Dobrogea Nouă, octombrie 1965 (Anul 18, nr. 5333-5359)

1965-10-01 / nr. 5333

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XVI11 nr. 5333 Vineri 1 octombrie 1965 Comuniștii Lazfir Ion, controlor C.T.C., șeful echipei, Mandache Neagu, și muncitorul Filoti Nicolae, de la I.P.M.C., controlind ca­litatea fîșiilor ușoare pentru planșee. Cu planul pe 9 luni îndeplinit I. T. C. Aplicarea in practică a tu­turor prevederilor cuprinse în planul de măsuri tehnico-or­­ganizatorice și asigurarea unei deserviri din ce în ce mai bu­ne a publicului călător, sunt fapte ce au stat la baza suc­ceselor, dobîndite de colectivul de muncă al întreprinderii de transport în comun Con­stanța. Pe cele 9 luni de activitate,­­ bilanțul încheiat prezintă o depășire a pla­nului de producție în­ valoare de 1.583.000 lei. Rezultat al strădaniei de zi cu zi a muncitorilor, ingine­rilor­ și tehnicienilor din ca­drul întreprinderii,, această depășire, a dus la îndeplinirea planului pe cele trei trimestre din acest an cu 8 zile îna­inte de termen. Acesta va sta, fără îndoială, la baza suc­ceselor viitoare. întreprinderea piscicola Tulcea Folosind cu pricepere unel­tele și ambarcațiunile, brigă­zile întreprinderii piscicole Tulcea și-au îndeplinit planul de producție pe primele 9 luni ale anului în proporție de 164 la sută. Numai în tri­mestrul III, pescarii tulceni au predat punctelor colectoa­re 1.780 tone peste proaspăt peste prevederile planului. Cele mai bune rezultate s-au obținut în cadrul secțiilor Mila 23, Crișan și Mila 35, evidențiate în întrecerea so­cialistă. I.C.I.L Dobrogea Muncitorii, inginerii și tehni­cienii din cadrul întreprinderii pentru contractarea și industria­lizarea laptelui Dobrogea au reușit să înscrie seamă pe graficele succese de întrecerii socialiste. Bilanțul încheiat la sfîrșitul celor 9 luni de activi­tate prezintă o depășire de 1.692.000 lei la producția globa­lă și 1.820.000 lei la producția­­marfă. Aceste depășiri au dus la îndeplinirea cu 5 zile înainte de termen a planului de pro­ducție pe această perioadă. In numărul de azi: 0 Pe piață Produse din abundență și In sortimente variate pag. a H-a • Ai casă, îngrijește-o­ pag. a il-a © Pagina femeii pag. a IlI-a Tehnică nouă, productivitate sporită La capătul a nouă luni de activitate, planul de producție pe fiecare exploatare și sector în piarte, ca și planul în ansam­blu pe Trustul minier Dobrogea a fost îndeplinit și depășit la toți indicatorii. La fel, planul de livrări interne și de export. De asemenea, au fost îndepli­nite și depășite angajamentele luate de colectivul trustului în cinstea celui de al IX-Iea Con­gres al P.C.R., realizîndu-se o depășire a planului producției globale cu 4.173.000 lei și a pla­nului producției marfă cu 4.079.000 lei, față de 2.160.000 lei și respectiv 2.140.000 lei, cu­ prevede angajamentul luat pînă la finele anului 1965. Pe sorti­mente, planul pe primele nouă luni ale anului s-a depășit în procente variind între 101,2 la sută și 166 la sută. S-au livrat în plus față de sarcinile prevă­zute 613 tone pirită concasată, 3356 tone concentrat de barită, 1007 tone cretă măcinată, 1328 tone argilă caolinoasă și 1056 tone nisip de turnătorie. La obținerea acestor realizări au contribuit introducerea unor mașini și instalații de mare pro­ductivitate, ridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor de descopertă, extracție și trans­port, introducerea unor proce­dee moderne de armare, precum și îmbunătățirea fluxului teh­nologic la instalațiile de pre­parare. Pe baza planului de măsuri tehnico-organizatorice, conduce­rea trustului s-a preocupat în această perioadă de ridicare a gradului de mecanizare a lu­crărilor de descopertă din ca­rierele Cortelu, Basarabi și Mircea Vodă, prin înzestrarea acestora cu un număr sporit de excavatoare, buldozere și auto­basculante; în acest fel, s-a a­­juns la îmbunătățirea decala­jului dintre fronturile de lucru și descopertă, ceea ce a condus la accelerarea