Dobrogea Nouă, septembrie 1967 (Anul 20, nr. 5925-5950)

1967-09-01 / nr. 5925

> PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Anul XX< nr. 5925 Vineri 1 septembrie 1967 4 pagini 25 bani FOLOSIREA RAȚIONALA A FONDURILOR DE MICĂ MECANIZARE ASIGURĂ CREȘTEREA CAPACITĂȚILOR DE PRODUCȚIE In afara planului de reparații și întreținere a utilajelor, care au drept scop asigurarea func­ționării acestora în, mod­ conti­nuu­, la capacitatea maximă de producție,, una din­­ sarcinile, im­portantei care revin fiecărei în­treprinderi este aceea de a stu­dia și pune în aplicare posibili­tățile de obținere a unei pro­ducții sporite de utilaj. Mergînd pe această cale, în a­­tenția permanentă a ■ colectivului, Fabricii de ciment Medgidia a stat întocmirea unui plan măsuri de mică mecanizare, de a cărui realizare să conducă creșterea­ substanțială a indici­lo­lor intensivi și extensivi ai uti­lajelor și în consecință la obți­nerea unor importante beneficii. Dintre lucrările de acest fel realizate în ultimul timp, amin­tesc construirea unei benzi trans­portoare flexibile la cuptorul nr. 7, în scopul dublării transporto­rului cu zale existent, astfel in­ert­ în momentul executării re­parațiilor la acesta din urmă, funcționarea continuă a cuptoru­lui să fie asigurată prin prelua­rea și transportul elincherului de către bandă. Realizarea aces­tei lucrări a dus la eliminarea­­ dezavantajelor (pierderi impor­tante de producție, o funcționare contraindicată a cuptorului, prin solicitarea căptușelii din cărămi­dă refractară la șocuri termice) prezentate de existența unei li­nii unice pentru transportul clin­­cherului, dezavantaje care du­ceau la oprirea cuptorului pen­tru orice­ intervenție la această linie. Tot în scopul asigurării unei funcționări continue la capaci­tatea maximă a cuptorului nr. 7 (cuptor cu o capacitate de pro­ducție de 900 tone clincher in 24 ore), recent, s-a dat în func­țiune un canal de gaze care sta­bilește o legătură între camera de fum și exhaustorul cuptor. Această măsură a acestui fost necesară, deoarece, funcționării cuptorului, în timpul pentru executarea lucrărilor de repara­ție și întreținere la electrofil­­tru, se impunea reducerea pro­ductivității cuptorului la 70 la sută, întrucît gazele erau nevoi­te să circule numai printr-un singur canal al electrofiltrului, pe celălalt executîndu-se lucră­rile respective. Montarea acestui canal de legătură evită reduce­rea productivității cuptorului în timpul executării lucrărilor de reparații și întreținere la elec­­trofiltru, gazele fiind dirijate pe el. Numai prin executarea acestor două lucrări de mică mecanizare, prin care s-a urmărit îmbună­tățirea parametrilor de funcțio­nare ai cuptorului nr. 7, fabrica obține beneficii anuale de pes­te 152.000 lei pe baza unei pro­ducții suplimentare de clincher de circa 3.900 tone. S-a constatat că, datorită de­punerilor de material pe buncă­rul de alimentare al benzii me­talice, alimentarea concasorului nu se făcea constant, indicele intensiv fiind mult sub cel pe­ Ing. Gh. DRAGOMIR, mecanic-șef Fabrica de ciment Medgidia (Continuare în pag. a IlI-a) Instalația de îmbuteliere a sticlelor de Pepsi-Cola de la I.I.S. „Munca" din Ovidiu. Aici sunt îmbuteliate zilnic peste 190.000 de sticle. A In pagina a ll-a Raționalizarea muncii aparatului administrativ Din peisajul orașului Constanța, A încheierea vizitei in Republica Socialistă România a primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag La invitația președintelui Con­siliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­­ghe Maurer, primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, îm­­preună cu soția, a făcut o vizită oficială în România între 25 și 31 august 1967. Oaspeții danezi au vizitat ca­pitala, orașul Constanța, stațiu­­nile Mamaia, Eforie-Nord, Efo­­rie-Sud, Muzeul Arheologic din Constanța, stațiunea experimen­tală hortiviticolă Murfatlar, Va­lea Prahovei și unele obiective economice din regiunea Ploiești și Brașov, luînd cunoștință de realizările obținute de țara noas­tră în diverse domenii de activi­tate. în timpul vizitei sale în Repu­blica Socialistă România, Jens Otto Krag a fost primit de Ni­­colae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. Cu acest prilej a avut loc un schimb rod­nic de vederi privind