Dobrogea Nouă, noiembrie 1965 (Anul 18, nr. 5360-5384)

1965-11-21 / nr. 5377

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA, Anul XVIII nr. 5377 Duminică 21 noiembrie 1965 4 pagini 25 bani Dincolo de cauzele mm întreprinderea de prefabricate și materiale de construcții din Constanța a realizat planul pro­ducției globale pe 10 luni din a­­nul acesta în proporție de 102,8 la sută, pe cel al producției mar­fă cu 100,6 la sută, iar produc­tivitatea muncii planificate în a­­cest timp prezintă o depășire de 2,95 la sută. Luînd acești indi­catori putem aprecia ca pozitivă activitatea colectivului de aici, însă realizările puteau fi mult mai bune. Acest lucru rezultă din aceea că pe luna octombrie, prima lună din ultimul trimes­tru al producției anului 1965, indicatorii globale, producției marfă și productivității muncii au fost realizați numai în pro­porție de 93,2, 90,5 și respectiv 84,90 la sută. După cum este și firesc, acum, în ultimul trimes­tru al anului, fiecare colectiv tre­buie să-și intensifice eforturile în muncă, să ia în continuare noi măsuri pentru descoperirea valorificarea de noi rezerve in­­t­terne, pentru ca la succesele re­purtate pe 10 luni să adauge al­tele și mai semnificative, contri­buind în felul acesta la îndepli­nirea angajamentelor luate în în­trecerea socialistă pe întregul an și la pregătirea temeinică a pro­cesului de producție pentru anul viitor. Dar din situația pe luna octombrie de la I.P.M.C. rezultă, după cum vedem din indicatorii realizați, o cu totul altă situație. Legat de nerealizarea sarcini­lor de plan pe luna octombrie, atît tovarășul Zaharia Drăghici, directorul întreprinderii, cît și tovarășul Ion Spînache, ingine­­rul-șef adjunct, au susținut că nerealizarea planului se datoreș­­te în cea mai mare parte cimen­tului care a fost de mărci infe­rioare. Este adevărat că Fabrica de ciment din Medgidia nu a li­vrat, conform contractului, ciment R.I.M.-200, ci alte mărci inferi­oare, care, folosite în procesul de producție, au dus la depășirea ci­clului de aburire al prefabrica­telor de la 8 ore cît era normal, la 10 și chiar 12 ore. Din discuțiile avute cu nume­roși muncitori și șefi de echipă în poligonul de prefabricate, reieșit însă că pe lîngă cimentul a livrat de Fabrica de ciment din Medgidia au mai existat și alte (Continuare în pag. a II-a) Cei doi mecanici montori, Căliminte Gh. și Brodeală Nico­­lae, de la S.N.C., sînt evidențiați în întrecerea socialistă. Foto: Gh. Ciorobea Mesajul tovarășului Chivu Stoica, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la înființarea F.A.O., prima institu­ție specializată a Națiunilor U­­nite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv. și statelor membre, participante la cea de-a XIII-a sesiune F.A.O., sincere fe­licitări și un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizației Nați­unilor Unite pentru Alimentație și Agricultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea coope­rării internaționale, la facilita­rea unui larg schimb de expe­riență în activitatea pentru ridi­carea nivelului de nutriție al po­poarelor și ameliorarea produc­ției agricole. Militînd pentru o largă cola­borare internațională — pe baza respectării principiilor suverani­tății, independenței naționale și egalității statelor, Republica So­cialistă România sprijină activi­tățile care contribuie la cunoaș­terea reciprocă a valorilor știin­țifice, tehnice, culturale și apre­ciază acțiunile de asistență pe care F.R.O. le întreprinde în di­ferite țări ale lumii în domeniul agro-alimentar. In România, așa cum s-a sub­liniat recent, cu­ ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a eco­nomiei naționale pe anii 1966— 1970, agricultura reprezintă un factor de mare importanță în ansamblul economiei naționale și este chemată să aducă o contri­buție din ce în ce mai însemna­tă la progresul țării, la ridicarea bunăstării poporului. Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a țării, vom acorda o atenție tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive multilaterale, capabilă să reali­și­zeze o producție agricolă sporită. România înțelege să coopereze activ și să acorde sprijinul său Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultu­ră în vederea realizării obiecti­velor sale fundamentale și înde­plinirii programului său de ac­tivitate. Arez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferinței F.A.O. Propunerilor muncitorilor — o rezolvare competentă și operativă întreprinderea șantiere-con­­strucții hidrotehnice Tulcea ra­portează la sfîrșitul primelor 10 luni ale acestui an îndeplinirea planului de producție doar în proporție de 67 la sută. Incercînd să justifice această nerealizare a planului, conducerea întreprinde­rii și comitetul sindicatului arată că ea se datorește în special vii­turilor mari de apă din primă­vara acestui an, lucru ce n-a permis efectuarea de diguri marea unitate stuficolă și con­în­fecționarea de terasamente, ca­nale și platforme de acces în M.A.S. N­, V, VI. Tot pe această li­nie, ne mai sînt prezentate și al­te aspecte: nepredarea în ter­men a documentației pentru serie de obiective și deschiderea­­ cu întîrziere a finanțării de că­tre beneficiar. Să fi fost oare numai cauze o­­biective ? Din analiza făcută a reieșit că pe lîngă unele lipsuri ce aparțin de proiectant și beneficiar în activitatea pro­ductivă a I. S. C. H. Tulcea s-au manifestat și o serie de deficiențe privind organizarea muncii și a producției. Spre exemplu, datorită slabei munci de îndrumare și control a conducerii administrative asu­pra serviciilor întreprinderii, unele dintre acestea nu și-au făcut pe deplin datoria. Ser­viciul producției, de pildă, nu a urmărit realizarea planurilor o­­perative lunare prin control zil­nic și decadal, ceea ce ar fi pu­tut duce la luarea de măsuri o­­perative pe unele șantiere. Ser­viciul mecanizare nu a reușit să asigure transporturi generale pentru aprovizionarea șantiere­lor, dat fiind că multe șalupe se defectau, iar serviciul organiză­rii muncii nu a ținut o eviden­ță strictă a rezultatelor întrece­­cerii socialiste. In același timp, ca urmare a unei slabe preocupări a conduce­rii întreprinderii pentru asigura­rea cu cadre bine pregătite a ser­viciului C.T.C., acesta a fost ca și inexistent. Ca urmare, pe unele șantiere, au avut loc abateri teh­nologice, unele din acestea de ne­­remediat. Astfel, pot fi amintite aici nerespectarea procesului teh­nologic la executarea unor plat­forme și diguri în M.A.S. IV pen­tru care au fost executate relee suplimentare, nerespectarea gra­dului de compactare a unor te­rasamente și diguri, deficiențele des întîlnite pe unele șantiere în cofrarea, armarea și betonarea u­­nor lucrări, defectele curente la unele lucrări de zidărie și ten­cuieli etc., care au cerut efor­turi suplimentare și care în final au dus la încărcarea artificială a prețului de cost. Nu este mai puțin adevărat însă că în această direcție, o vi­nă serioasă o are și comitetul sindicatului de aici. Deși anali­zat de mai multe ori în adunări de partid sau ședințe de birou, el continuă să manifeste unele lipsuri și acum. Cea mai carac­teristică dintre aceste lipsuri este modul defectuos în care rezolvă propunerile muncitorilor reieșite din adunările generale sindicale lunare și consfătuirile de pro­ducție trimestriale. Astfel, a rezultat că în acest timp membrii comitetului sindicatului (vicepreședinte Balcovici Ștefan) puțin participă la adunările ge­nerale sindicale și foarte puțin se preocupă de a aduce la cu­noștința conducerii întreprinderii problemele esențiale ridicate de muncitori cu acest prilej. — Aproape în fiecare din cele 10 luni ale acestui an — ne spu­neau marinarii de pe draga 236 — am sesizat problema lipsei pieselor de schimb ca: bucșe, bolțuri, eclise, sprinturi, materia­le de întreținere la dragă. Dar, fiindcă tov. Gavrilă Vasile, re­partizat de comitetul sindicatu­lui de a participa la adunările noastre, nu vine cu regularitate (Continuare în pag. a II-a) I­J Vizita in Austria a tovarășului Ion Gheorghe Maurer SCHRUNS 20. — De la trimișii speciali Agerpres, P. Stăncescu și C. Varvara. Sîmbătă dimineața, președin­tele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și persoa­nele care îl însoțesc au vizitat uzina Latsch­au, una din cele cinci hidrocentrale ale comple­xului Lunersse. La o altitudine de peste 1.900 metri sunt folosite aici resursele hidraulice ale rîu­­lui 111 și ale altor cursuri de apă din împrejurimi, pentru a pune în mișcare turbinele complexului hidroelectric. La sosire, președintele Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste România a fost întîm­­pinat de reprezentanți ai Minis­terului Transporturilor și Ener­giei Electrice, ai societății ener­­ getice Illwerke și ai uzinei Latschau. La sfîrșitul vizitei, conducerea societății a oferit un prînz în cinstea oaspeților români. Seara, a avut loc o recepție o­­ferită de șeful landului Vorarl­berg, Herbert Kessler, în cinstea președintelui Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­­mânia, Ion Gheorghe Maurer. Șeful landului și tovarășul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. ★ în aceeași zi, ministrul comer­țului exterior, Gheorghe Cioară, însoțit de Carl Bobleter, secreta­rul de stat la Ministerul Afaceri­­­lor Externe al Austriei, a vizitat fabrica de dantele și tricotaje Gebrüder Langler și uzinele tex­tile Getzner din Vorarlberg. Produse peste plan Realizînd cu mult înainte de termen planul producției glo­bale și marfă pe 10 luni, colectivul de muncă de la I.E.R. „8 Mai“ Tulcea a dat peste plan însemna­te cantități de pro­duse. Astfel, în pe­rioada respectivă au fost realizate peste prevederile planului 67 garnituri camere studio tip Constanța, 16 garnituri de bucă­tărie tip Sibiu, 6 100 tone piatră brută, spartă și dublu con­­casată, 61.000 litri suc din fructe și alte produse. Colectivele de mun­că din secțiile mo­bilă și cariera de piatră se evidențiază în mod deosebit pen­tru îndeplinirea rit­mică a planului și îndeosebi pentru ca­litatea ireproșabilă a produselor realizate. Citiți în pagina a 3-a FIECARE COOPERA­TIVA AGRICOLĂ - O UNITATE ECONO­MICĂ PUTERNICĂ Elevi la școala belșugului De cîteva zile, în majoritatea unităților agricole s-a deschis învățămîntul agrozootehnic de masă. Din nou, făuritorii recoltelor bogate vor descifra din căr­țile agrozootehnice, tainele sporirii rodniciei pămîn­­tului. Iată cîteva din constatările noastre din teren. Nici o absentă In catalog Cînd am vizitat cooperativa a­­gricolă de producție din Mur­­fatlar, inginera Suciu Rodica își pregătea materialul pentru cea de-a III-a secție ce urma a fi predată cursanților. Cu grijă, cu multă meticulozitate, erau tre­cute în planul lecției principale­le idei ce urmau a fi dezbătute Cu­­ cursanții. Lectorul, tov. ing. Suciu, nu neglijase să-și facă no­tări cu privire la rezultatele ob­ținute în cadrul unității unde lucrează : „Știți — încerca să ex­plice cu multă convingere, dar în același timp și cu modestie — lecțiile sînt astfel mai vii, mai atrăgătoare". Materialul di­dactic era frumos orînduit, caie­te cu notițe, cărți diferite etc. Care-i frecvența ? ne interesăm noi. „La primele două lecții — ne răspunde tov. ing. Suciu — la apelul făcut, în sală nu s-a auzit decit „prezent“. La cele 2 cercuri agrotehnice unde frec­ventează 38 cursanți, nu s-a în­registrat nici o absență. Bănică Constantin, Salivan Vasilica și Negedin Memet sunt numai cîți­­va dintre cursanții care au dat răspunsuri foarte bune. Crearea unor condiții bune de învățătură, predarea unor lecții (Continuare în pag. a II-a) In foto , ing. Marina Consta­ntin de la C.A.P. Topologu ex­­plicînd unui