Dobrogea Nouă, noiembrie 1965 (Anul 18, nr. 5360-5384)
1965-11-21 / nr. 5377
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA, Anul XVIII nr. 5377 Duminică 21 noiembrie 1965 4 pagini 25 bani Dincolo de cauzele mm întreprinderea de prefabricate și materiale de construcții din Constanța a realizat planul producției globale pe 10 luni din anul acesta în proporție de 102,8 la sută, pe cel al producției marfă cu 100,6 la sută, iar productivitatea muncii planificate în acest timp prezintă o depășire de 2,95 la sută. Luînd acești indicatori putem aprecia ca pozitivă activitatea colectivului de aici, însă realizările puteau fi mult mai bune. Acest lucru rezultă din aceea că pe luna octombrie, prima lună din ultimul trimestru al producției anului 1965, indicatorii globale, producției marfă și productivității muncii au fost realizați numai în proporție de 93,2, 90,5 și respectiv 84,90 la sută. După cum este și firesc, acum, în ultimul trimestru al anului, fiecare colectiv trebuie să-și intensifice eforturile în muncă, să ia în continuare noi măsuri pentru descoperirea valorificarea de noi rezerve intterne, pentru ca la succesele repurtate pe 10 luni să adauge altele și mai semnificative, contribuind în felul acesta la îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe întregul an și la pregătirea temeinică a procesului de producție pentru anul viitor. Dar din situația pe luna octombrie de la I.P.M.C. rezultă, după cum vedem din indicatorii realizați, o cu totul altă situație. Legat de nerealizarea sarcinilor de plan pe luna octombrie, atît tovarășul Zaharia Drăghici, directorul întreprinderii, cît și tovarășul Ion Spînache, inginerul-șef adjunct, au susținut că nerealizarea planului se datorește în cea mai mare parte cimentului care a fost de mărci inferioare. Este adevărat că Fabrica de ciment din Medgidia nu a livrat, conform contractului, ciment R.I.M.-200, ci alte mărci inferioare, care, folosite în procesul de producție, au dus la depășirea ciclului de aburire al prefabricatelor de la 8 ore cît era normal, la 10 și chiar 12 ore. Din discuțiile avute cu numeroși muncitori și șefi de echipă în poligonul de prefabricate, reieșit însă că pe lîngă cimentul a livrat de Fabrica de ciment din Medgidia au mai existat și alte (Continuare în pag. a II-a) Cei doi mecanici montori, Căliminte Gh. și Brodeală Nicolae, de la S.N.C., sînt evidențiați în întrecerea socialistă. Foto: Gh. Ciorobea Mesajul tovarășului Chivu Stoica, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la înființarea F.A.O., prima instituție specializată a Națiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv. și statelor membre, participante la cea de-a XIII-a sesiune F.A.O., sincere felicitări și un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării internaționale, la facilitarea unui larg schimb de experiență în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriție al popoarelor și ameliorarea producției agricole. Militînd pentru o largă colaborare internațională — pe baza respectării principiilor suveranității, independenței naționale și egalității statelor, Republica Socialistă România sprijină activitățile care contribuie la cunoașterea reciprocă a valorilor științifice, tehnice, culturale și apreciază acțiunile de asistență pe care F.R.O. le întreprinde în diferite țări ale lumii în domeniul agro-alimentar. In România, așa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1966— 1970, agricultura reprezintă un factor de mare importanță în ansamblul economiei naționale și este chemată să aducă o contribuție din ce în ce mai însemnată la progresul țării, la ridicarea bunăstării poporului. Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a țării, vom acorda o atenție tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive multilaterale, capabilă să realișizeze o producție agricolă sporită. România înțelege să coopereze activ și să acorde sprijinul său Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale și îndeplinirii programului său de activitate. Arez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferinței F.A.O. Propunerilor muncitorilor — o rezolvare competentă și operativă întreprinderea șantiere-construcții hidrotehnice Tulcea raportează la sfîrșitul primelor 10 luni ale acestui an îndeplinirea planului de producție doar în proporție de 67 la sută. Incercînd să justifice această nerealizare a planului, conducerea întreprinderii și comitetul sindicatului arată că ea se datorește în special viiturilor mari de apă din primăvara acestui an, lucru ce n-a permis efectuarea de diguri marea unitate stuficolă și conînfecționarea de terasamente, canale și platforme de acces în M.A.S. N, V, VI. Tot pe această linie, ne mai sînt prezentate și alte aspecte: nepredarea în termen a documentației pentru serie de obiective și deschiderea cu întîrziere a finanțării de către beneficiar. Să fi fost oare numai cauze obiective ? Din analiza făcută a reieșit că pe lîngă unele lipsuri ce aparțin de proiectant și beneficiar în activitatea productivă a I. S. C. H. Tulcea s-au manifestat și o serie de deficiențe privind organizarea muncii și a producției. Spre exemplu, datorită slabei munci de îndrumare și control a conducerii administrative asupra serviciilor întreprinderii, unele dintre acestea nu și-au făcut pe deplin datoria. Serviciul producției, de pildă, nu a urmărit realizarea planurilor operative lunare prin control zilnic și decadal, ceea ce ar fi putut duce la luarea de măsuri operative pe unele șantiere. Serviciul mecanizare nu a reușit să asigure transporturi generale pentru aprovizionarea șantierelor, dat fiind că multe șalupe se defectau, iar serviciul organizării muncii nu a ținut o evidență strictă a rezultatelor întrececerii socialiste. In același timp, ca urmare a unei slabe preocupări a conducerii întreprinderii pentru asigurarea cu cadre bine pregătite a serviciului C.T.C., acesta a fost ca și inexistent. Ca urmare, pe unele șantiere, au avut loc abateri tehnologice, unele din acestea de neremediat. Astfel, pot fi amintite aici nerespectarea procesului tehnologic la executarea unor platforme și diguri în M.A.S. IV pentru care au fost executate relee suplimentare, nerespectarea gradului de compactare a unor terasamente și diguri, deficiențele des întîlnite pe unele șantiere în cofrarea, armarea și betonarea unor lucrări, defectele curente la unele lucrări de zidărie și tencuieli etc., care au cerut eforturi suplimentare și care în final au dus la încărcarea artificială a prețului de cost. Nu este mai puțin adevărat însă că în această direcție, o vină serioasă o are și comitetul sindicatului de aici. Deși analizat de mai multe ori în adunări de partid sau ședințe de birou, el continuă să manifeste unele lipsuri și acum. Cea mai caracteristică dintre aceste lipsuri este modul defectuos în care rezolvă propunerile muncitorilor reieșite din adunările generale sindicale lunare și consfătuirile de producție trimestriale. Astfel, a rezultat că în acest timp membrii comitetului sindicatului (vicepreședinte Balcovici Ștefan) puțin participă la adunările generale sindicale și foarte puțin se preocupă de a aduce la cunoștința conducerii întreprinderii problemele esențiale ridicate de muncitori cu acest prilej. — Aproape în fiecare din cele 10 luni ale acestui an — ne spuneau marinarii de pe draga 236 — am sesizat problema lipsei pieselor de schimb ca: bucșe, bolțuri, eclise, sprinturi, materiale de întreținere la dragă. Dar, fiindcă tov. Gavrilă