dezvoltarea relațiilor româno-daneze și unele probleme actuale ale situației in­ternaționale. După întrevedere, secretarul general al C.C. al P.C.R., împreună cu soția au ofe­rit un des­urs în onoarea primului ministru și ministru al afacerilor externe al­­ Danemarcei, Jens Otto Krag, și a soției sale. Domnia Sa a fost primit, de asemenea, de președintele Con­siliului de Stat, Chivu Stoica. Intre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia și primul ministru al Da­nemarcei a avut loc o convorbire cordială. Președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, împreună cu soția au oferit un dejun în onoarea premierului danez și a soției sale. Cu prilejul vizitei, între pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și primul ministru al Danemarcei, Jens Otto Krag, au avut loc convor­biri oficiale la care au partici­pat, din partea română : Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Pompiliu Macovei, preșe­dintele Comitetului de Stat pen­(Continuare în pag. a IV-a) Vizita secretarului general adjunct al O.N.U. Ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a primit joi pe secretarul general adjunct al Organizației Națiunilor Unite, C. V. Narasimhan, care face o scurtă vizită în țara noastră. Intre ministrul afacerilor ex­terne și secretarul general ad­junct al O.N.U. a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme legate de activitatea prezentă a O.N.U. și a viitoarei Sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. întrevederea, s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Secretarul general adjunct al O.N.U. a făcut joi dimineața o călătorie în regiunea Dobrogea. Oaspetele a vizitat Edificiul cu mozaic și Muzeul arheologic din Constanța, stațiunea hortiviticolă Murfatlar și stațiunea Mamaia.­­ (Agerpres) „Ospitalitatea“ hotelurilor împărțite pe categorii, după gradul de confort, hotelurile o­­feră condiții de găzduire unui număr mare de solicitanți. Raidul întreprins prin cîteva hoteluri din regiunea noastră își dorește să elucideze o serie de probleme ce vizează „preo­cuparea“ salariaților lor de a crea un mediu ambiant cît mai plăcut. In general, edilii orașului Con­stanța manifestă străduință pen­tru ca spațiul hotelier existent să fie cît mai corespunzător. Mulți dintre călătorii sosiți în acest an pe litoral au avut cu­vinte de laudă la adresa condi­țiilor de cazare și a personalu­lui de deservire. Cristian Rădu­­lescu, salariat în M.I.A., ne spu­nea cu cîteva zile în urmă : „Am poposit de multe ori în Constan­ța și la majoritatea hotelurilor, camerele oferă condiții optime de cazare, iar personalul te în­conjoară cu amabilitate“. Nu e lipsită de interes nici însemna­rea făcută de Artistul Poporu­lui Radu Beligan : „Doresc să mulțumesc în numele colectivu­lui Teatrului de comedie, con­ducerii și salariaților hotelului „Constanța“, care ne-au găzduit Și ne-au servit în mod exem­plar“. Fără tăgadă, declarațiile amin­tite subliniază o stare de lucruri mulțumitoare. Am întîlnit însă și astfel de exemple. La Medgidia, călătorul obosit de drum întreabă în stînga și-n dreapta unde e hotelul. Pentru a ajunge la el, trebuie să se înarmeze cu multă răbdare, pen­tru că gospodarii orașului au a­­vut „grijă“ să-l plaseze undeva pe o străduță întortocheată, în­­tr-o clădire care după spusele unei salariate era destinată unui cămin pentru muncitori. Așa se face că localul respectiv e de­parte de noțiunea de hotel în sensul propriu al cuvîntului. Ca­mere sunt puține, condițiile de cazare sînt limitate. Deși era tre­cut de ora prînzului, cînd am vizitat hotelul, în camere, am găsit paturi răvășite, pe mese, resturi de alimente. Aceeași și- Cosma CORA Traian BRATIANU (Continuare în pag. a II-a) VALORIFICAREA PRODUSELOR nu este o problemă minoră După încheierea cooperativiză­­rii agricole, creșterea producției agricole vegetale și animale fost însoțită permanent de spo­­­rirea contribuției cooperativelor agricole la crearea fondului cen­tralizat de produse agroalimen­­tare al statului, la mai buna a­­provizionare a populației cu a­­ceste produse. In prezent există o preocupare mai mare în acti­vitatea multor cooperative agri­cole pentru valorificarea supe­rioară a produselor și respecta­rea riguroasă a clauzelor con­tractelor de livrare a