Dobrogea Nouă, septembrie 1966 (Anul 19, nr. 5616-5641)

1966-09-16 / nr. 5629

«» i CONDUCĂTORII DE PARTID ȘI DE STAT VIZITEAZĂ REGIUNEA GALATI Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și a­ Sfatului popular regional Anul XIX nr. 5629­­ Vineri 16 septembrie 1966 4 pagini 25 bani în cea de-a doua zi a vizitei pe care au fă­cut-o în regiunea Galați, tovarășii Nicolae Ceau­­șescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Rautu, Vasile Patilineț au fost oaspeți ai locuitorilor orașelor Tecuci și Focșani, cooperato­rilor din Pechea, lucrătorilor de la gospodăria de stat din Cotești, au poposit la Mausoleul de la Mă­­râșești și la Muzeul Unirii din Focșani. în seara zilei de joi, a avut loc la Galați adunarea activului re­gional de partid. Nave la un nivel tehnic cît mai înalt In drum de la combinatul si­derurgic spre șantierul naval, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe A­­postol, Leonte Răutu și Vasile Patilineț trec prin noile cartiere ale Galațiului renăscut din ce­nușa distrugerilor războiului. Este o tranziție semnificativă, căci prima stradă care-și des­chide noile priveliști citadine se numește Strada Siderurgiștilor. Noile cartiere și ansambluri de blocuri conferă orașului de la Dunăre aspectul arhitectonic și urbanistic al unei citadele mo­derne. Sunt apreciate realizările obținute de arhitecții și con­structorii gălățeni în ce privește varietatea și dinamismul forme­lor arhitecturale, care valorifică din plin peisajul natural, inge­niozitatea și fantezia motivelor decorative de pe fațadele blocu­rilor, a diferitelor îmbinări de materiale de construcție. Șantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei aces­tui harnic colectiv gălățean, ima­ginile în miniatură ale cargoului „Galați“, de 4.500 tone, și mi­neralierului „Petroșani“, de 12.500 tone, în întîmpinarea con­ducătorilor de partid și de stat au venit numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri. Sînt de față Mihai Marinescu, ministrul in­dustriei construcțiilor de mașini, și Panait Melisaratos, directorul general al întreprinderii. La cheiul de armare se află acum, în stadiul de montare a mașinilor și instalațiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite ti­puri, făurite de mîinile harnice și pricepute ale oamenilor aces­tui șantier, nave care și-au în­ceput de aici, în ultimii șase ani, marile călătorii pe mările și o­­ceanele lumii. Oaspeții vizitează mineralierul-prototip „Petro­șani“. Proporțiile sale impresio­nează privirile : corpul masiv de oțel are o greutate de peste pa­tru mii tone, iar lungimea de­pășește 150 metri. De la înălți­mea punții de comandă se ză­resc contururile metalice, prinse încă în încătușarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroșani“. Discutîndu-se despre perspectivele șantierului în cincinal și amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălățeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducă­torii de partid și de stat au în­demnat pe harnicii făurari de vase să ridice necontenit perfor­­manțele calitative ale navelor construite; în cartea de onoare, oaspeții semnează sub următorul text : „Felicităm din inimă co­lectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Șantierul naval Galați și-i urăm să obțină noi succese în activitatea sa entu­ziastă, să construiască și să dea țării vase moderne, de înalt ni­vel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul românesc mările și oceanele lumii“, pe să muncească cu abnegație pen­tru a face din elevii lor cetă­țeni de nădejde ai României so­cialiste. Noi, studenții, a spus Elena Toader, studentă în anul IV al Facultății de mecanică, sîntem hotăriți să nu precupețim nici un efort pentru a ne însuși cît mai primit cu vii și însuflețite a­­plauze, a luat apoi cuvîntul to­varășul Nicolae Ceaușescu . La începutul cuvîntării sale, secretarul general al C.C. al P.C.R. a relevat importanța pen­tru orașul Galați, ca și pentru economia și cultura țării, a creării celor două institute de învățămînt superior — politeh­nic și pedagogic — și a felicitat corpul didactic și studenții pen­tru rezultatele obținute pînă a­­cum.