut ca-n vis. Excursiile și orele petrecute în tabere, cunoștințele cu alți elevi din toate colțurile patriei, prieteniile care s-au legat, jocurile noi învățate, erau evocate cu plăcere de elevii din numeroase școli. — Zilele calendarului au trecut repede unele după altele. Cadrul feeric al zilelor de vară a rămas în urmă. Intrăm intr-un anotimp fecund. Anotimpul unor noi eforturi și satisfacții, al rîvnei și abnegației de a munci, de a învăța ! a spus în cuvîntul său profesorul Dumitru Tudorache, directorul liceului din Hîrșova, în fața elevilor adunați în jurul noii clădiri a școlii. — In acest an vor trebui depuse toate eforturile pentru ridicarea nivelului predării noilor cunoștințe de către cadrele didactice, pentru desfășurarea unui studiu individual judicios al elevilor, a spus în cuvîntul său prof. Alexe Prundea, directorul liceului din Babadag. — Intrăm în primul an școlar al cincinalului, cel dinții an de învățămint in Republica Socialistă România! Ropote de aplauze au subliniat semnificația plină de lumină a acestor cuvinte, la Medgidia, la Tulcea, oriunde. Visuri împlinite Primul an de școală în Republica Socialista România, primul an în care toți elevii primesc cărți gratuite, în care visurile îmbracă mai pregnant haina împlinirii, i-a întîmpinat și pe cei 1.500 de elevi adunați în fața impunătoarei clădiri, cu zidurile strălucind proaspete în razele soarelui, a Liceului nr. 4 din Constanța. Aici vor învăța 8 clase a IX-a, 18 clase a X-a, 12 clase a XI-a. Am stat de vorbă cu elevii din clasa a X-a L real, cu elevii din clasa a X-a S uman, și pe fețele tuturor se vedea bucuria frumoaselor condiții de învățătură oferite lor. La clasa a IX-a A ne-a întîmpinat (Continuare în pag. a II-a) OBIECTIVELE PLANULUI PE ANUL 1966 Fiecare unitate la înălțimea sarcinilor actuale Ședința pe ramură care a avut loc recent la sediul Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. a fost consacrată dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1966 cu unitățile industriale din regiunea noastră aparținînd Ministerului Industriei Alimentare. Cu acest prilej, a reieșit că, an de an, colectivele de muncă din aceste unități au obținut succese de seamă pe linia îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Datorită acestui fapt, rețeaua comercială a fost aprovizionată din ce în ce mai bine, punîndu-se la dispoziția publicului consumator produse alimentare în cantități mai mari, în sortimente variate și de calitate mai bună. Analizînd cifrele de plan pe anul viitor, majoritatea participanților la discuții au subliniat faptul că noile sarcini sporite care stau în fața unităților pe care le conduc sunt pe deplin realizabile. Venind cu propuneri concrete menite să conducă la realizarea în cele mai bune condițiuni a sarcinilor de plan pe anul în curs, cît și pe anul viitor, ei și-au exprimat hotărîrea fermă de a nu precupeți în continuare nici un efort pentru îndeplinirea exemplară a acestora. „Cifrele de plan pe anul 1966 sunt mobilizatoare. Avem create condiții să le îndeplinim, chiar să le și depășim. Chezășie in acest sens sunt înseși succesele pe care le-a dobîndit pînă acum colectivul nostru de muncă — a precizat în cuvîntul său inginera OLGA BORDA de la întreprinderea de morărit și panificație Dobrogea. Pe primele opt luni din acest an, de pildă, planul de producție a fost depășit cu 3,8 la sută la producția globală și cu 4,1 la sută la producția marfă, iar la prețul de cost s-au realizat economii suplimentare de peste 909.000 lei. Pentru buna desfășurare a activității noastre productive în anul viitor și pentru eliminarea unor neajunsuri care apar in procesul de producție, vom trece la efectuarea unnei revizii generale la moara din Constanța. De asemenea, la morile din Mangalia și Tulcea vom lua încă de pe acum unele măsuri tehnico-organizatorice, în scopul de a putea asigura și satisface în mai bune condiții cerințele mereu crescînde ale populației“. „Planul de producție pe primele opt luni din acest an a fost depășit la toți indicatorii, inclusiv la benefit Continuare în pag. a II-a) 'Ț Flamuri românești pe mări și oceane in cursul zilei de astăzi au ancorat la danele portului Constanța două nave cu nume de orașe românești : „Suceava" și „Arad“, „Aradul", venind de la Beirut, iar „Suceava“ de la Galați, doar pentru completarea încărcăturii cu care va porni apoi spre țărmurile Angliei. Și tot în portul stanța se află Consub încărcare cargourile „Baia Mare“, „Petrila“ și „Piatra Neamț". In acest timp, cargoul „București", prima navă cu pavilion tricolor care a făcut înconjurul globului, se avîntă într-o nouă cursă durată, cu ținta de în Japonia, iar „fratele“ său de același tonaj, „Dobrogea", se pregătește să părăsească țărmurile Franței, indreptîndu-se spre Spania și Anglia. Tot spre Anglia, dar de data aceasta spre portul scoțian Glasgow, navigă și „Timișoara", plecată recent din Alger, iar „Clujul", „Mamaia" și „Deva" se află sub descărcare la Huli și Shalenhem. Silueta cargoului „Eforie“ poate fi urmărită pe hartă în apele golfului Gdansk, unde își lasă încărcătura pe brațele macaralelor portului polonez cu același nume, iar „Brăila", într-unul