Dobrogea Nouă, decembrie 1966 (Anul 19, nr. 5694-5720)

1966-12-03 / nr. 5696

/ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Anul XIX nr. 5696 Sîmbătă 3 decembrie 1966I 4 pagini 25 bani Noi lucrări energetice De curînd a fost terminată construirea unei stații de transformare cu o putere de 2X10 M.V.A. în apropierea stațiunii Mangalia. Stația este destinată îmbunătățirii a­­provizionării cu electricitate a stațiunilor și altor localități din sudul litoralului. De asemenea, energeticienii dobrogeni au atacat de pe acum și o serie de lucrări prevăzute a fi terminate în anul următor : o nouă linie electrică de 110 kv pe traseul Med­gidia — Băneasa destinată furnizării energiei electrice pen­tru complexele de irigare de la Lipnița și Ostrov și o nouă stație de transformare de 35/6 kv la punctul „Cișmea“. Al Vlll-lea concurs al formațiilor artistice de amatori Marți, 6 decembrie a.c., ora 9,00 la clubul S.N.C. din Con­stanța va avea loc ședința de organizare și popularizare a celui de-al VIII-lea concurs al formațiilor artistice de amatori (muzicale și core­grafice), precum și a celei de a IV-a expoziții bienale de artă populară. Vor parti­cipa membri ai birourilor executive ale consiliilor lo­cale ale sindicatelor, secre­tarii comitetelor raionale pentru cultură și artă, acti­viști ai organizațiilor U.T.C. și ai Comitetului regional pentru cultură și artă, direc­tori ai caselor raionale și orășenești de cultură, pro­fesori ai Școlii populare de artă, instructori ai formații­lor artistice de amatori, oa­meni de artă. Expoziție de fotografii La Casa Ziariștilor din Ca­pitală se deschide azi, sub auspiciile Asociației fotore­porterilor din cadrul Uniunii Ziariștilor, o expoziție de fo­tografii alb-negru, realizate de fotoreporterii Agenției Române de Presă — Ager­­pres în cursul anului 1966. Imaginile înfățișează o ga­mă variată de aspecte ale construcției socialiste în țara noastră. Expoziția va putea fi vizi­tată în tot cursul lunilor de­cembrie 1966 și ianuarie 1967. Lectorate cu femeile în orașul Măcin s-au deschis 4 lectorate cu femeile din întreprinderi. Prin predarea unor teme interesante, ca: „Scriitorii cîntă lupta pentru pace“, „București, inima ță­rii“, însoțite și cu diafilme adecvate, lectoratele se bu­cură de un deosebit interes din partea femeilor. Eviden­țiem activitatea depusă de tov. Trifan Vasile, Stefania E­­nache, Dumitru Mititelu. ENACHE TRAIAN, coresp. ANCHETA ZIARULUI PE SISTEMUL PE IRIGAȚII CARALEI Producțiile justifică investițiile ? In ultimii ani, acțiunea de amenajare a terenurilor pen­tru irigații, în regiunea noastră a luat o mare amploare. Măsurile stabilite de Comitetul regional de partid, cu pri­vire la extinderea irigațiilor, și-au găsit rezolvarea în ho­­tărîrea cu care au muncit cooperatorii și mecanizatorii, la amenajarea terenurilor ce se pretează pentru acest mod de cultură. In multe cooperative agricole de producție, s-a strîns, în acest an, primul rod de pe aceste terenuri. In al­tele, și aici ne referim la unitățile amplasate de-a lungul sistemului de irigații Carasu, se culege rodul muncii, de mai mulți ani consecutiv. Se pune o întrebare firească : PRODUCȚIILE CE SE REALIZEAZĂ PE TERENURILE IRIGATE JUSTIFICĂ INVESTIȚIILE FĂCUTE? Răspun­sul l-am aflat cu prilejul anchetei organizate în unitățile beneficiare ale sistemului Carasu, anchetă în care și-au spus părerea tovarăși din