Dobrogea Nouă, septembrie 1967 (Anul 20, nr. 5925-5950)
1967-09-01 / nr. 5925
> PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Anul XX< nr. 5925 Vineri 1 septembrie 1967 4 pagini 25 bani FOLOSIREA RAȚIONALA A FONDURILOR DE MICĂ MECANIZARE ASIGURĂ CREȘTEREA CAPACITĂȚILOR DE PRODUCȚIE In afara planului de reparații și întreținere a utilajelor, care au drept scop asigurarea funcționării acestora în, mod continuu, la capacitatea maximă de producție,, una din sarcinile, importantei care revin fiecărei întreprinderi este aceea de a studia și pune în aplicare posibilitățile de obținere a unei producții sporite de utilaj. Mergînd pe această cale, în atenția permanentă a ■ colectivului, Fabricii de ciment Medgidia a stat întocmirea unui plan măsuri de mică mecanizare, de a cărui realizare să conducă creșterea substanțială a indicilolor intensivi și extensivi ai utilajelor și în consecință la obținerea unor importante beneficii. Dintre lucrările de acest fel realizate în ultimul timp, amintesc construirea unei benzi transportoare flexibile la cuptorul nr. 7, în scopul dublării transportorului cu zale existent, astfel inert în momentul executării reparațiilor la acesta din urmă, funcționarea continuă a cuptorului să fie asigurată prin preluarea și transportul elincherului de către bandă. Realizarea acestei lucrări a dus la eliminarea dezavantajelor (pierderi importante de producție, o funcționare contraindicată a cuptorului, prin solicitarea căptușelii din cărămidă refractară la șocuri termice) prezentate de existența unei linii unice pentru transportul clincherului, dezavantaje care duceau la oprirea cuptorului pentru orice intervenție la această linie. Tot în scopul asigurării unei funcționări continue la capacitatea maximă a cuptorului nr. 7 (cuptor cu o capacitate de producție de 900 tone clincher in 24 ore), recent, s-a dat în funcțiune un canal de gaze care stabilește o legătură între camera de fum și exhaustorul cuptor. Această măsură a acestui fost necesară, deoarece, funcționării cuptorului, în timpul pentru executarea lucrărilor de reparație și întreținere la electrofiltru, se impunea reducerea productivității cuptorului la 70 la sută, întrucît gazele erau nevoite să circule numai printr-un singur canal al electrofiltrului, pe celălalt executîndu-se lucrările respective. Montarea acestui canal de legătură evită reducerea productivității cuptorului în timpul executării lucrărilor de reparații și întreținere la electrofiltru, gazele fiind dirijate pe el. Numai prin executarea acestor două lucrări de mică mecanizare, prin care s-a urmărit îmbunătățirea parametrilor de funcționare ai cuptorului nr. 7, fabrica obține beneficii anuale de peste 152.000 lei pe baza unei producții suplimentare de clincher de circa 3.900 tone. S-a constatat că, datorită depunerilor de material pe buncărul de alimentare al benzii metalice, alimentarea concasorului nu se făcea constant, indicele intensiv fiind mult sub cel pe Ing. Gh. DRAGOMIR, mecanic-șef Fabrica de ciment Medgidia (Continuare în pag. a IlI-a) Instalația de îmbuteliere a sticlelor de Pepsi-Cola de la I.I.S. „Munca" din Ovidiu. Aici sunt îmbuteliate zilnic peste 190.000 de sticle. A In pagina a ll-a Raționalizarea muncii aparatului administrativ Din peisajul orașului Constanța, A încheierea vizitei in Republica Socialistă România a primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag La invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, a făcut o vizită oficială în România între 25 și 31 august 1967. Oaspeții danezi au vizitat capitala, orașul Constanța, stațiunile Mamaia, Eforie-Nord, Eforie-Sud, Muzeul Arheologic din Constanța, stațiunea experimentală hortiviticolă Murfatlar, Valea Prahovei și unele obiective economice din regiunea Ploiești și Brașov, luînd cunoștință de realizările obținute de țara noastră în diverse domenii de activitate. în timpul vizitei sale în Republica Socialistă România, Jens Otto Krag a fost primit de Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Cu acest prilej a avut loc un schimb rodnic de vederi privind dezvoltarea relațiilor româno-daneze și unele probleme actuale ale situației internaționale. După