din porturile belgiene. Pe coasta de nord-vest a Europei pot fi întîlnite alte trei vase sub pavilion tricolor, îndeplinindu-și sarcinile de legătură între Republica Socialistă România și statele Europei: „Craiova" pe estuarul Rinului, în portul olandez Rotterdam, „Oradea" pe Weser, în danele portului vestgerman Bremen, iar „Brașovul" pe Sena, la Rouen. Numeroase nave românești se află pe tradiționalele din Mediterana rute de est: „Galațiul" și „Sighișoara", în porturile arhipelagului grecesc, „Buzăul" și „Mangalia" în Siria, la Latakya, „Piteștiul" la Beirut, iar „Sulina" și „Midia", pe coastele Anatoliei, la Izmir. Motonava „Transilvania“ intrînd cursă cu turiști străini la 1 stațibul. în portul Constanța după o I 1 Vizita în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA (Agerpres) —■ Trimișii noștri speciali transmit : Cea de-a III-a zi a vizitei în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii și orașului Plevna. Solii poporului român, însoțiți de tovarășii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la București, au vizitat unități economice și monumente istorice ridicate în amintirea faptelor de arme comune românobulgare. In drum spre orașul Plevna, coloana oficială de mașini s-a oprit la Botevgrad unde funcționează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare — fabrica de semiconductor]. La intrarea în uzină, oaspeții au fost salutați cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, președintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroși muncitori și muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase drapele ale celor două țări, steaguri roșii, împodobeau sărbătorește clădirile întreprinderii. Un grup de muncitoare, în costume naționale a oferit membrilor delegației și persoanelor care o însoțesc pîine cu sare, vin și flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeți despre istoricul acestei tinere unități, locul ei în economia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semiconductor pe an. Cu instalațiile și utilajele montate pînă acum, fabrica realizează o producție de peste 14 milioane semiconductor anual. In perioada scurtă de cînd a intrat în funcție, muncitorii și-au însușit cunoștințele necesare mînuirii complicatelor instalații, realizînd produse comparabile cu cele de pe piața internațională. însoțiți de cadre tehnice, membrii delegației au vizitat principalele sectoare de producție, interesîndu-se de procesul de fabricație, însușirea și aplicarea metodelor de producție care asigură o bună calitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației române au mulțumit pentru primirea călduroasă și au urat colectivului acestei moderne unități industriale noi succese în muncă. Membrii delegației au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegației de partid și guvernamentale române, cadouri. In drum spre Plevna, delegația română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveț, unde președintele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeți cu pîine și sare aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori și cravate roșii. în numele delegației române tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă și în viața personală. Asemenea manifestări calde și spontane de prietenie au fost făcute delegației de partid și guvernamentale a țării noastre și în comuna Iablanița și în orășelul Lukoveț, unde înalții oaspeți români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în mitinguri spontane ale prieteniei româno-bulgare. Răspunzînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organizațiilor locale de partid, tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpinați solii poporului român. în toate localitățile pe unde a trecut convoiul de mașini, mii și mii de oameni ai muncii au ovaționat și au salutat cu aplauze și nesfîrșite urale delegația română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două state, în balcoanele și ferestrele caselor erau așezate covoare multicolore cu frumoase motive naționale. Miile de oameni aliniați la marginea șoselei fluturau steaguri tricolore și buchete de fiori. La hotarul dintre regiunile Sofia și Plevna delegația română a fost întîmpinată de conducători ai organizațiilor de partid și de stat locale, tovarășii Penko Gherganov, prim-secretar al Comitetului regional de partid, Gheorghe Petrov, președinte al sfatului popular regional, Marko Markov, președintele organizației regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrialagrară care a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în producția industrială o deține industria ușoară și alimentară, în ultimii ani, aici a fost descoperită și pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este bine cunoscută datorită numeroaselor ei muzee și monumente istorice, printre care Mausoleul ostașilor români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Grivița, Muzeul „Ostașul român 1877—1878“ din comuna Pordim, și Mausoleul ostașilor ruși și români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877—1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din isto j țării noastre și