conducerea sistemului, specialiști, brigadieri și conducători ai unor unități agricole. O experiență, revărsată in roade bogate Privești graficele, reprezen­tând producțiile realizate, an de an, la culturile irigate și nu-ți vine să crezi că același teren, considerat altădată „paradisul țînțarilor", poate produce atîta rod. — Am putea spune, pe drept cuvînt, că, în culturile irigate, ne-am experimentat „din mers“, ne relata ing. Maria Iliescu, de la G.A.S. Castelu. Cu fiecare an, paralel cu îmbogățirea experi­enței noastre, au crescut și pro­ducțiile. In urmă cu 3-4 ani, rea­lizam la porumb, în cultură iri­gată, 3.600 kg la ha. Puțin, chiar foarte puțin, față de investițiile făcute. Anul trecut, producția s-a ridicat la aproape 6.000 kg, iar în acest an,­­de pe fiecare hectar, s-au recoltat 7.527 kg de boabe. — Cum s-a ajuns aici ? — începutul n-a fost ușor. Oamenii noștri au învățat insă din experiența altora, au făcut mereu observații pe diferite sale, în diferite condiții și, cînd unele lucruri s-au dovedit a fi bune, au fost aplicate în producție. In acest an, de pildă, la porumb, am micșorat densitatea de plan­te la hectar, comparativ cu anii din urmă. Ca urmare, pe fiecare plantă, au legat 2-3 știuleți, care s-au dezvoltat bine, în compara­ție cu alți ani, cînd știuleții ră­mâneau mici sau o parte nu le­gau. Tot la porumb, am mărit norma de udare, am aplicat mai rațional îngrășămintele. Rezul­tatele n-au întîrziat să se vadă, deși, trebuie să recunosc că, la porumb, se poate realiza ușor un vagon la hectar. La lucernă­­rîn, producția a fost de 10.700 kg, iar la borceag masă­ verde, peste 32.000 kg, mult mai mult decit prevede planul. — Asupra eficienței economi­ce, v-ați gîndit? Șt. MIHAI (Continuare în pag. a II-a) Aspect de la cursurile de masă cu mecanizatorii din S.M.T. S.M.T.-ului, este ascultată cu mult interes. Topraisar. Lecția expusă de către ing. Petre Mirea, directorul Foto , G. CIOROBEA VIZITA ÎN ȚARA NOASTRA A TOVARĂȘULUI IOSIP BROZ TITO Vineri dimineață, tovarășul Iosip Broz Tito și ceilalți oaspeți iugoslavi, aflați în vizită în țara noastră, împreună cu tovarășă Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­­ghe Maurer și ceilalți conducă­tori de partid și de stat români au participat la o vînătoare, or­ganizată în regiunea Crișana. Oaspeții au fost întîmpinați de tovarășii Teodor Haș, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional de par­tid Crișana, Traian Gîrbă, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului Execu­tiv al Sfatului popular regional Crișana, de reprezentanți ai or­ganelor locale de partid și de stat. La trecerea prin gara Oradea, conducătorii de partid și de stat iugoslavi și români au fost sa­lutați cu deosebită căldură de numeroși locuitori ai orașului. (Agerpres) I Plecarea delegației­­ de partid și guvernamentale­­ a Republicii Guineea Vineri dimineața a părăsit Ca­pitala delegația de partid și gu­vernamentală a Republicii Gui­neea, condusă de Diakize Moussa, membru al Biroului Politic Na­țional al Partidului Democratic din Guineea, ministrul comer­țului exterior și al băncilor, care ne-a vizitat țara la invitația Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român și a guvernu­lui Republicii Socialiste Româ­nia. Din delegație au făcut parte Fedeba Keita, ministrul econo­miei rurale și al artizanatului, Fofana Karim, secretar de stat Ștefan BRATU și­ redactor la Agerpres (Continuare în pag. a IV-a) In pag. a 2-a: Conferința organizației orășenești de partid Tulcea COMPETENȚĂ ȘI EXIGENȚĂ SPORITĂ IN CONDUCEREA ACTIVITĂȚII ECONOMICE Continuarea convorbirilor româno-iugoslave Vineri după-amiază au conti­nuat convorbirile între tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și tovarășul Iosip Broz Tito. Din partea română au parti­cipat tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Iosif Banc, Corneliu Mănescu și Aurel Măm­­ășan, ambasadorul României la Belgrad. . Din partea iugoslavă au parti­cipat tovarășii Mialko Todoro­­vici, Marko Nikezici, Kiro Gli­­gorov și Iakșa Petrici, ambasa­dorul Iugoslaviei la București. (Agerpres) Automatizări In exploatarea feroviară Progresul tehnic ca­pătă o extindere tot mai mare în majoritatea ra­murilor de activitate ale economiei noastre. In cadrul acestuia, au­tomatizarea ocupă un loc central. Mergînd pe linia modernizării ex­ploatării feroviare, re­cent, în stația C.F.R. oraș Constanța, în ca­drul C.T. 3, a fost dată­­în folosință o nouă in­stalație de centralizare electrodinamică cu re­lee tip C.R. 3. Instalația, complet automatizată, de fabricație româneas­că, cuprinde 35 de ma­cazuri în comandă cen­tralizată și prezintă multiple avantaje. Ast­fel, timpul de efectuare a parcursurilor de cir­culație și de manevră a fost redus de la circa 7 minute, la 3-4 secun­de, a crescut operativi­tatea și siguranța în exploatare, se asigură o securitate sporită a transporturilor, precum și condiții optime de manipulare a macazu­rilor. Compusă dintr-un pupitru de comandă și sala releelor (fotogra­fiile alăturate) noua in­stalație poate fi deser­vită de un singur om la pupitru și doi pe re­țea, față de 13 oameni pe schimb, cîți lucrau pînă acum. Se mai găsesc în fa­za finală de lucru încă două instalații asemă­nătoare în Constanța- Port și cabina ramifi­cație Palas. O contribuție deose­bită la darea în ex­ploatare înainte de ter­men a noii instalații, și-au adus-o tovarășii Axentovici Ion, Blaj Titus, Dumitru Gheor­ghe, Roibu Alexandru, precum și inginerii E­­mil Teodorescu și Ion Nicolae. C. CORA PROMOVAREA NOULUI Mișcarea de inovații și rațio­nalizări în cadrul întreprinde­rii de condiționare și livrare a produselor petroliere din Con­stanța a cunoscut o dezvoltare susținută în ultimii ani. Ca­ re­zultat al succeselor cabinetului tehnic din obținute, între­prinderea noastră, atît în a­­nul 1964, cit și în anul 1965, i-a fost decernat premiul I pe ramură din partea Ministeru­lui Petrolului. Aceste frumoase realizări, obținute de colectivul cabinetului tehnic, sînt strîns legate de sprijinul acordat de comitetul de partid pentru participarea activă a muncito­rilor la introducerea noului în procesul de producție. Este îmbucurător faptul că mișcarea de inovații și rațio­nalizări cunoaște și în acest an un drum ascendent. De la în­ceputul anului și pînă acum s-au aplicat în producție 52 de inovații (cu 7 mai mult decit numărul inovațiilor aplicate în tot anul 1965). Economiile an­­tecalculate pe anul de folosin­ță de pe urma inovațiilor a­­plicate se ridică la valoarea de 492.245 lei. Printre inovațiile aplicate amintim „Amenajarea constructivă a firului 6 din secția a II-a export“ realizată de Radian Popîrlan, Grigore Niculcioiu, Ghica Marcu și Ni­colae Stoica, „Reducerea ca­merei de ardere și recuperare a căldurii la cazanul 5 din