Dobrogea Nouă, septembrie 1967 (Anul 20, nr. 5925-5950)
1967-09-16 / nr. 5938
v > PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚIVA ! Anul XX nr. 5938 Sîmbata 16 septembrie 1967 4 pagini 25 bani Mecanizatorul brigăzii a V-a de la S.M.T. Topraisar, ce deservește cooperativa agricolă din Cumpăna, execută lucrări de pregătire a terenului pentru însămînțatul griului. Foto : G. CIOROBEA Cu brigadierul din Frecăței o discuție cu brigadierul Luca Vasile de la Frecăței, omul căruia nu-i dai nici 30 de ani, deși are aproape 35, este o plăcere. L-am găsit retras într-un colț, în pauza de prînz, cînd oamenii de la treieratul florii-soarelui mîncau, grăbiți să-și reînceapă lucrul, făcînd socoteli pe carnetele lui de notițe. Aduna, înmulțea, calcula procente și trecea în dreptul fiecărui om din brigadă rezultatul activității în zile-muncă. Mai precis, făcea pontajul. „Uite, purtătorul acesta de atelaje, Ion Diaconu, este pînă acum cel mai bogat om din brigadă“ — spunea Luca, arătînd cu creionul o rubrică din carnetul său. La sfîrșitul rubricii lui Diaconu erau înscrise pînă la începutul acestei luni mai mult de 300 zile-muncă. Am discutat despre organizare, despre activitatea brigăzii. — Am 5 echipe în care lucrează aproape 200 de oameni, împreună avem 350 ha grîu, 60 ha de orz, 255 ha de porumb, 195 ha floarea-soarelui. La grîu am avut planificat 1.800 kg la hectar și am obținut în medie 2.300 kg. La floarea-soarelui am început recoltatul cu 45 de oameni și treieratul staționar cu 2 combine. Acum lucrăm și cu două combine echipate cu D.F.S.-uri, care treieră în lan. Avem o producție bună. Oare aceasta-i singura activitate a brigăzii I de la cooperativa agricolă de producție din Flacăre ? Brigadierul comunist se uită lung, zîmbește apoi își răsfoiește caietul cu însemnări. — Numai brigada mea a însilozat pînă acum 1.200 tone de porumb pentru hrana verde a animalelor pe timp de iarnă. Producția realizată a întrecut orice așteptări: am realizat la porumbul soloz peste 20.000 kg la hectar, ceea ce pentru Frecăței este un succes, asigurînd, astfel, atît acum, cît și la iarnă, o hrană abundentă pentru cele 400 de vaci ale cooperativei agricole. Am Nicolae CONSTANTIN (Continuare în pag. a IlI-a) ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII RITM LENT în materializarea studiilor . Fără îndoială că esentialul în acțiunea de organizare pe baze științifice a producției și a muncii îl constituia materializarea studiilor, pentru că, în funcție de aceasta, se poate aprecia eficiența activității colectivelor subcolectivelor din înșireprinderi, investite să se ocupe cu această problemă. Recent, am făcut o vizită la Fabrica de celuloză și hîrtie Palas- Constanța, pentru a afla în ce stadiu se află organizarea superioară a producției și a muncii. Perioada în care a început această acțiune găsea fabrica într-o situație dificilă. De mai mulți ani, o multitudine de cauze împiedică atingerea parametrilor proiectați. Problema care se punea imediat după primirea tematicii era descoperirea lor și trecerea neîntârziată la stabilirea celor mai adecvate măsuri care să asigure redresarea activității economice. De la început, trebuie să facem o precizare. Din cele 20 de teme studiate, doar 8 au fost aplicate în totalitate. Important, însă, nu e atât numărul, ci mai ales ce probleme au fost atacate. Normal ar f trebuit ca în centrul atenției să stea organizarea producției, dar în această direcție, din 8 studii întocmite, doar două au prins viață (programarea și urmărirea operativă a producției și organizarea controlului calității). Celelalte capacitățile de producție și gradul de utilizare a acestora, pregătirea tehnică producției, metodele de a organizare a producției, organizarea transpartului intern, aprovizionarea proceselor de producție, organizarea activității de întreținere și reparații) au rămas în stadiul analizelor. Deși secția de celuloză a intrat în funcțiune din 1960, nici pînă acum nu a atins capacitatea proiectată. Au trebuit să treacă 7 ani pentru a se ajunge la concluzia că una din principalele cauze constituie existența loocului îngust la cele două