­­ Știința, cultura, învățămîntul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în cadrul progra­mului de dezvoltare a societății noastre. Partidul și guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a învă­țămîntului, asigurarea condiții­lor necesare ca studenții și e­­levii să-și poată însuși cît mai bine cunoștințele necesare de cultură generală și de speciali­tate, spre a deveni buni con­structori ai socialismului, oameni cu un înalt nivel de pregătire științifică. Numai în felul acesta inginerii de miine, profesorii de mîine își vor putea îndeplini în­datoririle mari care le revin atît în domeniul construcției econo­mice, cît și în activitatea cultu­rală, științifică și de învăță­mînt. Socialismul presupune ști­ința și cultura cea mai înaltă. Numai pe această bază este posi­bilă construcția socialismului și comunismului — și de aceea partidul acordă o atît de mare atenție acestor importante do­menii ale vieții noastre sociale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul im­portant pe care îl aveți dv., ca­drele din învățămînt, pentru in­struirea tinerei generații și, tot­odată, pentru educarea ei în spi­ritul cunoașterii și prețuirii tre­cutului de luptă al poporului ro­mân — trecut minunat, bogat, care merită și trebuie să fie cu­noscut și prețuit de întregul nos­tru tineret. Numai în acest fel, tineretul va prețui mai profund realitățile de astăzi, va înțe­lege mai bine că realizările în construcția socialistă sunt rezul­tatul unor lupte grele pentru li­bertate națională și socială, sunt rezultatul muncii încordate a în­tregului nostru popor, care, sub temeinic cunoștințele predate, pentru a deveni buni specialiști, astfel încît să răspundem cu cin­ste exigențelor tot mai mari pe care le pune în fața tuturor ca­drelor tehnice programul desă­­vîrșirii construcției socialiste , în scumpa noastră patrie, conducerea partidului, a avut de înfrînt multe greutăți, dar a fost hotărît întotdeauna să le în­vingă și să meargă mereu îna­inte pentru a-și asigura un vii­tor fericit, a deveni stăpîn pe soarta sa și a-și făuri viața, a asigura dezvoltarea națiunii ro­mâne așa cum o dorește. In continuare, secretarul gene­ral al C.C. al P.C.R. a spus : Po­porul nostru are nevoie de asemenea intelectuali, de ase­menea constructori ai socialis­mului, care să stăpînească cu­noștințele de specialitate ale do­meniului lor de activitate și să dispună de o vastă cultură ge­nerală. Cadrele didactice — che­mate să asigure predarea cît mai temeinică a cunoștințelor — și tineretul, dator să-și însușească aceste cunoștințe — să-și uneas­că eforturile spre a contribui la crearea unei intelectualități îna­intate, la nivelul cerințelor socie­tății socialiste și comuniste. Cu cît intelectualii de mîine vor a­­vea un grad mai înalt de cunoș­tințe, vor stăpîni ceea ce creează știința în țara noastră, dar vor cunoaște și tot ce creează mai bun știința mondială, cu atît va fi asigurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea pro­gramului de bunăstare și fericire pentru poporul nostru. E un pro­gram minunat și o perspectivă minunată pentru tineretul nos­tru — și trebuie să spunem că tineretul s-a dovedit și se dove­dește la înălțimea acestor per­spective. Partidul și guvernul nostru a­­cordă o înaltă apreciere întregii activități a tineretului nostru, a­­preciază felul în care tineretul nostru studios învață și se pre­gătește pentru a putea să-și ser­vească poporul și patria. Parti­dul și guvernul acordă, de ase­menea, o înaltă apreciere acti­vității corpului didactic, intelec­tualității noastre, care, împreună cu toți oamenii muncii, își aduce contribuția la întreaga operă de construcție socialistă, depun e­­forturi pentru educarea tinerei noastre generații. Exprimînd prețuirea eforturi­lor ce se depun în această direc­ție la Galați, tovarășul Ceau­șescu a urat tuturor intelectua­lilor din oraș, succese tot mai mari în activitatea lor, pot număra 1.500 taurine, 963 porci, aproape 4.000 oi, 12.000 de păsări. Interesîndu-se de condi­țiile de întreținere a animalelor, despre felul cum sînt aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid și de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbunătățire conti­nuă a muncii în acest sector. In­tre timp, în curtea cooperativei s-au adunat mii de oameni care salută cu puternice aplauze so­sirea oaspeților la tribuna din fața sediului. Adresîndu-se acestor „vete­rani“ ai cooperativizării, țăranilor din Pechea, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a spus : Ceea ce ați realizat dv., cooperatorii din Pe­chea, este o dovadă a superiorită­ții agriculturii socialiste, a posi­bilităților pe care le are țărăni­mea ca, unindu-și pămînturile, folosind mijloacele sămînță superioară și mecanizate, aplicînd îndrumările oamenilor de știință, să poată obține producții agricole bune. Aceste rezultate sînt un e­­xemplu al realizărilor obținute în general de țărănimea muncitoare în anii puterii populare prin transformarea socialistă a agri­culturii și a satului, prin dez­voltarea agriculturii. Este cunos­cut că deși au trecut numai pa­tru ani de la încheierea coope­rativizării, în toți acești ani — atît în cursul cooperativizării, dar mai cu seamă după termi­narea acesteia — agricultura noastră a asigurat continuu pro­ducția de cereale, produse ani­male și plante tehnice necesare consumului intern, a asigurat chiar unele disponibilități pen­tru export. Aceste rezultate do­vedesc justețea politicii partidu­lui nostru care a acordat și a­­cordă o atenție deosebită dez­voltării agriculturii, creșterii producției în toate ramurile a­­cesteia. Arătînd, în continuare, că pro­gramul concret de dezvoltare pînă în 1970 a agriculturii țării noastre trasat de Congresul al IX-lea al partidului a fost lăr­git și definitivat de plenarele Co­mitetului Central și congresul cooperativelor care au stabilit măsurile­ organizatorice și ma­teriale necesare înfăptuirii o­­biectivelor sale, vorbitorul spus : Rezultatele obținute anul­a acesta în producția agricolă pe întreaga țară sînt bune. La grîu am depășit prevederile pe 1966 ale planului — și, după cîte știu, cooperativa dv., ca și celelalte cooperative agricole din regiunea Galați, au obținut recolte bune. De asemenea, se apreciază că re­colta de porumb va fi superioară celei planificate. Există perspec­tive bune și la recolta de sfeclă, cartofi și la celelalte plante tehnice, în viticultură și pomi­cultură. Se îndeplinesc, de ase­menea, cu succes, în sectorul zootehnic, sarcinile prevăzute în planul pe 1966. Producția de lap­te obținută pînă acum este supe­rioară celei planificate. Aceasta arată că sarcinile trasate de Con­gresul al IX-lea în domeniul a­­griculturii, ca și în industrie, se îndeplinesc cu succes și că avem toate condițiile ca planul pe cinci ani să fie în întregime realizat. Felicitîndu-i pe din Pechea pentru cooperatorii rezultatele obținute — rezultate datorate măsurilor luate de partid și gu­vern pentru a asigura baza ma­terială și condițiile organizato­rice necesare dezvoltării agricul­turii cît și muncii țărănimii care depune eforturi pentru a înfăp­tui politica partidului pentru transformarea agriculturii noas­tre într-o agricultură înaintată, modernă, la nivelul celeia din țările avansate — tovarășul. Ceaușescu a spus : După cum ați văzut în ziarele de ieri, Comitetul Central și cu­ Paul ANGHEL Nicolae VAMVU Alexandru BRAD Ion MECA Cadre bine pregătite, cu temeinice cunoștințe Întîlnire cu intelectualitatea Galațiului Miercuri seara, conducătorii de partid și de stat au fost oas­peții cadrelor didactice și stu­denților de la Institutul politeh­nic și Institutul pedagogic din Galați. întîmpinați cu imnul ti­nereții studioase „Gaudeamus Igitur“, oaspeții au fost înconju­rați cu căldură încă din primele clipe ale sosirii lor în cartierul studențesc, cum numesc cu mîn­­drie gălățenii complexul de clă­diri ale institutelor, căminelor, casei de cultură și stadionul de aici. Profilul acestui „orășel“ al tineretului a fost prezentat de adjunctul ministrului învățămîn­­tului, Jean Livescu, și de rec­torul Institutului politehnic, ca­re au subliniat,­ printre altele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secții de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii vii­torilor constructori de nave. După vizitarea laboratoarelor institutului, conducătorii