secția a II-a export“ realizată de Eftimie Mihai, Mocanu Ion, Dăneț Petre și Țîrcovnicu Gheorghe. Mișcarea de inovații și ra­ționalizări va cunoaște și în viitor un ritm susținut în în­treprinderea noastră. Ing. Gh. BĂRBATU, doctorand în științe tehnice de la I.C.L.P.P. Constanța PRIN UNIT ATI „Dispariții“ inexplicabile.. La Plopeni, raionul Negru Vo­dă, munca cultural-educativă în­registrează, în ultimul timp, scă­­­­deri îngrijorătoare. Printre al­­­­te­e, considerăm trei cifre des­tul de edificatoare: 24 perechi de dansatori, în 1965; 16 perechi, în primăvara acestui an, 8 în mo­mentul de față (?!). Deci, anual, au „dispărut“ de la căminul cul­tural câte 16 artiști amatori. Cum și de ce — nimeni nu știe... Am­ încercat să aflăm cauzele. „Eu, de unul singur, nu pot face mare lucru !“ — ne-a decla­rat Constantin Berea, directorul căminului . „Să ceară sprijin, to­varăși — că i-l dăm!" ne-a spus tov. Panait Bundă, președintele Sfatului popular comunal. Jude­când mai atent este cert că di­rectorul căminului cultural are nevoie de sprijin, iar președin­tele este dator să i-l acorde fără să aștepte să-i fie solicitat. Ni se pare nenatural ca un nu­măr de peste 10 geamuri spar­te să fie încă neînlocuite, deși situația a fost adusă la cunoștin­ța sfatului popular... Și mai este o problemă: combustibilul. Oare este neapărată nevoie ca lemne­le căminului să fie depozitate in magazia sfatului, cînd ar putea fi stivuite chiar în clădirea că­minului? Pe lingă aceste condiții, nu prea optime, care influențează asupra frecvenței tinerilor la că­min, „disparițiile“ de la Plopeni mai pot fi explicate și prin slaba muncă de mobilizare pe care o desfășoară atît comitetul U.T.C. pe comună (secretar, Ion Ruse), cit și cel pe C.A.P. (secretar, Gh. Balaur). ..și „apariții“ la fel Dacă la Plopeni au loc „dis­pariții“, la Viișoara (sat pendinte de comuna Cobadin) au apărut... pete de igrasie pe tavane (pe toa­te...) și — tot pe tavane — pete de funingine. Ceea ce este inex­plicabil este că — deși localul căminului a fost reparat recent — totuși au apărut aceste pete. Cum au fost supravegheate re­parațiile — nu știm, dar este cert că în tot căminul plouă, că nu au fost desfundate coșurile și că... e păcat de banii care s-au cheltuit. Cu­ privește munca de mobi­lizare a tinerilor în acțiuni cul­tural-educative, și aici comitetul U.T.C. al cooperativei agricole (secretar, Gh. Nazîru) nu-și prea face simțită prezența. La Viișoa­­ra există condiții, pentru o acti­vitate culturală susținută, dar trebuie întreprinse acțiuni efi­ciente. Cine-i director? Ne-am pus această întrebare cînd am vrut să stăm de vorbă cu directorul căminului cultural E. VASILIU (Continuare în pag. a II-a) CITEVA CULTURALE Continuăm raidul nostru prin unitățile culturale să­tești. In atenție — raioanele Negru Vodă și (din nou) Med­gidia. In numeroase cămine culturale din regiunea noastră se desfășoară acțiuni variate, interesante, atractive. Ase­menea unități culturale sînt și în raionul Negru Vodă. Cu­ despre cele din raionul Medgidia, le-am consemnat în raidnul anterior. In aceste cămine culturale se organizează acțiuni mobilizatoare pentru tineri, sunt puse în scenă spectacole etc. De data aceasta, însă, unitățile culturale trecute în re­vistă nu ne-au determinat să tragem concluzii laudative în ceea ce privește desfășurarea activității cultural-artis­­tice. Dar iată-le :

Next