întrevedere, secretarul general al C.C. al P.C.R., împreună cu soția au oferit un desurs în onoarea primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, și a soției sale. Domnia Sa a fost primit, de asemenea, de președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica. Intre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și primul ministru al Danemarcei a avut loc o convorbire cordială. Președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, împreună cu soția au oferit un dejun în onoarea premierului danez și a soției sale. Cu prilejul vizitei, între președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și primul ministru al Danemarcei, Jens Otto Krag, au avut loc convorbiri oficiale la care au participat, din partea română : Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pen(Continuare în pag. a IV-a) Vizita secretarului general adjunct al O.N.U. Ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a primit joi pe secretarul general adjunct al Organizației Națiunilor Unite, C. V. Narasimhan, care face o scurtă vizită în țara noastră. Intre ministrul afacerilor externe și secretarul general adjunct al O.N.U. a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme legate de activitatea prezentă a O.N.U. și a viitoarei Sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. întrevederea, s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Secretarul general adjunct al O.N.U. a făcut joi dimineața o călătorie în regiunea Dobrogea. Oaspetele a vizitat Edificiul cu mozaic și Muzeul arheologic din Constanța, stațiunea hortiviticolă Murfatlar și stațiunea Mamaia. (Agerpres) „Ospitalitatea“ hotelurilor împărțite pe categorii, după gradul de confort, hotelurile oferă condiții de găzduire unui număr mare de solicitanți. Raidul întreprins prin cîteva hoteluri din regiunea noastră își dorește să elucideze o serie de probleme ce vizează „preocuparea“ salariaților lor de a crea un mediu ambiant cît mai plăcut. In general, edilii orașului Constanța manifestă străduință pentru ca spațiul hotelier existent să fie cît mai corespunzător. Mulți dintre călătorii sosiți în acest an pe litoral au avut cuvinte de laudă la adresa condițiilor de cazare și a personalului de deservire. Cristian Rădulescu, salariat în M.I.A., ne spunea cu cîteva zile în urmă : „Am poposit de multe ori în Constanța și la majoritatea hotelurilor, camerele oferă condiții optime de cazare, iar personalul te înconjoară cu amabilitate“. Nu e lipsită de interes nici însemnarea făcută de Artistul Poporului Radu Beligan : „Doresc să mulțumesc în numele colectivului Teatrului de comedie, conducerii și salariaților hotelului „Constanța“, care ne-au găzduit Și ne-au servit în mod exemplar“. Fără tăgadă, declarațiile amintite subliniază o stare de lucruri mulțumitoare. Am întîlnit însă și astfel de exemple. La Medgidia, călătorul obosit de drum întreabă în stînga și-n dreapta unde e hotelul. Pentru a ajunge la el, trebuie să se înarmeze cu multă răbdare, pentru că gospodarii orașului au avut „grijă“ să-l plaseze undeva pe o străduță întortocheată, într-o clădire care după spusele unei salariate era destinată unui cămin pentru muncitori. Așa se face că localul respectiv e departe de noțiunea de hotel în sensul propriu al cuvîntului. Camere sunt puține, condițiile de cazare sînt limitate. Deși era trecut de ora prînzului, cînd am vizitat hotelul, în camere, am găsit paturi răvășite, pe mese, resturi de alimente. Aceeași și- Cosma CORA Traian BRATIANU (Continuare în pag. a II-a) VALORIFICAREA PRODUSELOR nu este o problemă minoră După încheierea cooperativizării agricole, creșterea producției agricole vegetale și animale fost însoțită permanent de sporirea contribuției cooperativelor agricole la crearea fondului centralizat de produse agroalimentare al statului, la mai buna aprovizionare a populației cu aceste produse. In prezent există o preocupare mai mare în activitatea multor cooperative agricole pentru valorificarea superioară a produselor și respectarea riguroasă a clauzelor contractelor de livrare a produselor încheiate cu întreprinderile prelucrătoare și organizațiile comerciale. Totuși, în această