a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegației de partid și de stat a Republicii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd stegulețe tricolore. Așezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripții de salut în cin(Continuare în pag. a IV-a) Comemorarea lui Vasile în cadrul manifestărilor prilejuite de comemorarea a 75 de ani de la moartea marelui scriitor și patriot Vasile Alecsandri, la clubul central din Eforie-Nord a avut loc recent o șezătoare literară Alecsandri, în fața unui public numeros de oameni ai muncii veniți la odihnă. Cu acest prilej, profesorul Ion Alecsandri Muche din Constanța a evocat viața și activitatea bardului de la Mircești. ★ De un viu interes se bucură în rîndurile iubitorilor de literatură din orașul Constanța și regiune noile ediții din operele lui Vasile Alecsandri ca și monografiile dedicate acestuia, scoase cu ocazia comemorării a 75 de ani de la moartea scriitorului de editurile noastre. Dintre numeroasele titluri apărute menționăm cele două volume de „Teatru“ scoase la E.S.P.L.A., ediția de „Poezii“ prefațată de N. I. Popa (în colecția „Clasici români"), primul volum din cele nouă tomuri care vor alcătui impunătoarea ediție critică a „Operelor“ lui Alecsandri, scoasă la Editura Academiei. Dintre monografiile dedicate scriitorului, amintim, în afară de lucrarea de exegeză a lui George Călinescu, monografia „Viața lui Vasile Alecsandri“ de G. C. Nicolescu. RAID ANCHETĂ Campania de vinificație bate la ușă Pentru desfășurarea în bune condiții a campaniei de vinificație și pentru depozitarea vinului din noua recoltă, întreprinderii „Vinalcool“ Constanța i-au fost alocate însemnate fonduri de investiții. Astfel, pînă la începerea campaniei de vinificație urmează a fi puse în funcțiune 8 centre noi, din care 6 sunt construite de T.R.C.L. Dobrogea, iar 2 de I.C.A.P. Tulcea. Fiecare centru poate prelucra într-o oră un vagon de struguri, iar capacitatea cisternelor de depozitare a centrelor respective variază între 100 și 190 de vagoane. Predarea în termen de către constructori a acestor centre moderne de vinificație, calitatea lucrărilor de construcțiimontaj și a finisajelor sunt numai cîteva din problemele urmărite în acest raid-anchetă organizat de redacția ziarului nostru. Conform angajamentului Unul din aceste centre executat de Grupul de șantiere nr. 1 al T.R.C.L. Dobrogea este și cel din Hîrșova. — Despre calitatea lucrărilor de construcții-montaj și despre calitatea finisajelor la centru din Hîrșova nu avem de spus decit cuvinte de laudă pentru constructori — ne-a declarat tovarășul ing. Nicolaescu Ilarion, șeful serviciului de investiții de la întreprinderea „Vinalcool“ Constanța. Maistrul Florea Țențu, care a condus lucrările pe acest șantier de la început și pînă la predarea cheii, a dat dovadă de multă pricepere i. organizarea muncii, în aprovizionarea ritmică cu materialele de construcții necesare și a exercitat un riguros control asupra calității. Hărnicia constructorilor de aici mai este reflectată și prin aceea că centrul a fost terminat — conform angajamentului — cu aproape o lună înainte de termen“, dar nu pînă la recepția definitivă Intr-un ritm susținut s-au desfășurat și lucrările de la centrul din comuna Crucea. Dar, acest ritm nu s-a menținut pînă la recepția definitivă. Cînd au mai rămas doar cîteva mici remedieri de făcut, tovarășul Dăineanu Dumitru, șeful șantierului, a fost mutat de conducerea grupului de șantiere nr. 1. T.R.C.L. la altă lucrare. După cum era și firesc, urma să treacă în zilele următoare cîțiva muncitori să facă remedierile respective. Dar, iată că a trecut aproape o lună, iar remedierile nu s-au executat nici pînă acum. Grătarele inoxidabile de la lin au rămas nemontate. Portițele metalice de la cisternele de vin roșu și tescovină sunt neetanșe. Unele mici deficiențe făcute la probele tehnologice trebuiau, de asemenea, remediate, dar constructorul, se vede treaba că și-a uitat promisiunea. Rămînem în urmă în privința execuției și în special la remedierea unor mici „scăpări“ mai sunt și la cele 2 centre pe care le execută tot T.R.C.L. în comunele Topologu și Mihai Viteazul. Tovarășul Sechila Constantin, responsabilul centrului „Vinalcool“ din Niculițel, împreună cu întregul colectiv, făceau ultimele pregătiri în vederea campaniei de vinificație. Capacitatea veche de depozitare care este de 175 vagoane poate să primească producția podgoriilor. Dar, la centrul nou, cu o capacitate de 140 vagoane de depozitare, constructorii de la I.C.A.P. Tulcea n-au terminat lucrările... — Privitor la calitatea lucrărilor de construcții interioare constructorii s-au străduit să realizeze ceva bun și au reușit. Mai sunt însă unele mici amănunte, ne-a declarat tov. Sectila. Astfel, sitele sa lin trebuiau montate, în unele locuri apele pluviale de pe terasă se infiltrează pe pereți în exterior. Cîteva înghețuri și dezghețuri și tencuiala fațadei va fi deteriorată. De două ori a venit un muncitor de la întreprindere să execute această lucrare și tot așa a lăsat-o. Ce părere are despre aceste deficiențe tovarășul maistru Mugurel Nicolae, care a condus lucrările pe acest tier ? șan(Continuare în pag. a ll-a) X 4