produselor încheiate cu întreprinderile pre­lucrătoare și organizațiile comer­­ciale. Totuși, în această direcție, a valorificării superioare a pro­ducției, continuă să se manifeste încă unele lipsuri. Sunt încă cooperative agricole ale căror consilii de conducere consideră că, pentru continua dezvoltare și consolidare economică a uni­tăților respective și creșterea ve­niturilor cooperatorilor­ este su­ficient dacă se realizează (și de­pășește) producția planificată și se onorează, la timp și cantitativ, contractele de livrare a produse­lor. Aceste consilii de conducere neglijează, în unele cazuri com­plet, valorificarea superioară a întregii producții, calitatea. Bariere în calea creșterii veniturilor Ing. Constantin Crij­an,, preșe­dintele Uniunii raionale C.A.P. Negru Vodă, spunea printre al­tele : „în raionul nostru sunt coo­perative agricole, cu îngrășătorii de taurine, care livrează 80-S5 la sută din animalele îngrășate la calitatea I, iar altele care dau doar 15-20 la sută din animale la această calitate“. Intr-adevăr, din cele 583 capete taurine a­­dulte îngrășate și livrate în acest an de cooperativele agricole din raionul Negru Vodă numai 98 au fost la calitatea extra și­­, iar din tineretul taurin îngrășat doar 50 la sută a fost livrat la calitatea I, pierzîndu-se pe a­­ceastă cale circa 1,5 milioane lei. Cooperativa agricolă din Vîlcele Iancu GRIGORAȘ (Continuare în pag. a Hl-a) Anchetă socială ...13 august 1967. Tribunal, pași pierduți, locul unde se derulează zilnic filmul unor drame mai mult sau mai puțin sfîșietoare. In sala completului de judecată nr. 2 e toropeală. Cele 15—20 persoane așteaptă neliniștite ci­tirea concluziilor de Pe ușă intră în sală o învinuire, cu ochii plecați, îmbrăcată tînără uniforma rușinii, însoțită de mi­în lițian. Se mișcă totuși dezinvolt pînă în­ spatele scaunului ce-i este rezervat, bănuindu-i-se zvel­tețea și sănătatea celor 20 de ani. Judecătoarea, de vîrstă apropia­tă de cea a mamei fetei din bo­xă, citește rar : „ROMFILIA TĂ­­NASE ești acuzată de a fi furat din casa prietenei tale, Rusu Pe­tra, din Constanța, care te adă­postea, o rochie din jerse și un batic, iar din casa vecinului tău din Rasova, Vasile Buciuc, două fuste din ștergal și un pulovăr. Recunoști faptele.?“ Fata din boxă izbucnește într-un plîns cu sughițuri pe care cu greu și-l re­ținuse. E o tăcere apăsătoare... Reluăm filmul mai de la înce­put. Martie 1967. Intrînd cu niște treburi în biroul unui tovarăș cu răspunderi pentru problemele obștești ale regiunii, am cunos­cut-o întâmplător pe Romfilia Fata cea Tănase. Era acolo, îmbrăcată frumos, zveltă, pieptănată mo­dern, în limitele bunei cuviințe, veselă, fiica cooperatoarei Maria Tănase din Rasova, ne privea alternativ cu dezinvoltură, cu o­­chii ei de­­ un negru pătrun­zător. Venise cu o plîngere. Spusese „că-i e penibil să vor­bească“ și a convenit să-și scrie „plîngerea“. Citeam apoi cite o frază, o priveam din cînd în cînd și Romfilia nu lăsa nici cea­ mai mică urmă de penibil și timidi­tate, învitîndu-ne parca pe noi la astfel de sentimente. Citim: „Acum 6 ani l-am cunoscut pe tehnicianul Anghel Dumitru, cu care, după ce și-a terminat sta­giul militar, m-am hotărit să mă căsătoresc. Dar el m-a dus cu vorba ; acum sînt însărcinată de două luni și nici gînd nu are să mă ia de soție. I-am spus că am un copil și mi-a promis din nou că se căsătorește cu mine numai în cazul cînd întrerup sarcina. Sînt in situația de a-mi curma zilele, deoarece nici părinții nu mă mai primesc acasă...“ Desigur, gîndurile ne-au fugit automat la tînărul incriminat. Să nu mai fie în inima acestui om nici urmă de umanitate, să se fi atrofiat — în urma căror drame ? — și cel din urmă sen­timent, încît să sugereze unei ti­nere mame crima — ca o con­diție a viitoarei lor căsnicii ? A doua zi, în același birou, cu deosebirea că se adăugase un nou personaj : Anghel Dumitru. Ii priveam pe amîndoi și mă gîn­­deam la admirația estetică de care s-ar bucura din partea ori­cărui ins care ar vedea braț la braț o pereche atît de potrivită. Indiscutabil, frumusețea fizică rămîne doar o simplă spoială dacă interiorul e găunos și pu­tred, și într-o viitoare căsnicie tocmai acest interior constituie piatra fundamentală, îl ascul­tăm, și din plîngerea Romfiliei rămîne