direcție, a valorificării superioare a producției, continuă să se manifeste încă unele lipsuri. Sunt încă cooperative agricole ale căror consilii de conducere consideră că, pentru continua dezvoltare și consolidare economică a unităților respective și creșterea veniturilor cooperatorilor este suficient dacă se realizează (și depășește) producția planificată și se onorează, la timp și cantitativ, contractele de livrare a produselor. Aceste consilii de conducere neglijează, în unele cazuri complet, valorificarea superioară a întregii producții, calitatea. Bariere în calea creșterii veniturilor Ing. Constantin Crijan,, președintele Uniunii raionale C.A.P. Negru Vodă, spunea printre altele : „în raionul nostru sunt cooperative agricole, cu îngrășătorii de taurine, care livrează 80-S5 la sută din animalele îngrășate la calitatea I, iar altele care dau doar 15-20 la sută din animale la această calitate“. Intr-adevăr, din cele 583 capete taurine adulte îngrășate și livrate în acest an de cooperativele agricole din raionul Negru Vodă numai 98 au fost la calitatea extra și, iar din tineretul taurin îngrășat doar 50 la sută a fost livrat la calitatea I, pierzîndu-se pe această cale circa 1,5 milioane lei. Cooperativa agricolă din Vîlcele Iancu GRIGORAȘ (Continuare în pag. a Hl-a) Anchetă socială ...13 august 1967. Tribunal, pași pierduți, locul unde se derulează zilnic filmul unor drame mai mult sau mai puțin sfîșietoare. In sala completului de judecată nr. 2 e toropeală. Cele 15—20 persoane așteaptă neliniștite citirea concluziilor de Pe ușă intră în sală o învinuire, cu ochii plecați, îmbrăcată tînără uniforma rușinii, însoțită de miîn lițian. Se mișcă totuși dezinvolt pînă în spatele scaunului ce-i este rezervat, bănuindu-i-se zveltețea și sănătatea celor 20 de ani. Judecătoarea, de vîrstă apropiată de cea a mamei fetei din boxă, citește rar : „ROMFILIA TĂNASE ești acuzată de a fi furat din casa prietenei tale, Rusu Petra, din Constanța, care te adăpostea, o rochie din jerse și un batic, iar din casa vecinului tău din Rasova, Vasile Buciuc, două fuste din ștergal și un pulovăr. Recunoști faptele.?“ Fata din boxă izbucnește într-un plîns cu sughițuri pe care cu greu și-l reținuse. E o tăcere apăsătoare... Reluăm filmul mai de la început. Martie 1967. Intrînd cu niște treburi în biroul unui tovarăș cu răspunderi pentru problemele obștești ale regiunii, am cunoscut-o întâmplător pe Romfilia Fata cea Tănase. Era acolo, îmbrăcată frumos, zveltă, pieptănată modern, în limitele bunei cuviințe, veselă, fiica cooperatoarei Maria Tănase din Rasova, ne privea alternativ cu dezinvoltură, cu ochii ei de un negru pătrunzător. Venise cu o plîngere. Spusese „că-i e penibil să vorbească“ și a convenit să-și scrie „plîngerea“. Citeam apoi cite o frază, o priveam din cînd în cînd și Romfilia nu lăsa nici cea mai mică urmă de penibil și timiditate, învitîndu-ne parca pe noi la astfel de sentimente. Citim: „Acum 6 ani l-am cunoscut pe tehnicianul Anghel Dumitru, cu care, după ce și-a terminat stagiul militar, m-am hotărit să mă căsătoresc. Dar el m-a dus cu vorba ; acum sînt însărcinată de două luni și nici gînd nu are să mă ia de soție. I-am spus că am un copil și mi-a promis din nou că se căsătorește cu mine numai în cazul cînd întrerup sarcina. Sînt in situația de a-mi curma zilele, deoarece nici părinții nu mă mai primesc acasă...“ Desigur, gîndurile ne-au fugit automat la tînărul incriminat. Să nu mai fie în inima acestui om nici urmă de umanitate, să se fi atrofiat — în urma căror drame ? — și cel din urmă sentiment, încît să sugereze unei tinere mame crima — ca o condiție a viitoarei lor căsnicii ? A doua zi, în același birou, cu deosebirea că se adăugase un nou personaj : Anghel Dumitru. Ii priveam pe amîndoi și mă gîndeam la admirația estetică de care s-ar bucura din partea oricărui ins care ar vedea braț la braț o pereche atît de potrivită. Indiscutabil, frumusețea fizică rămîne doar o simplă spoială dacă interiorul e găunos și putred, și într-o viitoare căsnicie tocmai acest interior constituie piatra fundamentală, îl ascultăm, și din plîngerea Romfiliei rămîne doar o amintire jalnică a unei noi aventuri care