ritmului la lu­crările de extracție a minereu­rilor exploatate „la zi“. Tot pentru realizarea­ unei viteze sporite de înaintare, dublată de creșterea gradului de securitate al locurilor de muncă, s-a ex­tins în cadrul minei Altîn-Tepe metoda susținerii cu armături metalice și cu fier pocal. Tot aici a fost dată în funcțiune in­stalația de decuplare a apelor de mină. în cadrul carierei de cretă Murfatlar s-a generalizat metoda perforării mecanice a găurilor de mină la toate trep­tele, asigurîndu-se un număr corespunzător de foreze. Prin aplicarea în practică a acestor măsuri, s-a reușit ca productivitatea muncii să creas­că cu 4,4 la sută, față de plan și cu 4,2 la sută, față de peri­oada corespunzătoare a anului trecut. Măsurile luate pe linia­­ introducerii îmbunătățirii tehnicii noi și a tehnologiei, au­­ condus, de asemenea, la reali­­i­zarea unor produse corespunză­toare din punct de vedere ca­litativ, industriei, cerințelor sporite ale Astfel, barita bul­gări și flotată, destinată indus­triei petrolului, a conținut 63—64 la sută și respectiv 91,3 la sută sulfat de bariu, față de 62 și respectiv 90 la sută ci­ prevăd normele­ în vigoare. S-a îmbunătățit, de asemenea, con­ținutul în sulfat de bariu al baritei flotate necesare produc­ției de mase plastice, ajungîn­­du-se la peste 95 la sută. Și celelalte produse ale trustului, respectiv pirita concasată, creta măcinată și argilele caolinoa­­se, au corespuns normelor pre­văzute în stasuri. Cu toate rezultatele obținute pînă acum, existat totuși considerăm că au unele deficiențe pe linia introducerii și mai ales a folosirii eficiente a teh­nicii noi. O astfel de deficiență s-a manifestat în mecanizarea lucrărilor de descopertă unde, deși au fost afectate excavatoa­rele și autobasculantele nece­sare, nu s-au asigurat în mod ritmic îngrijirea și repararea a­­cestora, ceea ce a dus la neuti­­lizarea lor cu întreaga capaci­tate. Din această cauză nu s-a realizat un decalaj normal între fronturile de lucru și descoper­tă. Există, de asemenea, posibi­litatea folosirii mai eficiente a instalațiilor de preparare a mi­nereurilor, pentru îmbunătăți­rea calității preparatelor la ni­velul condițiilor de care dispu­nem. Planul de producție pe anul 1966 indică creșteri importante la majoritatea minereurilor ex­trase. Pentru îndeplinirea sa exemplară, paralel cu celelalte (Continuare în pag. a II-a) î Utilaje moderne Recent, în cariera Ovidiu a I.C.H. Constanța, care furni­zează piatra necesară construc­ției digurilor de protecție în cadrul operațiunilor de extin­dere a portului Constanța, a in­­­trat în funcțiune un utilaj de mare capacitate. Este vorba de noul excavator EKG-4,6 con­struit după ultimele cuceriri ale tehnicii în acest domeniu, a că­rui cupă are o capacitate de 4,6 metri cubi. Sub conducerea maistrului co­munist Ion Mărăcine, excavato­riștii Ion Trașcă și Virgil Nedel­­cu, mecanicul excavatorist Gheorghe Chihaia și electricia­nul montator Adrian Enache, au reușit montarea și punerea în funcțiune a excavatorului îna­inte de termenul planificat; în prezent el contribuie la crește­rea ritmului de încărcare a au­tobasculantelor. Al doilea exca­vator de aceeași capacitate se află, de asemenea, într-un sta­diu avansat de montaj. Ing. MIHAI TUDORACHE, corespondent Atentie la calitate! Sunt în gospodăriile agricole de stat suficiente forțe pentru ca lucrările de semănat să se execute la un înalt nivel agro­tehnic. E drept, terenul este us­cat dar în cele mai multe uni­tăți se execută cu atenție dis­­cuiri repetate și tăvălugiri ast- 677.000 vizitatori An de an crește numărul vi­zitatorilor muzeelor și parcu­rilor arheologice din orașul Con­stanța și regiune. Astfel, de la începutul acestui an pînă în pre­zent, au vizitat Muzeul de arhe­ologie Dobrogea și parcul arheo­logic din centrul orașului Con­stanța circa 606.000 de oameni ai muncii din țara noastră și turiști de peste hotare. Muzeul de arheologie din Mangalia și monumentul triumfal de la A­­damclisi