de par­tid și de stat s-au întîlnit apoi, într-unul din amfiteatre, cu in­telectualii din orașul Galați — prilej pentru a calda manifestar­e de dragoste și atașament față de partid a oamenilor de știință și cultură gălățeni. Prof. Iosif Egri, rectorul In­stitutului politehnic, a subliniat­­ că vizita conducătorilor de par­tid și de stat este o nouă măr­turie vie a atenției și grijii pe care partidul și guvernul nostru le acordă învățămîntului supe­rior, promovării științei și cul­turii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenții deo­sebite,­ orașul Galați a devenit în anii construcției socialismului un centru universitar în plină dezvoltare, vorbitorul a subliniat că profesorii și studenții dispun de condiții prielnice pentru des­fășurarea unui învățămînt de ca­litate, la nivelul cerințelor ac­tuale ale științei și tehnicii. Men­­ționînd că pînă acum institutul a dat țării peste 3.000 de absol­venți, vorbitorul a asigurat că profesorii și studenții vor depune toată străduința, toată pricepe­rea și cunoștințele lor, toate e­­forturile pentru îndeplinirea sar­cinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerințe impuse de dezvoltarea rapidă a orașului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rec­torul Institutului pedagogic, a spus printre altele : Sîntem fe­riciți că ni se oferă prilejul, să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid și de stat recunoștința noastră deplină pentru condițiile pe care ni le-a creat. Institutul pedagogic dis­pune de săli spațioase pentru cursuri și seminarii, de o bună dotare materială. Studenții noș­tri au asigurate, de asemenea, bune condiții de viață. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija și dragostea pă­rintească a partidului și statului nostru, muncind în așa fel încît profesorii pe care îi pregătim să fie un exemplu pentru tineret, f Cu perseverență, pe drumul sporirii continue a producției vegetale și animale în­­ cea de-a doua zi a vizitei pe care o fac în regiunea Ga­lați, conducătorii de partid s-au îndreptat spre Tecuci. La Șendreni, o expoziție cu produse agricole oferă sintetic roadele pe care oaspeții le vor aprecia desfășurate vast pe tar­lalele de mii de hectare care ocupă întinderile din zare în zare. Cele 42 de cooperative a­­gricole ale raionului Galați au obținut recolte bogate. In comu­nele Braniștea, Vasile Alecsan­­dri, Independența, ca și în cele­lalte așezări de pe Valea Sire­tului, sutele de case noi, con­strucțiile gospodărești și social­­culturale sunt o dovadă a vieții și bunăstării la care se ridică necontenit țăranii cooperatori. ...In 1949, după Rezoluția din 3-5 martie a partidului, țăranii­ din Pechea au pășit primii din regiunea Galați pe calea coope­rativizării socialiste. Puțini își mai pot imagina înfățișarea sa­tului de pe atunci. Numai în ul­timii doi ani, aici s-au construit peste 300 case noi, funcționează în prezent 5 școli generale, un spital, un liceu, un complex co­mercial. Sute de cooperatori și-au cumpărat televizoare și a­­parate de radio — toate acestea avîndu-și izvorul în dezvoltarea economică a cooperativei agri­cole, cu cele 1.500 de familii și 5.000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăptuiri au venit în întîmpinarea oaspe­ților miile de cooperatori din Pechea. Sînt de față tovarășii Mavrodin Gîdiuță, prim-secretar al Comitetului raional P.C.R. — Galați, și Ion Irimia, președin­tele sfatului popular raional. Președintele cooperativei agri­cole de producție „11 Iunie“ din Pechea, Ion Negoiță, Erou al Muncii Socialiste, arată că as­tăzi averea obștească a coopera­tivei se ridică la 16.500.000 lei, ceea ce a făcut ca valoarea zilei muncă să se ridice în 1966 la peste 40 lei. „Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiți dragi oaspeți să le apreciați“. După scurta consfătuire în bi­roul președintelui, urmează vizi­tarea sectorului zootehnic, și a­­num­­e la cîteva din numeroasele grajduri și adăposturi în care se (Continuare în pag. a, II-a) Ieri seară, vizita conducă­torilor de partid și de stat s-a încheiat. In numărul de mîine al ziarului vom relata despre întîlnirea cu activul de partid din regiune. A