Vasile, repartizat de comitetul sindicatului de a participa la adunările noastre, nu vine cu regularitate (Continuare în pag. a II-a) IJ Vizita in Austria a tovarășului Ion Gheorghe Maurer SCHRUNS 20. — De la trimișii speciali Agerpres, P. Stăncescu și C. Varvara. Sîmbătă dimineața, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și persoanele care îl însoțesc au vizitat uzina Latschau, una din cele cinci hidrocentrale ale complexului Lunersse. La o altitudine de peste 1.900 metri sunt folosite aici resursele hidraulice ale rîului 111 și ale altor cursuri de apă din împrejurimi, pentru a pune în mișcare turbinele complexului hidroelectric. La sosire, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România a fost întîmpinat de reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Energiei Electrice, ai societății ener getice Illwerke și ai uzinei Latschau. La sfîrșitul vizitei, conducerea societății a oferit un prînz în cinstea oaspeților români. Seara, a avut loc o recepție oferită de șeful landului Vorarlberg, Herbert Kessler, în cinstea președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Șeful landului și tovarășul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. ★ în aceeași zi, ministrul comerțului exterior, Gheorghe Cioară, însoțit de Carl Bobleter, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fabrica de dantele și tricotaje Gebrüder Langler și uzinele textile Getzner din Vorarlberg. Produse peste plan Realizînd cu mult înainte de termen planul producției globale și marfă pe 10 luni, colectivul de muncă de la I.E.R. „8 Mai“ Tulcea a dat peste plan însemnate cantități de produse. Astfel, în perioada respectivă au fost realizate peste prevederile planului 67 garnituri camere studio tip Constanța, 16 garnituri de bucătărie tip Sibiu, 6 100 tone piatră brută, spartă și dublu concasată, 61.000 litri suc din fructe și alte produse. Colectivele de muncă din secțiile mobilă și cariera de piatră se evidențiază în mod deosebit pentru îndeplinirea ritmică a planului și îndeosebi pentru calitatea ireproșabilă a produselor realizate. Citiți în pagina a 3-a FIECARE COOPERATIVA AGRICOLĂ - O UNITATE ECONOMICĂ PUTERNICĂ Elevi la școala belșugului De cîteva zile, în majoritatea unităților agricole s-a deschis învățămîntul agrozootehnic de masă. Din nou, făuritorii recoltelor bogate vor descifra din cărțile agrozootehnice, tainele sporirii rodniciei pămîntului. Iată cîteva din constatările noastre din teren. Nici o absentă In catalog Cînd am vizitat cooperativa agricolă de producție din Murfatlar, inginera Suciu Rodica își pregătea materialul pentru cea de-a III-a secție ce urma a fi predată cursanților. Cu grijă, cu multă meticulozitate, erau trecute în planul lecției principalele idei ce urmau a fi dezbătute Cu cursanții. Lectorul, tov. ing. Suciu, nu neglijase să-și facă notări cu privire la rezultatele obținute în cadrul unității unde lucrează : „Știți — încerca să explice cu multă convingere, dar în același timp și cu modestie — lecțiile sînt astfel mai vii, mai atrăgătoare". Materialul didactic era frumos orînduit, caiete cu notițe, cărți diferite etc. Care-i frecvența ? ne interesăm noi. „La primele două lecții — ne răspunde tov. ing. Suciu — la apelul făcut, în sală nu s-a auzit decit „prezent“. La cele 2 cercuri agrotehnice unde frecventează 38 cursanți, nu s-a înregistrat nici o absență. Bănică Constantin, Salivan Vasilica și Negedin Memet sunt numai cîțiva dintre cursanții care au dat răspunsuri foarte bune. Crearea unor condiții bune de învățătură, predarea unor lecții (Continuare în pag. a II-a) In foto , ing. Marina Constantin de la C.A.P. Topologu explicînd unui grup de cooperatori agrotehnica culturii griului. Realizări semnificative Douăzeci