au fost vizitate de 71.000 de turiști. Cu toate torțele au campania agricolă j RAID ! ANCHETĂ Pe ogoarele regiunii noastre se lucrează intens. La semănatul cerealelor păioase și la recoltatul cul­turilor tîrzii, oamenii muncii, îndrumați de organiza­țiile de partid, muncesc cu entuziasm. Raidul-anchetă organizat de­ redacția ziarului nostru în numeroase unități agricole din regiunea Dobrogea, scoate în evidență, alături de realizările obținute în executa­rea lucrărilor actuale, și deficiențele ce se manifestă privind calitatea, folosirea timpului de lucru, preo­cuparea unor conduceri de unități. Iată constatările: Au terminat însămînțatul Folosind fiecare oră bună de lucru, mecanizatorii și țăranii cooperatori din comunele Bește­­pe, Mahmudia, Iazurile și Agi­­ghiol — raionul terminat primit de Tulcea — au însămînțat cerealele păioase. Brigăzile de tractoare ce deservesc coopera­tiva agricolă din Beștepe, pre­gătind din vreme patul germi­nativ, au reușit ca pînă în sea­ra zilei de 29 septembrie să ter­mine de însămînțat suprafața de 1.250 ha, din care — grîu 1.070 ha. Pînă la aceeași dată, coope­rativele agricole din Mahmudia au însămînțat cu grîu 550 ha, iazurile — 800 ha, iar Agighiol — 1.050 ha, așa cum prevede pla­nul de producție. în cursul zi­lei de 30 septembrie au mai terminat însămînțatul și coope­rativele agricole din Tulcea, Mi­neri și Poșta, fel că sămînța este îngropată în condiții bune și la adîncimea corespunzătoare. Sînt însă și ca­zuri — așa cum s-a desprins din raidul-anchetă — cînd din lipsa controlului specialiștilor, se efec­tuează lucrări de proastă calita­te. Astfel, la brigada a II-a, con­dusă de Oancea Gheorghe de la G.A.S. Castelu, la pregătitul te­renului, doi tractoriști lucrau cu multe discuri lipsă, cu altele strâmbe, iar cîmpul din față al polidiscului era ridicat așa de sus că nici nu atingea suprafața terenului. Ca urmare, pe unele sole s-a semănat în teren pregă­tit necorespunzător. La aceeași brigadă un tractorist lucra la semănat cu viteza a III-a a trac­torului, deși pe ordinul de lucru se­ indicase precis viteza a II-a. La G.A.S. Peștera, inginerul șef Cioma Vangheluș a indicat o lucrare cu tăvălugul după se­mănat. Tov. Ion Mateescu, in­ginerul agronom șef al Trustu­lui, îi argumenta cu exemple din experiența altor unități la a­­ceastă lucrare este complee gre­șită — ea de altfel nici­­­ i-a fost indicată în recomandările Con­siliului agricol regional — și totuși tov. Cioma o ținea morțiș că lucrarea e bună. Numai că el nu avea nici un argument. Concluzia, care se desprinde este că această lucrare s-a executat mai mult pentru a face risipă de tractoare care la G.A.S. Peș­tera nu sunt folosite cu maxi­mum de randament. Situația insămînțării griului la data de 30 septembrie 1965 Unitățile agricole din regiunea noastră au însămînțat pînă la data de 1 octombrie a.c. 200.100 hectare, din care grîu Î86.056 hectare, orz 10.918 ha și masă verde 23.126 hectare. De aseme­nea, floarea-soarelui a fost re­coltată pe 42.106 hectare, din care s-au treierat 3­9.982 hectare. Au fost recoltate 37.334 hectare porumb și 6.333 hectare stru­guri. Referitor la gospodăriile de stat, în acestea au fost însă­­mînțate 84.775 hectare cu cul­­turi de toamnă, din care grîu 55,3 la sută. Timpul este prielnic pentru e­­xecutarea lucrărilor agricole ac­tuale- Mobilizarea tuturor forțe­lor și exercitarea în teren a unui control susținut, grija pentru ca­litatea lucrărilor și folosirea în­tregii capacități de lucru a ma­șinilor și tractoarelor trebuie să constituie pentru organele și or­ganizațiile de partid sarcini de cea mai mare însemnătate. Orice zi întîrziată aduce după sine pierderi însemnate de recolte. Va trebui ca experiența unități­lor fruntașe să fie larg genera­lizată, iar deficiențele semnalate să fie grabnic lichidate. leșie Dimineața, înainte «Ie ince­perea lucrului, la G.A.S. îm­preun­a cu mecanizatorii modul de lucru. Coeh­ir­leni, ing. șef Roșu Silviu stabi- Urmările