doar o amintire jalnică a unei­ noi aventuri care se plă­nuia aproape diabolic în cupșo­­rul ei de 20 de ani. I se citește mai întîi plîngerea „dramatică“. După parcurgerea ei, Anghel Dumitru are un mo­ment de tăcere. Apoi povestește meticulos, de la capăt. „Am iu­bit-o mult, mult de tot. Cînd ea era in clasa a X-a a liceului din Cernavoda, iar eu terminasem școala tehnică agricolă din loca­litate, am plecat militar. Ne ju­rasem dragoste și ne înțelesesem să ne căsătorim la reîntoarcerea mea și la terminarea de către ea a liceului. Puțin după plecarea mea, a fost dată afară din liceu. Romfilia a uitat repede de jură­mintele de dragoste pe care mi le Nicolae CONSTANTIN .Continuare în pag. a­n­­ a­ mamei cuminte... IT mininUM FAIMA LIVEZILOR DOBROGENE Ieri de la ferma condusă de ing. Diaconu Gh., apartinind între­prinderii agricole de stat Medgi­dia, s-au recoltat și valorificat aproape 10 vagoane de piersice. Pină in prezent această fermă a valorificat 8.510 tone de piersice din care peste 1.800 tone au fost expediate in diferite țări din Eu­ropa. De asemenea, au fost valo­rificate in acest an însemnate cantități de legume și caise. Unitățile aparținînd Trustului regional gostat au valorificat pică ieri pe piața externă 4.800 tone de fructe și legume, din care aproa­pe 8.400 tone de piersice, întrea­ga cantitate întrunește condiții excepționale de calitate, ducind peste mări și țări faima livezilor dobrogene. ATENSIUNE, MOTOR! Cunoscuta formulă, care prece­de începutul unei filmări, a putut fi auzită in aceste zile la Ostrov. Cadrul natural atît de pitoresc al portului dunărean a atras aici echipe de filmare care lucrează la „Răpirea fecioarelor“ — film realizat după scenariul scriitoru­lui Eugen Barbu. In rolurile titu­lare ale filmului, care este o con­tinuare la „Haiducii“, apar actori cunoscuți ca Toma Caragiu, Ernest Maftei, Matei Moraru etc. Reali­zatorii săi ne-au anunțat că la sfîrșitul anului filmul va putea fi văzut pe ecranele cinemato­grafelor. CULEGERE DE JOCURI POPULARE Recent. Casa regională a crea­ției populare a editat o „Culegere de jocuri populare din Dobrogea“, semnată de Artistul Emerit Gh. Popescu-Județ. Culegerea, cuprin­­zînd 90 de dansuri dobrogene, ur­mează să contribuie la îmbogăți­rea repertoriilor formațiilor de a­­matori din regiune. Gaudeamus Igl­ur Intîn­U de septembrie are semni­ficația calendaristică a sosirii a­­notimpului culesului de rod, sfîrșitului vacanței de vară și a a apropierii începutului unui nou an școlar. Există însă și o altă semnificație: astăzi proaspeții ab­solvenți ai facultăților și institute­lor pedagogice din întreaga țară se vor prezenta la posturile la care au fost repartizați pentru a de­veni apostoli ai sutelor de mii de școlari și elevi. S-au gîndit la a­­ceasta zi poate chiar din clipa cînd și-au citit numele pe lista celor admiși în aulele impunătoare ale facultăților , au visat-o în cursul anilor de studii și și-au apropiat-o printr-o pregătire asi­duă concretizată în zeci de exa­mene promovate. Curînd, a venit și momentul, uneori atît de difi­cil, al plecării. S-au despărțit de colegi și prieteni făcindu-și pro­misiuni de revedere și păstrînd regrete nemărturisite,­ unii s-au hotărit să-și unească destinele și să plece împreună într-un colț de țară. La Osica de Sus în Oltenia, la Rădăuți-Prut in Bucovina, la Svinița în Banat sau la Sulina, acolo unde Dunărea își găsește împlinirea în care, înainte de a pleca, au cvitat pentru o ultimă oară „Gaudea­mus igitur“ și o parte din inimă le-a rămas in amfiteatre. Mulți dintre ei au auzit poate pentru prima dată numele localităților in care au fost repartizați și pri­ma reacție a fost aceea de a cău­ta cu înfrigurare și emoție pe o hartă care circula din mină în mină locul în care cunoștințele asimiliate în facultate își vor găsi adevărata menire. Sîntem siguri însă că vor îmbrățișa cu încre­dere și pasiune profesiunea alea­să , vor cîștiga încrederea elevi­lor și a părinților acestora prin pregătire și exigență, prin dragos­te și seriozitate, se vor strădui să răspundă încrederii ce li se acordă începînd din această zi, și sarcinilor pedagogice ce le au de îndeplinit. Este un prilej festiv cu ocazia căruia noi se urăm succes în muncă, fericire în viață și reali­zarea tuturor idealurilor.

Next