și doi de mecanizatori de la S.M.T. Horia, raionul Hîrșova, și-au îndeplinit, în urmă cu cîteva zile, planul anual de producție. Printre aceștia, așa după cum ne scrie tov. Badea Nicolae, se numără mecanizatorii Mitu Ion, Fim Florea, Zaharia Dumitru, Mihăilă Petre, Mortu Petre, Barbu Constantin. Secretul acestui succes constă în exploatarea rațională a tractoarelor și mașinilor agricole, în executarea îngrijirilor tehnice zilnice, în hotărîrea cu care au lucrat mecanizatorii pentru îndeplinirea și depășirea înainte de termen a planului de producție. o In pagina a 2-a TINERETUL în viața orașului • Vești culturale • Colectivul dramatic al Casei orășenești de cultură din Sulina desfășoară o bogată activitate. El a inclus în repertoriul său din stagiunea 1964—1965 un număr de cinci piese din dramaturgia românească. De un frumos succes în fața publicului s-au bucurat spectacolele cu „Take, Ianke și Cadîr“ de Victor Ion Popa și „Grădina cu trandafiri“ de Andi Andrieș. Artiștii amatori se prezintă cu piesa „Tezaurul lui Justinian“ de Alexandru Voitin în faza regională a celui de-al IV-lea Festival de teatru de amatori „I.L. Caragiale“. MARIN MOROGAN, coresp. • Aflat în fața fazei regionale a celui de-al IV-lea Festival de teatru de amatori, colectivul dramatic al căminului cultural din Topologu a prezentat nu demult, pe scena Casei de cultură din Hîrșova, un frumos spectacol cu comedia în două acte „Dragostea nevestelor“ de I. G. Destelnica. Spectacolul s-a bucurat de o caldă apreciere din partea celor peste 400 de spectatori. TAISIA PUȘCAȘU, coresp. Hulea Petre, macaragiu autocerea socialistă la D.R.N.C., evidențiat în întreg pe 10 luni. < C țlanuulul mări și oceanic înfruntînd zi și noapte valurile înspumate ale mărilor și oceanelor, navele flotei noastre comerciale își continuă neabătut drumul către diferite porturi ale lumii, îndeplinindu-și misiunea de dezvoltare a relațiilor noastre comerciale cu diferite țări ale globului, în drumul lor ele duc peste hotare sau aduc în țară diferite mărfuri generale necesare economiei noastre socialiste. In ziua apariției acestor rînduri, „Prahova“ se află sub operațiuni de descărcare în portul suedez Lulea, iar „Ploieștiul“ care și-a ridicat ancora din portul indian Calcutta se află în drum spre Constanța. Cargoul „București“ de mare tonaj se află sub operațiuni de încărcare în portul Wanpua, „Mamaia“ întors din cursă, descarcă mărfuri generale la Brăila, iar „Eforie“ se află în drum spre portul Hull din Anglia. După sute de mile marine străbătute, cargoul „Galați“ se află acostat în portul Ravena din Italia, unde descarcă floarea-soarelui. „Suceava“ se pregătește de drum încărcînd cherestea la Galați. „Victoria“ se întoarce din continent cu mărfuri generale și se apropie de Constanța, „Timișoara“, încărcată cu ciment, se află în drum spre Monrovia, capitala Siberiei, în timp ce „Brăila“ încărcată cu ciment din Polonia străbate Insulele Canare pentru a ajunge la Temerife, punctul de destinație. Cargoul „Oradea“ încărcat cu îngrășăminte chimice se îndreaptă spre Turcia, „Craiova“ încarcă la Hamburg făină pentru Egipt, „Bacău“ se află în drum spre insula Fernando-Po din Africa de vest încărcat cu ciment din Constanța, în timp ce „Deva“ se îndreaptă spre portul Cratezona din Grecia, avînd pe bord îngrășăminte încărcate din Franța. „Baia Mare“ descarcă minereu la Rotterdam, în timp ce „Brașovul“ încarcă îngrășăminte pentru Egipt în portul francez Dunquerque. „Tulcea“ se află în drum spre Constanța cu citrice din Cipru, „Aradul“ se întoarce în patrie cu mărfuri generale încărcate în portul egiptean Port-Said, „Sulina“ încarcă în portul Constanța mărfuri generale pentru Izmir, în timp ce „Piteștiul“ se pregătește de plecare în Grecia. K GEUGET