Dobrogea Nouă, noiembrie 1965 (Anul 18, nr. 5360-5384)

1965-11-02 / nr. 5360

Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XVIII nr. 5360 Marți 2 noiembrie 1965 4 pagini 25 bani Cu ticapta n­e­a­st­r­ă Iarna bate la ușă, ce măsuri au­ luat Toamna este anotimpul pregăti­rilor. Bunii gospodari au luat mă­suri din timp și au creat toate con­dițiile necesare bunei desfășurări a procesului de producție și pe timpul iernii. Alții au întîrziat să facă a­­cest lucru. Pentru a vedea gradul CONSTANTIN BRUCHER, director la I.M. „Energia" „In cadrul pregătirilor pentru iarnă, distingem trei laturi : în­cadrarea cu comenzi a tuturor secțiilor întreprinderii, asigura­rea stocurilor de materiale strict necesare unei perioade limitate de lucru și crearea celor mai op­time condiții de muncă. Anali­­zînd fiecare din această latură, trebuie să arăt de la bun început că pînă în prezent am încheiat suficiente contracte cu beneficia­rii noștri, prin care vom putea asigura cu comenzi de lucru pe întreaga perioadă de iarnă, toa­te secțiile noastre. Apoi, ne-am asigurat cu stocuri de materiale mai greu procurabile, ce ne sunt trebuincioase pentru perioada de iarnă. Un mare volum de lucrări l-a cuprins în întreprinderea noas­tră pregătirea condițiilor de mun­că. In acest scop a fost întocmit un plan al pregătirilor de iarnă, care cuprinde 35 de măsuri. 32 din acestea au fost deja rezolva­te, iar 3 sunt în curs de execu­tare. Dintre măsurile rezolvate pot aminti: construirea unei centrale termice la secția a III-a, căruia îi terminăm zilele acestea montarea celui de al doilea ca­zan,­ confecționarea din nou a a­coperișului atelierului de tîmplă­­rie, unele revizii și consolidări celorlalte clădiri, ne-am asigurat cu întreaga cantitate de lemne și combustibilul necesar pentru ca­zane, din care avem permanent un stoc ce nu se consumă decît în cazuri speciale și altele. Pro­blemele ce nu sînt încă rezolva­te, se găsesc totuși în stadiul fi­nal de execuție, și cît mai curînd vor fi gata. Așa că iarna poate să vină, sîntem pregătiți. ATANASIE BOAGIU, inginer șef la I.P.M.C. „Planul nostru pentru pregă­tirile de iarnă cuprinde în gene­ral problemele mărunte, cele ma­jore nu le-am trecut în plan. Preocuparea în această direcție a căpătat două aspecte: luarea u­nor măsuri limitate și altele cu termen obișnuit. Astfel, am în­treprins unele pregătiri care n-au fost cuprinse în planul de măsuri, ca de pildă, amenajarea unei platforme de 300 m.p. care ne asigură depozitarea agregate­lor necesare pentru 60 de zile, au fost revizuite și reparate in­stalațiile de abur industrial, au fost de asemenea, revizuite izo­lațiile, halele, băile, și au fost formate deja echipe de interven­ții în cazul înzăpezirilor. Impor­tante lucrări au fost executate la stația de extracție de la Sibi­­oara, unde au fost aduse utilaje moderne, care vor asigura desfă­șurarea lucrului în bune condi­­țiuni și pe timp de iarnă. Tre­buie să arăt totuși că sîntem încă întîrziați cu unele pregătiri. Așa de pildă, nu am terminat ame­najarea halei în care se va lucra (Continuare in pag. a lll­a) pregătirilor în vederea anotimpului friguros, redacția ziarului „Dobro­gea nouă“ a organizat de curînd o anchetă prin cîteva întreprinderi din orașul Constanța. Dăm cuvîntul interlocutorilor noștri: ÎNĂLȚIMI. De la Cabinetul regional de partid în atenția propagandiștilor de partid din organizațiile de bază din raza orașului Constanța Se aduce la cunoștința tuturor propagandiștilor care conduc cercuri și cursuri în organizațiile de bază că în ziua de 4 no­iembrie 1965, orele 17,00, va avea loc instruirea la Cabinetul re­gional de partid după cum urmează: a) Propagandiștii care conduc cercurile de studiere a „Baze­lor marxism-leninismului“ anii I și II, „Filozofie" anul I și „Istoria P.C.R." anii I și II se vor prezenta pentru instruire în sala I.C.A.S. din str. Răscoalei din 1907 nr. 5 oraș Constanța. b) Propagandiștii care conduc cercurile de studiere a „Econo­miei politice" anii I și II, și „Economie concretă“ vor fi prezenți pentru instruire în localul Școlii de partid din str. Traian nr. 53. c) Propagandiștii ce conduc cercurile de studierea „Proble­melor de bază ale politicii P.C.R." anii I și II vor fi prezenți la Sala nr. 1 parter, Cabinetul regional de partid. d) Propagandiștii care conduc cercurile de studierea „Statu­tului P.CU.