Dobrogea Nouă, decembrie 1966 (Anul 19, nr. 5694-5720)
1966-12-03 / nr. 5696
/ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Anul XIX nr. 5696 Sîmbătă 3 decembrie 1966I 4 pagini 25 bani Noi lucrări energetice De curînd a fost terminată construirea unei stații de transformare cu o putere de 2X10 M.V.A. în apropierea stațiunii Mangalia. Stația este destinată îmbunătățirii aprovizionării cu electricitate a stațiunilor și altor localități din sudul litoralului. De asemenea, energeticienii dobrogeni au atacat de pe acum și o serie de lucrări prevăzute a fi terminate în anul următor : o nouă linie electrică de 110 kv pe traseul Medgidia — Băneasa destinată furnizării energiei electrice pentru complexele de irigare de la Lipnița și Ostrov și o nouă stație de transformare de 35/6 kv la punctul „Cișmea“. Al Vlll-lea concurs al formațiilor artistice de amatori Marți, 6 decembrie a.c., ora 9,00 la clubul S.N.C. din Constanța va avea loc ședința de organizare și popularizare a celui de-al VIII-lea concurs al formațiilor artistice de amatori (muzicale și coregrafice), precum și a celei de a IV-a expoziții bienale de artă populară. Vor participa membri ai birourilor executive ale consiliilor locale ale sindicatelor, secretarii comitetelor raionale pentru cultură și artă, activiști ai organizațiilor U.T.C. și ai Comitetului regional pentru cultură și artă, directori ai caselor raionale și orășenești de cultură, profesori ai Școlii populare de artă, instructori ai formațiilor artistice de amatori, oameni de artă. Expoziție de fotografii La Casa Ziariștilor din Capitală se deschide azi, sub auspiciile Asociației fotoreporterilor din cadrul Uniunii Ziariștilor, o expoziție de fotografii alb-negru, realizate de fotoreporterii Agenției Române de Presă — Agerpres în cursul anului 1966. Imaginile înfățișează o gamă variată de aspecte ale construcției socialiste în țara noastră. Expoziția va putea fi vizitată în tot cursul lunilor decembrie 1966 și ianuarie 1967. Lectorate cu femeile în orașul Măcin s-au deschis 4 lectorate cu femeile din întreprinderi. Prin predarea unor teme interesante, ca: „Scriitorii cîntă lupta pentru pace“, „București, inima țării“, însoțite și cu diafilme adecvate, lectoratele se bucură de un deosebit interes din partea femeilor. Evidențiem activitatea depusă de tov. Trifan Vasile, Stefania Enache, Dumitru Mititelu. ENACHE TRAIAN, coresp. ANCHETA ZIARULUI PE SISTEMUL PE IRIGAȚII CARALEI Producțiile justifică investițiile ? In ultimii ani, acțiunea de amenajare a terenurilor pentru irigații, în regiunea noastră a luat o mare amploare. Măsurile stabilite de Comitetul regional de partid, cu privire la extinderea irigațiilor, și-au găsit rezolvarea în hotărîrea cu care au muncit cooperatorii și mecanizatorii, la amenajarea terenurilor ce se pretează pentru acest mod de cultură. In multe cooperative agricole de producție, s-a strîns, în acest an, primul rod de pe aceste terenuri. In altele, și aici ne referim la unitățile amplasate de-a lungul sistemului de irigații Carasu, se culege rodul muncii, de mai mulți ani consecutiv. Se pune o întrebare firească : PRODUCȚIILE CE SE REALIZEAZĂ PE TERENURILE IRIGATE JUSTIFICĂ INVESTIȚIILE FĂCUTE? Răspunsul l-am aflat cu prilejul anchetei organizate în unitățile beneficiare ale sistemului Carasu, anchetă în care și-au spus părerea tovarăși din conducerea sistemului, specialiști, brigadieri și conducători ai unor unități agricole. O experiență, revărsată in roade bogate Privești graficele, reprezentând producțiile realizate, an de an, la culturile irigate și nu-ți vine să crezi că același teren, considerat altădată „paradisul țînțarilor", poate produce atîta rod. — Am putea spune, pe drept cuvînt, că, în culturile irigate, ne-am experimentat „din mers“, ne relata ing. Maria Iliescu, de la G.A.S. Castelu. Cu fiecare an, paralel cu îmbogățirea experienței noastre, au crescut și producțiile. In urmă cu 3-4 ani, realizam la porumb, în cultură irigată, 3.600 kg la ha. Puțin, chiar foarte puțin, față de investițiile făcute. Anul trecut, producția s-a ridicat la aproape 6.000 kg, iar în acest an,de pe fiecare hectar, s-au recoltat 7.527 kg de boabe. — Cum s-a ajuns aici ? — începutul n-a fost ușor. Oamenii noștri au învățat insă din experiența altora, au făcut mereu observații pe diferite sale, în diferite condiții și, cînd unele lucruri s-au dovedit a fi bune, au fost aplicate în producție. In acest an, de