ÎNCEPUT ȘCOALA Ieri, școlile patriei și-au des­chis larg porțile freamătului de voioșie și elan al tinerelor gene­rații. A început un nou an de învățămînt, sub semnul dezvol­tării și perfecționării școlii, al transpunerii în viață a documen­telor Congresului al IX-lea al partidului. De dimineață, sub soarele începutului de toamnă, copiii se îndreptau spre clădirile luminoase ale școlilor. Pe strada Decebal din Constanța, glasurile lor argintii au umplut de voie bună clădirea nouă, impunătoa­re, a Școlii generale nr. 28. A fost o întîlnire emoționantă în­tre părinți, copii și cadre didac­tice.. Plină de frumusețe a­­ fost și clipa întîlnirii dintre copii și profesori în localul nou din Ma­cin. La Tulcea, Sinoie, Baia, Cea­­murlia de Jos și în alte localități, școlarii au intrat, de asemenea, în interioarele proaspete ale unor clădiri noi. Momente de entuziasm, de bu­curie, au trăit și elevii noilor li­cee de specialitate. A fost pri­ma zi, prima întîlnire, primul contact cu un univers inedit, al primelor clase de elevi ai licee­lor industriale, economice și a­gricole. La Constanța, la Poarta Albă, Palas, Agigea și Cernavoda, viitorii tehnicieni și economiști s-au aflat în fața cadrelor care îi vor învăța, în fața noilor ma­nuale, a laboratoarelor utilate modern. Pretutindeni, în școlile din re­giunea noastră, festivitățile de deschidere a anului școlar au prilejuit momente de meditație. Directorii școlilor, diriginții cla­selor, părinții au vorbit elevilor despre sarcinile care revin ele­vilor în noul an, despre minuna­tele condiții de trai și învățătură oferite copiilor de partidul guvernul nostru, despre frumu­și­sețea activităților pionierești, despre perspectivele luminoase ce se deschid în fața Pretutindeni au înflorit tuturor­ fețele copiilor, au rîs ochii lor senini, în fața claselor împodobite săr­bătorește, în fața manualelor dă­ruite lor. Peste 144.000 de școlari dintre Dunăre și Mare au primit G. OCTAVIAN B. PETRE (Continuare în pag. a IlI-a) CENTENARUL GEORGE COȘBUC . Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la nașterea lui Geor­ge Coșbuc, Institutul român pen­tru relații culturale cu străină­tatea a alcătuit 32 de expoziții de fotografii cuprinzînd imagini din viața poetului, fotografii ale o­­perelor sale originale și în tra­duceri. Expozițiile, însoțite de texte explicative și de o bro­șură editată în mod special în limbile engleză, franceză, ru­să și spaniolă, precum și de un număr însemnat de volume din opera lui Coșbuc au fost deschi­se în 25 de țări, printre care Anglia, Franța, R.F.G., Grecia, Italia, Japonia, S.U.A. și Uru­guay, în numeroase țări, perso­nalități culturale au ținut con­ferințe despre marele poet ro­mân, au fost organizate simpo­zioane și alte manifestări festive. (Continuare în pag. a II-a) DE LA CABINETUL REGIONAL DE PARTID Azi, 16 septembrie 1966,__ora 16,00, va avea loc în Sala spor­turilor pregătirea propagandiș­tilor de la toate formele învă­țămîntului de partid din ora­șul Constanța. La pregătire participă și lec­torii Comitetului regional de partid. Condiții optime pentru semănatul griului La numai cîteva zile de la data ținerii ședinței de lucru lărgite a Consiliului agricol re­gional, care a analizat rezulta­tele obținute la cultura griului și a elaborat recomandările pri­vind pregătirea plasarea culturii terenului, am­și semănatul griului în toamna acestui an, am vizitat cîteva cooperative agri­cole din raionul Medgidia. La Corbu d­e Jos, Corbu de Sus, Gu­ra Dobrogei, Grădina, Satu Nou și Cuza Vodă, pregătirile pen­tru semănatul griului sînt în toi. In toate aceste unități, se ma­nifestă preocupare pentru semă­natul arîului, în cea mai mare parte, după premergătoare care părăsesc tîrziu terenul — po­rumb și floarea-soarelui, așa cum s-a prevăzut în recoman­dările Consiliului agricol regio­nal. „Noi — ne spunea tov. Gheorghe Dicu, președintele cooperativei agricole din Corbu de Jos — avem pregătită întrea­ga suprafață pe care o vom în­­sămînța cu culturi de toamnă — 100 ha cu grîu, 80 ha cu orz și 80 ha cu masă verde. Solele au fost în întregime îngrășate cu superfosfat — 300 kg la hectar (Continuare în pag. a IlI-a) t

Next