“ vor fi prezenți pentru instruire în Sala mare din str. Costache Burcă nr. 2 (fost Lahovari). Prezențe românești peste hotare HELSINKI 1 (Agerpres). în cadrul relațiilor dintre ora­șele înfrățite Constanța și Turku (Finlanda), la Școala Superioară de Comerț din orașul Turku s-a deschis vineri o expoziție de de­sene executate de elevi din ora­șul Constanța, reprezentînd ima­gini din acest oraș și din regiu­nea Dobrogea. Primarul orașului Turku, Vai­­no Leino, a vorbit despre dez­voltarea fructuoasă a relațiilor prietenești dintre cele două orașe înfrățite și despre dezvoltarea economică și social-culturală a Republicii Socialiste România pe care a vizitat-o de curînd.­­ La deschiderea expoziției au participat membri ai conducerii consiliului municipal, personali­tăți culturale, ziariști. A fost prezent, de asemenea, ambasado­rul Republicii Socialiste Româ­nia în Finlanda, N. I. Vancea. Cu prilejul deschiderii expozi­ției, în orașul Turku s-a organi­zat și un spectacol în care s-au prezentat un program de muzică de cameră românească și filmul românesc „Aria monumentală". în ziarul de azi : * SPORT (pag. a II-a) • APORTUL SA FIE AL INTREGULUI COLECTIV (pag. a IlI-a) p Rubrica: VESTI DIN * ȚĂRILE SOCIALISTE (pag. a IV-a) Flamuri tricolore pe mări și oceane Continuîndu-și drumul, na­vele flotei noastre comerciale străbat zi și noapte mările și oceanele pentru a duce la des­tinație, în diferite puncte ale globului produse ale industriei și agriculturii noastre și a a­­duce în același timp de peste hotare alte produse destinate patriei. în ziua redactării aces­tor rînduri tancul petrolier „Ploiești" care și-a atins ținta călătoriei descarcă petrol în portul Madras din India iar „Prahova" pleacă din portul Constanța cu motorină și pe­trol spre Suedia. Cargoul „București“ se află sub opera­țiuni de încărcare în portul Whampoa din China, „Eforie“ încarcă cherestea pentru An­glia în portul Galați, „Mama­ia" descarcă produse agricole în portul Genova din Italia, iar „Brăila" încărcată tot cu produse agricole se află în drum spre Rotterdam. Cargoul „Suceava" care era în Belgia, a ridicat ancora și se află în drum spre Constanța iar „Vic­toria" se află sub operațiuni de încărcare în portul belgian Anvers de unde se va înapoia cu mărfuri generale pentru ța­ră. „Clujul" se află în drum spre Alexandria iar „Timișoa­ra“ și „Bacău" acostate în por­tul Constanța încarcă ciment pentru Africa de vest. Cargou­rile „Craiova“, „Brașov" și „O­­radea" descarcă în Franța che­restea și alte mărfuri generale. „Baia Mare" descarcă produse alimentare la Port-Said în timp ce „Aradul" pleacă tot cu mărfuri generale spre Liban și Egipt. K. G. Flota noastră comercială a fost dotată cu un nou cargou de 1.600 tone, construit în Șan­tierele navale Galați. In mo­mentul de față i se fac pregă­tirile necesare pentru probele marine. Traulerul „Constanța“ în drum spre patrie De la Ministerul Industriei Alimentare, redactorul Agerpres, Angela Petrescu, a aflat că în cursul acestei săptămîni sosește în țară nava de pescuit oceanic „Constanța" iar în luna viitoare se va reîntoarce și traulerul „Ga­lați". In cea de a treia călătorie de producție — a relatat Niculae Va­­silescu, director general al in­dustriei peștelui — la bordul celor două nave munca s-a des­fășurat tot timpul în bune con­diții astfel că așteptăm din nou o recoltă bogată de pește oceanic. Trebuie spus că zonele în ca­re s-a pescuit din Atlantic, la sud de Terra Nova, au fost bo­gate în vînat, ceea ce a permis echipajelor să-și termine misiu­nea într-un timp mai scurt. E­­chipajul de pe nava oceanică „Constanța" a încheiat călătoria cu 40 de zile mai devreme de­cît era prevăzut, pescuind 2.000 de tone, din care 1.000 tone de pește a fost congelat, iar restul a fost transformat în făină fu­rajeră. Radiogramele sosite în aceste zile ne vestesc noi succese ale echipajului de pe