filtre. Ca atare, era necesară înlăturarea deficienței. „Pentru aceasta, ne spunea tovarășa Elisabeta Mușat, inginer principal la serviciul tehnic, s-a stabilit modificarea instalației de vacuum de la filtre. Toată lumea a fost de acord cu această propunere și s-a trecut la aplicarea ei. Dar s-a constatat că nu dă rezultate și atunci s-a hotărit altă soluție (dublarea filtrelor). Deocamdată nu se știe precis dacă și această soluție va fi sau nu viabilă“. La secția hîrtie, deși actuala mașină da cu 500 tone pe ponte an peste capacitatea proiectată, în momentul de față se obțin cu 1.500 tone mai puțin decît era prevăzut și aceasta deoarece aprovizionarea cu celuloză de rășinoase, din sector, nu se face ritmic, mașina de hîrtie nu funcționează la viteze optime pe sortimente și gramaje, iar coeficientul de bracuri (peste 16 la sută) este foarte ridicat. La această secție, nu există un profil optim de fabricație și aceasta conduce la staționări suplimentare. In ce privește pregătirea tehnică a producției, de mult timp persistă o serie de deficiente : în secția celuloză, materia primă conține de multe ori corpuri străine, umiditatea e sporită, spălarea celulozei din paie nu se execută corespunzător, turnul doi de hipoclorit, deși s-a defectat la începutul anului 1966, nici pînă acum nu a fost pars în funcțiune. Aceasta a condus la randament scăzut, calitate necorespunzătoarei consumuri specifice ridicate. Serviciul aproviziona.re din întreprindere nu se îngrijește în suficientă măsură de asigurarea unor sorturi superioare de caplină, folosindu-se destul de des sorturi cu randament de reținere scăzut. De remarcat, deci, slaba aprovizionare a secțiilor cu materii prime, insuficienta capacitate de sortare a clorului lichid, lipsa sculelor de intervenție, ceea ce face ca lăcătușii de tură să nu poată interveni la timp pentru a înlătura avariile. Multe din studiile a Traian BRATIANU (Continuare In pag. a IlI-a) DELEGAȚIA VECEI EXECUTIVE A REPUBLICII SOCIALISTE SERBIA ȘI-A CONTINUAT VIZITA PE LITORAL CONSTANȚA. — Președintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Giurița Ioikici și Tihomir Vlașkivici, membru al Vecei Executive a R.S. Serbia, însoțiți de Iakșa Petrici, ambasadorul RS.F. Iugoslavia la București, și Ion Chirilescu, vicepreședinte al Comitetului de stat pentru îndrumarea și controlul organelor locale ale administrației de stat și-au continuat vineri călătoria prin Dobrogea. In cursul dimineții, oaspeții au vizitat plantațiile viticole și stațiunea experimentală Murfatlar. Muzeul regional de arheologie și Edificiul cu mozaic din Constanța. La prînz, Petre Ionescu, președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional a oferit oaspeților o masă. (Agerpres) Cînd nu se respectă graficul Campania de vinificație a început, pentru cooperativele agricole din raionul Istria, încă de la data de 4 septembrie. Intr-o săptămină, adică pînă la data de 11 septembrie — se arată in grafice — trebuiau să se termine preluarea și prelucrarea strugurilor hibrizi, urmînd ca, imediat după această dată, sa înceapă prelucrarea strugurilor nobili de toate soiurile. Acest grafic, însă, nu se respectă. „La uzina de vinificație Babadag — spunea tovarășul Nicolae SIMION, șeful oficiului raional „Vinalcool“ — doar cooperativa agricolă din Enisala a înțeles să-și respecte graficul de predare a strugurilor. Conducerea acestei cooperative, observed că alte unități nu se prezintă la centru cu cantitățile de struguri prevăzute în grafic, a luat măsuri pentru intensificarea recoltatului și transportului strugurilor I- contra Pînă la 13 septembrie, C.A.P. Enisala a predat 100 tone de struguri hibrizi și 111 tone de struguri nobili. În aceeași perioadă, cooperativa agricolă din comuna Mihai Bravu a predat, însă, numai 26 tone de struguri hibrizi și 1.945 kg de struguri nobili, iar C.A.P. Camena nu a început încă recoltatul și transportul strugurilor la centrul de vinificație. De la cooperativele agricole din „6 Martie“ și Zebil au și început să sosească struguri cu mucegai. La începutul acestei săptămîni a plouat în tot nordul raionului. Deci, pericolul