controlului din birou Cînd am ajuns la cooperativa agricolă din Pietreni ceasul tre­cuse de ora 8 dimineața. La se­diu, președintele Penciu Petre și inginerul Șuleru Traian se „ocupau“ de asigurarea mărcii­ de animale. Calculau, verificau, cereau sprijinul contabilului șef, dar nu le ieșea la socoteala o scroafă. Atmosfera întîlnită îți dădea certitudinea că, dacă nu i-am fi „deranjat“ noi, calculele ar fi continuat pînă la prînz, întrebîndu-i despre stadiul lu­crărilor actuale, am primit răs­punsul prompt: „Se lucrează din plin și la semănat și la recoltat“. Am convenit să mergem în te­ren pentru a consemna rezulta­tele cooperatorilor din Pietreni. La brigada I de cîmp condusă de Răgălie Gh. nu se începuse semănatul deși era ora 9. Cauza? Tractoristul Tudor B­ făcea în­treținerea, iar Vișu Corvin încă nu venise de la brigadă. De fapt, chiar dacă ar fi fost prezenți, ambii tractoriști nu puteau in­tra în brazdă cu cele două se­mănători fiindcă lipseau mînui­­torii Răgălie Dumitru și Mircea E. La recoltatul florii-soarelui aceeași situație. Trei combine­­ erau defecte la capul solei iar una, pe care lucrează mecaniza­torul Artîc Alexe, încă nu înce­puse lucrul. Cooperatorii care, pur și simplu, pierdeau timpul, erau nemulțumiți de modul cum este organizată munca. Urmarea acestor defecțiuni, la orz încă nu se începuse semă­natul, la grîu realizările sunt mici iar oamenii, în dorința de a recupera timpul pierdut dimi­neața, execută lucrări de slabă calitate, la floarea-soarelui, pe lingă faptul că mai sunt însem­nate suprafețe de recoltat, se face mare risipă. Poate, măcar cu acest prilej, cînd lipsurile a­­rătate au fost văzute și de pre­ședintele Penciu Petre și de bri­gadierul Răgălie, să dea de gîn­­dit faptul că treburile­­ nu „merg bine“ așa cum se sublinia în birou. La Urluia l-am întîlnit la se­diul cooperativei pe tovarășul State Gheorghe, tehnician de la (Continuare în pag. a 11-a) TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DUN președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU ȘAO-Ț1 președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE președintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socia­liste România vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 16 ani de­ la proclamarea Republicii Populare Chineze. In anii care au trecut de la victoria revoluției și instaurarea puterii populare în China — eveniment de uriașă însemnătate isto­rică poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, muncind cu energie și entuziasm, a înfăptuit adunci transformări revoluționare și a obținut succese remarcabile în construirea so­cialismului. Ca rezultat al acestei munci, Republica Populară Chi­neză este astăzi un stat socialist înfloritor, în care industria cu­noaște un puternic avînt, se dezvoltă agricultura socialistă, știința și cultura, crește nivelul de trai al poporului. Republica Populară Chineză aduce o contribuție de seamă la lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, la sprijinirea mișcării de eliberare a popoarelor, la cauza păcii și progresului în lume. Bucurîndu-se din toată inima de mărețele realizări ale Chinei Populare, poporul român urează poporului­ chinez, cu prilejul marii sale sărbători naționale, noi și însemnate victorii în opera de con­struire a socialismului. Poporul nostru acordă o înaltă prețuire relațiilor de prietenie frățească și colaborare tovărășească dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Chineză, bazate pe principiile mar­­xism-leninismului, internaționalismului socialist, respectării suvera­nității și independenței naționale, egalității în drepturi, neameste­cului în treburile interne, avantajului reciproc. Ne exprimăm con­vingerea că aceste relații prietenești se vor dezvolta în continuare corespunzător intereselor ambelor noastre popoare, unității și coeziu­nii țărilor socialiste, cauzei socialismului și păcii. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România

Next