traulerul „Ga­lați“ care pescuiește acum în apropierea coastelor de vest ale Africii, într-o zonă de asemenea bogată în pește. FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC In săptămîna vii­toare, ecranul cine­matografului „Repu­blica“ găzduiește tra­diționalul Festival al filmului sovietic. Astfel, în seara zilei de 3 noiembrie, la ora 19:00, va avea loc festivitatea de deschidere a festi­valului, la care vor fi prezenți actori și realizatori ai filme­lor ce se vor proiec­ta în cadrul festiva­lului. După festivita­tea de deschidere, va rula filmul „Trei surori“, o reușită e­­cranizare după dra­ma lui Cehov. Regia acestei noi producții a studiourilor sovie­tice aparține cunos­cutului cineast Sam­son Samsonovich Fil­mul „Trei surori“ își va continua seria spectacolelor și în 4 noiembrie. Cel de-al doilea film al festivalului, și care va putea fi vizionat pe data de 5 noiembrie, se in­titulează „A fost odată un moș și-o ba­bă" și este o produc­ție a studioului „Mosfilm“. Regia a­­parține lui Grigori Ciuhrai, cunoscut iu­bitorilor celei de a șaptea arte și din filmele „Al 41-lea", „Balada soldatului" și „Cer senin“. Ziua de 6 noiembrie adu­ce pe ecranul acelu­iași cinematograf fil­mul „Tatăl soldatu­lui", o producție a studioului „Gruzia­­film". Pentru zilele de 7, 8 și 9 noiem­brie sunt programate spre vizionare fil­mele „Furtună dea­supra Asiei", „Cre­­deți-mă, oameni !“ și „Căpitanul Zero“. în la 1—7 săptămîna de noiembrie sunt anunțate și alte filme în premieră. Astfel la cinemato­graful „Popular" va rula o producție a studiourilor Defa­ Berlin intitulată „Cei mai frumoși ani“ ; la cinematograful „Pro­gresul“ filmul „Pînă la oraș nu e depar­te", realizat de stu­diourile din R. P. Bulgaria, iar la cine­matograful „Tinere­tului" un nou film al studiourilor din R.P. Ungară, „Dan­sul etern". ULTIMA MISIUNE Sfîrșit de octombrie. Zi de toamnă, cu soare strălucitor. Aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu trăiește un eveni­ment deosebit. Peste cîteva mo­mente trebuie să sosească de la București avionul avînd la bord în calitate de comandant pe cel mai bătrîn zburător al aviației noastre de transport, pilotul co­mandant TOMIUC RADU. Aviatorul Tomiuc Radu, în lunga sa carieră, a cucerit în una­nimitate aprecierile publicului călător cît și ale tuturor acelora care l-au cunoscut și au lucrat cu el, în executarea cu succes a misiunilor de zbor pe căile al­bastre. în cei peste 30 de ani la manșa avionului, el a efectuat 17.000 ore de zbor, parcurgînd pe oceanul aerian mai bine de 5.000.000 km, din care numai ca pilot comandant pe liniile aerie­ne interne și internaționale pes­te 2.600.000 km. Comandantul aeronavei ce este așteptată să sosească este unul din puținii zburători care se poa­te lăuda cu 27 tipuri de avion încercate de-a lungul carierei sa­le de zburător, iar șoimii pe care el i-a crescut sunt mîndria avia­ției noastre. Dar iată. în căști se face auzi­tă vocea caldă a pilotului To­miuc Radu, care cere permisiu­nea de intrare în zona aeropor­tului Constanța și elementele de aterizare. — Constanța Aprod, Constan­ța Aprod, sunt YR-ILF, trecut Țăndăreii la 10,30, înălțime 1.200 m, aprobați intrarea în zonă și elementele de aterizare. — YR-ILF, aici Constanta Aprod, permit intrarea în zo­nă și coborîrea la 600 m, vă dau elementele de aterizare... După primirea mesajului la bordul aeronavei, s-a primit din partea organizației de bază P.C.R. și conducerii aeroportului un mesaj prin care i se urează comandantului Tomiuc Radu bun venit în ultima sa misiune de zbor pe cerul albastru al minu­natelor plaiuri dobrogene. La confirmarea urării, am simțit în căști emoția ce îl cu­prinsese și pe curajosul zburător. Tremurul din vocea sa, arăta că clipele ce le trăiește în această misiune vor fi de neuitat. Minu­tele se scurg unul după altul și în zare își face apariția pasărea argintie ce este privită de zeci și zeci de salariați și invitați ce vor să îi ureze ani mulți și fe­ricire. — Constanta Aprod, sunt YR-ILF, permiteți aterizarea. — YR-ILE, Constanta Aprod permite aterizarea. Lin, abia simțit, măiastră pa­săre se