pildă, la porumb, am micșorat densitatea de plante la hectar, comparativ cu anii din urmă. Ca urmare, pe fiecare plantă, au legat 2-3 știuleți, care s-au dezvoltat bine, în comparație cu alți ani, cînd știuleții rămâneau mici sau o parte nu legau. Tot la porumb, am mărit norma de udare, am aplicat mai rațional îngrășămintele. Rezultatele n-au întîrziat să se vadă, deși, trebuie să recunosc că, la porumb, se poate realiza ușor un vagon la hectar. La lucernărîn, producția a fost de 10.700 kg, iar la borceag masă verde, peste 32.000 kg, mult mai mult decit prevede planul. — Asupra eficienței economice, v-ați gîndit? Șt. MIHAI (Continuare în pag. a II-a) Aspect de la cursurile de masă cu mecanizatorii din S.M.T. S.M.T.-ului, este ascultată cu mult interes. Topraisar. Lecția expusă de către ing. Petre Mirea, directorul Foto , G. CIOROBEA VIZITA ÎN ȚARA NOASTRA A TOVARĂȘULUI IOSIP BROZ TITO Vineri dimineață, tovarășul Iosip Broz Tito și ceilalți oaspeți iugoslavi, aflați în vizită în țara noastră, împreună cu tovarășă Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat români au participat la o vînătoare, organizată în regiunea Crișana. Oaspeții au fost întîmpinați de tovarășii Teodor Haș, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Crișana, Traian Gîrbă, membru supleant al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului Executiv al Sfatului popular regional Crișana, de reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. La trecerea prin gara Oradea, conducătorii de partid și de stat iugoslavi și români au fost salutați cu deosebită căldură de numeroși locuitori ai orașului. (Agerpres) I Plecarea delegației de partid și guvernamentale a Republicii Guineea Vineri dimineața a părăsit Capitala delegația de partid și guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Diakize Moussa, membru al Biroului Politic Național al Partidului Democratic din Guineea, ministrul comerțului exterior și al băncilor, care ne-a vizitat țara la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a guvernului Republicii Socialiste România. Din delegație au făcut parte Fedeba Keita, ministrul economiei rurale și al artizanatului, Fofana Karim, secretar de stat Ștefan BRATU și redactor la Agerpres (Continuare în pag. a IV-a) In pag. a 2-a: Conferința organizației orășenești de partid Tulcea COMPETENȚĂ ȘI EXIGENȚĂ SPORITĂ IN CONDUCEREA ACTIVITĂȚII ECONOMICE Continuarea convorbirilor româno-iugoslave Vineri după-amiază au continuat convorbirile între tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și tovarășul Iosip Broz Tito. Din partea română au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Iosif Banc, Corneliu Mănescu și Aurel Mămășan, ambasadorul României la Belgrad. . Din partea iugoslavă au participat tovarășii Mialko Todorovici, Marko Nikezici, Kiro Gligorov și Iakșa Petrici, ambasadorul Iugoslaviei la București. (Agerpres) Automatizări In exploatarea feroviară Progresul tehnic capătă o extindere tot mai mare în majoritatea ramurilor de activitate ale economiei noastre. In cadrul acestuia, automatizarea ocupă un loc central. Mergînd pe linia modernizării exploatării feroviare, recent, în stația C.F.R. oraș Constanța, în cadrul C.T. 3, a fost datăîn folosință o nouă instalație de centralizare electrodinamică cu relee tip C.R. 3. Instalația, complet automatizată, de fabricație românească, cuprinde 35 de macazuri în comandă centralizată și prezintă multiple avantaje. Astfel, timpul de efectuare a parcursurilor de circulație și de manevră a fost redus de la circa 7 minute, la 3-4 secunde, a crescut operativitatea și siguranța în exploatare, se asigură o securitate sporită a transporturilor, precum și condiții optime de manipulare a macazurilor. Compusă dintr-un pupitru de comandă și sala releelor (fotografiile alăturate) noua instalație poate fi deservită de un singur om la pupitru și doi pe rețea, față de 13 oameni pe schimb, cîți lucrau pînă acum. Se mai găsesc în faza finală de lucru încă două instalații asemănătoare în Constanța- Port și cabina ramificație Palas. O contribuție deosebită la darea în exploatare înainte de termen a noii instalații, și-au adus-o tovarășii Axentovici Ion, Blaj Titus, Dumitru Gheorghe, Roibu Alexandru, precum și inginerii Emil Teodorescu și Ion Nicolae. C. CORA PROMOVAREA NOULUI Mișcarea de inovații și raționalizări în cadrul întreprinderii de condiționare și livrare a produselor petroliere din Constanța