grup de cooperatori agrotehnica culturii griului. Realizări semnificative Douăzeci și doi de mecanizatori de la S.M.T. Horia, raionul Hîr­șova, și-au îndeplinit, în urmă cu cîteva zile, planul anual de pro­ducție. Printre aceștia, așa după cum ne scrie tov. Badea Nicolae, se numără mecanizatorii Mitu Ion, Fim Florea, Zaharia Dumi­tru, Mihăilă Petre, Mor­tu Petre, Barbu Constantin. Secretul aces­tui succes constă în exploatarea rațională a tractoarelor și mași­nilor agricole, în executarea în­grijirilor tehnice zilnice, în ho­­tărîrea cu care au lucrat meca­nizatorii pentru îndeplinirea și depășirea înainte de termen a planului de producție. o In pagina a 2-a TINERETUL în viața orașului • Vești culturale • Colectivul dramatic al Casei orășenești de cultură din Sulina desfășoară o bogată activitate. El a inclus în repertoriul său din stagiunea 1964—1965 un nu­măr de cinci piese din drama­turgia românească. De un fru­mos succes în fața publicului s-au bucurat spectacolele cu „Ta­ke, Ianke și Cadîr“ de Victor Ion Popa și „Grădina cu tran­dafiri“ de Andi Andrieș. Artiștii amatori se prezintă cu piesa „Tezaurul lui Justinian“ de A­­lexandru Voitin în faza regiona­lă a celui de-al IV-lea Festival de teatru de amatori „I.L. Ca­­ragiale“. MARIN MOROGAN, coresp. • Aflat în fața fazei regionale a celui de-al IV-lea Festival de teatru de amatori, colectivul dra­matic al căminului cultural din Topologu a prezentat nu demult, pe scena Casei de cultură din Hîrșova, un frumos spectacol cu comedia în două acte „Dragostea nevestelor“ de I. G. Destelnica. Spectacolul s-a bucurat de o cal­dă apreciere din partea celor peste 400 de spectatori. TAISIA PUȘCAȘU, coresp. Hulea Petre, macaragiu auto­cerea socialistă la D.R.N.C., evidențiat în întreg pe 10 luni. < C țlanuu­l­ul mări și oceanic înfruntînd zi și noapte va­lurile înspumate ale mărilor și oceanelor, navele flotei noas­tre comerciale își continuă neabătut drumul către diferite porturi ale lumii, îndeplinin­­du-și misiunea de dezvoltare a relațiilor noastre comerciale cu diferite țări ale globului, în drumul lor ele duc peste ho­tare sau aduc în țară diferite mărfuri generale necesare eco­nomiei noastre socialiste. In ziua apariției acestor rînduri, „Prahova“ se află sub opera­țiuni de descărcare în portul suedez Lulea, iar „Ploieștiul“ care și-a ridicat ancora din portul indian Calcutta se află în drum spre Constanța. Car­goul „București“ de mare to­naj se află sub operațiuni de încărcare în portul Wanpua, „Mamaia“ întors din cursă, descarcă mărfuri generale la Brăila, iar „Eforie“ se află în drum spre portul Hull din An­glia. După sute de mile marine străbătute, cargoul „Galați“ se află acostat în portul Ravena din Italia, unde descarcă floa­­rea-soarelui. „Suceava“ se pre­gătește de drum încărcînd che­restea la Galați. „Victoria“ se întoarce din continent cu măr­furi generale și se apropie de Constanța, „Timișoara“, încăr­cată cu ciment, se află în drum spre Monrovia, capitala Sibe­riei, în timp ce „Brăila“ încăr­cată cu ciment din Polonia străbate Insulele Canare pen­tru a ajunge la Temerife, punctul de destinație. Cargoul „Oradea“ încărcat cu îngrășăminte chimice se în­dreaptă spre Turcia, „Craiova“ încarcă la Hamburg făină pen­tru Egipt, „Bacău“ se află în drum spre insula Fernando-Po din Africa de vest încărcat cu ciment din Constanța, în timp ce „Deva“ se îndreaptă spre portul Cratezona din Grecia, a­­vînd pe bord îngrășăminte în­cărcate din Franța. „Baia Mare“ descarcă mine­reu la Rotterdam, în timp ce „Brașovul“ încarcă îngrășă­minte pentru Egipt în portul francez Dunquerque. „Tulcea“ se află în drum spre Constanța cu citrice din Cipru, „Aradul“ se întoarce în patrie cu măr­furi generale încărcate în por­tul egiptean Port-Said, „Suli­na“ încarcă în portul Constan­ța mărfuri generale pentru Izmir, în timp ce „Piteștiul“ se pregătește de plecare în Gre­cia. K GEUGET

Next