așterne pe pămintul Do­­brogei, pilotată sigur de echipa­jul ce zboară alături de sărbăto­rit , pilot Ghiță Dumitru, radio­telegrafist Ghiță Victor și meca­nic Alexandru Ion. în fața frumoasei aerogări din Constanța, pasărea de oțel și durai s-a oprit. Coboară mai în­­tîi pasagerii. Clipele de aștepta­re ni se par ani, dar în ușa ae­ronavei își face apariția coman­dantul aeronavei. tul Este întîmpinat de comandan­aeroportului, comunistul Constantin Gheorghe, care în cu­vinte simple, dar calde, evocă a­­nii de activitate și muncă ce i-a desfășurat pilotul Tomiuc Radu, felicitîndu-l călduros pentru suc­cesele obținute în lunga sa acti­vitate de zburător. Cu ochii în lacrimi, gîtuit de emoție, în cuvinte simple, dar pline de căldură, comandantul Tomiuc Radu a mulțumit pentru urările făcute de muncitorii ae­roportului, fugind a transmite tuturor pasagerilor dobrogeni, ce au zburat cu el, ani mulți și fe­riciți. „Bătrânețea îmi este asigurată. (Continuare în pag. a III-a) Primii pași Foto : Gh. Ciorobea I Investiții în conștiință I COLECTIVUL —o mare forță transformatoare Trecînd prin hala care ține loc și de intrare în birourile secției mecanizate a întreprinderii por­tuare din orașul Constanța, mi-a atras atenția unul din articolele publicate la gazeta de perete „Mecanizatorul". Erau relatate în acest articol faptele meritorii ale unor mecanizatori, ca Dicu Nicolae, Bagîș Demirgean, Cîstea Constantin, Burlacu Pascale și alții, care, prin felul cum își în­deplinesc obligațiile profesionale, constituie un bun exemplu pen­tru colectivul secției. In același timp, aici, erau aspru criticați mecanizatori ca Vuap Aidar, ca­re din neglijentă a răsturnat o remorcă și a scăpat în mare un butoi cu sodă caustică, precum și Pisică Ion, care a intrat cu tractorul într-o stivă cu geamuri, avariind trei lăzi. Cum in­tîlni­­rea cu secretarul comitetului de partid, tov. Moloșag Mircea, s-a produs tocmai în fața gazetei de perete, tema discuției a venit de la sine. — Ce spuneți, tovarășe secretar, de acest articol ? — Ce-aș putea spune !?... De, articolul e bun, dar nu cuprinde și nici n-ar fi pu­tut să cuprindă în întregi­me problema abordată­ în colectivul nostru, sunt foar­te mulți oameni care, ca și cei amintiți aici, dovedesc o înaltă ținută în munca lor profesională și, de asemenea, încă destui alții care într-un fel sau altul se comportă într-un mod apro­piat de cel criticat. Ca o trăsă­tură distinctivă a prezentului este însă înmulțirea faptelor po­zitive în acest sens și scăderea substanțială a celor negative. A­­ceasta ca urmare a unei susți­nute acțiuni pe care organiza­țiile de partid o duc încă de la începutul acestui an împotriva indisciplinei, a muncii de mân­tuială, a lipsei de grijă față de utilaje etc. Așa că, acum, noi ne putem mîndri nu numai cu în­deplinirea planului de producție pe cele trei trimestre în propor­ție de 109 la sută și importante economii la consumul de car­buranți și lubrifianți, dar și cu o scădere de circa 30 la sută a absențelor nemotivate în produc­ție față de aceeași perioadă a a­­nului trecut, cu o calitate mai bună a muncii la transportul și manipularea mărfurilor și o mai bună îngrijire a­ mașinilor. Și se­cretarul comitetului ne relatează o serie de fapte care oglindesc afirmațiile de mai sus, la — In ce mod s-a ajuns asemenea rezultate ? l-am rugat să ne vorbească în continuare. — Să încep cu ce a în­treprins comitetul de par­tid pentru că de aici a por­nit totul — ne asigură el zimbind. Știți, în secția noastră, majori­tatea oamenilor sînt tineri nu numai ca vîrstă, dar și în me­serie. Mulți dintre ei au venit direct de la sate, trecînd doar prin școala de calificare. Aceas­tă stare de fapt nu putea să nu se reflecte în desfășurarea mun­cii, majoritatea muncitorilor ne­­putînd să aibă nici călirea și nici disciplina care le pot da numai, școala anilor îndelungați în fabrică, în uzină. Așa ne-am explicat noi, comitetul, fenome­nul de masă al absențelor în producție și al muncii de mîn­­tuială cu care am avut de-a face anii trecuți. întrebarea ce ne-am pus-o era următoarea : (Continuare in pag. a lll­a)

Next