a cunoscut o dezvoltare susținută în ultimii ani. Ca rezultat al succeselor cabinetului tehnic din obținute, întreprinderea noastră, atît în anul 1964, cit și în anul 1965, i-a fost decernat premiul I pe ramură din partea Ministerului Petrolului. Aceste frumoase realizări, obținute de colectivul cabinetului tehnic, sînt strîns legate de sprijinul acordat de comitetul de partid pentru participarea activă a muncitorilor la introducerea noului în procesul de producție. Este îmbucurător faptul că mișcarea de inovații și raționalizări cunoaște și în acest an un drum ascendent. De la începutul anului și pînă acum s-au aplicat în producție 52 de inovații (cu 7 mai mult decit numărul inovațiilor aplicate în tot anul 1965). Economiile antecalculate pe anul de folosință de pe urma inovațiilor aplicate se ridică la valoarea de 492.245 lei. Printre inovațiile aplicate amintim „Amenajarea constructivă a firului 6 din secția a II-a export“ realizată de Radian Popîrlan, Grigore Niculcioiu, Ghica Marcu și Nicolae Stoica, „Reducerea camerei de ardere și recuperare a căldurii la cazanul 5 din secția a II-a export“ realizată de Eftimie Mihai, Mocanu Ion, Dăneț Petre și Țîrcovnicu Gheorghe. Mișcarea de inovații și raționalizări va cunoaște și în viitor un ritm susținut în întreprinderea noastră. Ing. Gh. BĂRBATU, doctorand în științe tehnice de la I.C.L.P.P. Constanța PRIN UNIT ATI „Dispariții“ inexplicabile.. La Plopeni, raionul Negru Vodă, munca cultural-educativă înregistrează, în ultimul timp, scăderi îngrijorătoare. Printre altee, considerăm trei cifre destul de edificatoare: 24 perechi de dansatori, în 1965; 16 perechi, în primăvara acestui an, 8 în momentul de față (?!). Deci, anual, au „dispărut“ de la căminul cultural câte 16 artiști amatori. Cum și de ce — nimeni nu știe... Am încercat să aflăm cauzele. „Eu, de unul singur, nu pot face mare lucru !“ — ne-a declarat Constantin Berea, directorul căminului . „Să ceară sprijin, tovarăși — că i-l dăm!" ne-a spus tov. Panait Bundă, președintele Sfatului popular comunal. Judecând mai atent este cert că directorul căminului cultural are nevoie de sprijin, iar președintele este dator să i-l acorde fără să aștepte să-i fie solicitat. Ni se pare nenatural ca un număr de peste 10 geamuri sparte să fie încă neînlocuite, deși situația a fost adusă la cunoștința sfatului popular... Și mai este o problemă: combustibilul. Oare este neapărată nevoie ca lemnele căminului să fie depozitate in magazia sfatului, cînd ar putea fi stivuite chiar în clădirea căminului? Pe lingă aceste condiții, nu prea optime, care influențează asupra frecvenței tinerilor la cămin, „disparițiile“ de la Plopeni mai pot fi explicate și prin slaba muncă de mobilizare pe care o desfășoară atît comitetul U.T.C. pe comună (secretar, Ion Ruse), cit și cel pe C.A.P. (secretar, Gh. Balaur). ..și „apariții“ la fel Dacă la Plopeni au loc „dispariții“, la Viișoara (sat pendinte de comuna Cobadin) au apărut... pete de igrasie pe tavane (pe toate...) și — tot pe tavane — pete de funingine. Ceea ce este inexplicabil este că — deși localul căminului a fost reparat recent — totuși au apărut aceste pete. Cum au fost supravegheate reparațiile — nu știm, dar este cert că în tot căminul plouă, că nu au fost desfundate coșurile și că... e păcat de banii care s-au cheltuit. Cu privește munca de mobilizare a tinerilor în acțiuni cultural-educative, și aici comitetul U.T.C. al cooperativei agricole (secretar, Gh. Nazîru) nu-și prea face simțită prezența. La Viișoara există condiții, pentru o activitate culturală susținută, dar trebuie întreprinse acțiuni eficiente. Cine-i director? Ne-am pus această întrebare cînd am vrut să stăm de vorbă cu directorul căminului cultural E. VASILIU (Continuare în pag. a II-a) CITEVA CULTURALE Continuăm raidul nostru prin unitățile culturale sătești. In atenție — raioanele Negru Vodă și (din nou) Medgidia. In numeroase cămine culturale din regiunea noastră se desfășoară acțiuni variate, interesante, atractive. Asemenea unități culturale sînt și în raionul Negru Vodă. Cu despre cele din raionul Medgidia, le-am consemnat în raidnul anterior. In aceste cămine culturale se organizează acțiuni mobilizatoare pentru tineri, sunt puse în scenă spectacole etc. De data aceasta, însă, unitățile culturale trecute în revistă nu ne-au determinat să tragem concluzii laudative în ceea ce privește desfășurarea activității cultural-artistice. Dar iată-le :