se plănuia aproape diabolic în cupșorul ei de 20 de ani. I se citește mai întîi plîngerea „dramatică“. După parcurgerea ei, Anghel Dumitru are un moment de tăcere. Apoi povestește meticulos, de la capăt. „Am iubit-o mult, mult de tot. Cînd ea era in clasa a X-a a liceului din Cernavoda, iar eu terminasem școala tehnică agricolă din localitate, am plecat militar. Ne jurasem dragoste și ne înțelesesem să ne căsătorim la reîntoarcerea mea și la terminarea de către ea a liceului. Puțin după plecarea mea, a fost dată afară din liceu. Romfilia a uitat repede de jurămintele de dragoste pe care mi le Nicolae CONSTANTIN .Continuare în pag. an a mamei cuminte... IT mininUM FAIMA LIVEZILOR DOBROGENE Ieri de la ferma condusă de ing. Diaconu Gh., apartinind întreprinderii agricole de stat Medgidia, s-au recoltat și valorificat aproape 10 vagoane de piersice. Pină in prezent această fermă a valorificat 8.510 tone de piersice din care peste 1.800 tone au fost expediate in diferite țări din Europa. De asemenea, au fost valorificate in acest an însemnate cantități de legume și caise. Unitățile aparținînd Trustului regional gostat au valorificat pică ieri pe piața externă 4.800 tone de fructe și legume, din care aproape 8.400 tone de piersice, întreaga cantitate întrunește condiții excepționale de calitate, ducind peste mări și țări faima livezilor dobrogene. ATENSIUNE, MOTOR! Cunoscuta formulă, care precede începutul unei filmări, a putut fi auzită in aceste zile la Ostrov. Cadrul natural atît de pitoresc al portului dunărean a atras aici echipe de filmare care lucrează la „Răpirea fecioarelor“ — film realizat după scenariul scriitorului Eugen Barbu. In rolurile titulare ale filmului, care este o continuare la „Haiducii“, apar actori cunoscuți ca Toma Caragiu, Ernest Maftei, Matei Moraru etc. Realizatorii săi ne-au anunțat că la sfîrșitul anului filmul va putea fi văzut pe ecranele cinematografelor. CULEGERE DE JOCURI POPULARE Recent. Casa regională a creației populare a editat o „Culegere de jocuri populare din Dobrogea“, semnată de Artistul Emerit Gh. Popescu-Județ. Culegerea, cuprinzînd 90 de dansuri dobrogene, urmează să contribuie la îmbogățirea repertoriilor formațiilor de amatori din regiune. Gaudeamus Iglur IntînU de septembrie are semnificația calendaristică a sosirii anotimpului culesului de rod, sfîrșitului vacanței de vară și a a apropierii începutului unui nou an școlar. Există însă și o altă semnificație: astăzi proaspeții absolvenți ai facultăților și institutelor pedagogice din întreaga țară se vor prezenta la posturile la care au fost repartizați pentru a deveni apostoli ai sutelor de mii de școlari și elevi. S-au gîndit la aceasta zi poate chiar din clipa cînd și-au citit numele pe lista celor admiși în aulele impunătoare ale facultăților , au visat-o în cursul anilor de studii și și-au apropiat-o printr-o pregătire asiduă concretizată în zeci de examene promovate. Curînd, a venit și momentul, uneori atît de dificil, al plecării. S-au despărțit de colegi și prieteni făcindu-și promisiuni de revedere și păstrînd regrete nemărturisite, unii s-au hotărit să-și unească destinele și să plece împreună într-un colț de țară. La Osica de Sus în Oltenia, la Rădăuți-Prut in Bucovina, la Svinița în Banat sau la Sulina, acolo unde Dunărea își găsește împlinirea în care, înainte de a pleca, au cvitat pentru o ultimă oară „Gaudeamus igitur“ și o parte din inimă le-a rămas in amfiteatre. Mulți dintre ei au auzit poate pentru prima dată numele localităților in care au fost repartizați și prima reacție a fost aceea de a căuta cu înfrigurare și emoție pe o hartă care circula din mină în mină locul în care cunoștințele asimiliate în facultate își vor găsi adevărata menire. Sîntem siguri însă că vor îmbrățișa cu încredere și pasiune profesiunea aleasă , vor cîștiga încrederea elevilor și a părinților acestora prin pregătire și exigență, prin dragoste și seriozitate, se vor strădui să răspundă încrederii ce li se acordă începînd din această zi, și sarcinilor pedagogice ce le au de îndeplinit. Este un prilej festiv cu ocazia căruia noi se urăm succes în muncă, fericire în viață și realizarea tuturor idealurilor.