distrugerii unei însemnate părți din producția de struguri este mare și crește zilnic. Totuși, graficele nu sînt respectate, transportul strugurilor la centre nu este bine organizat și se creează zilnic, mai ales dimineața, perioade cînd uzinele nu au ce lucra, urmînd apoi cîteva ore de „vîrf" de producție. Cauzele arătate mai sus au făcut ca uzina de vinificație Babadag să totalizeze în perioada 4—13 septembrie aproape trei zile de nefuncționare. Și strugurii se strică. Cine va suporta pagubele? I. GRIGORAȘ în ziarul de azi: M însemnări plastice ION MĂTĂSĂREANU Micro-foto-foileton MUNCĂ DE SISIF Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit pe primul ministru al Republicii Turcia, Süleyman Demirel Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Süleyman Demirel, care face o vizită în țara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoțit de Ihsan Sabri Caglayangil, ministrul afacerilor externe, Mehmet Turgut, ministrul industriei, Refet Sezgin, ministrul energiei și resurselor naturale, Kamuran Guriji, ambasadorul Turciei la București, Uter Turkmen, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele relațiilor bilaterale dintre România și Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care acestea le-au luat în ultimul timp și dorința comună de a le extinde și mai mult în viitor în avantajul ambelor țări. Au fost, de asemenea, discutate probleme ale situației internaționale, relevîndu-se că legăturile de colaborare bazate pe principiile independenței, suveranității, neamestecului in treburile interne între state și orînduiri politico-sociale diferite constituie o contribuție importantă la crearea unui climat propice destinderii Internaționale. A fost subliniată, totodată, însemnătatea dezvoltării relațiilor de înțelegere și bună vecinătate între toate țările din Balcani, de pe continentul european și din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care țările mici și mijlocii sunt chemate să-l joace în promovarea unor asemenea relații și în soluționarea litigiilor internaționale spre binele păcii și progresului După întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, au oferit un dejun în onoarea primului ministru al Turciei și a soției sale. (Agerpres) CITIȚI IN PAGINA A IV-A RELATĂRI CU PRIVIRE LA VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL REPUBLICII TURCIA, SULEYMAN DEMIREL, IN TARA NOASTRĂ I.C.I.L. Constanța. In laboratorul de microbiologie, laboranta Florica Stan efectuează controlul bacteriologic al produselor. S-AU DESCHIS ȘCOLILE! Ieri, ca pretutindeni în patria noastră, și în regiunea Dobrogea, în orașul Constanța — întâlnirea cu școala a zecilor de mii de elevi, revederea profesorilor și învățătorilor, primirea noilor manuale, au prilejuit momente emoționante, de vie satisfacție. In uniforme proaspete, cu fetele îmbujorate, cu priviri sclipitoare, copiii Dobrogei au pășit în prima zi de școală plini de încredere, înconjurați de dragostea ocrotitoare și înțeleaptă a partidului și statului nostru. In cele ce urmează, vom reda cîteva aspecte de la deschiderea noului an școlar. Eforturi conjugate Clecarea impunătoare a Liceului „Mircea cel Bătrîn“ din Constanța : o atmosferă solemnă, de școală cu vechi tradiții, nu scapă ochiului atent o linie de sobrietate pe culoarele cu portrete de învățați și scriitori români, în clasele amenajate pînă la ultimul amănunt, în organizarea, în rînduri strînse, a elevilor, în careu. Este al 71-lea an de existență a acestei școli care a dat patriei mii de cadre de valoare, specialiști în toate domeniile de activitate. Dis-de-dimineață a sunat soneria, elevii, pe clase, s-au întâlnit cu cadrele didactice, cu diriginții, au schimbat impresii, au primit îndrumări, începe festivitatea de deschidere, întreaga asistență, elevi, părinți și profesori, ascultă cuvîntul directorului școlii, Ion Lungu, Profesor Emerit. „Mulțumim partidului și statului nostru pentru grija nețărmurită acordată școlilor“, spune dînsul printre altele, și în vocea sa vibrează o căldură neobișnuită. Expunerea lansează cifre și date care emoționează, atestând realizări școlare de cel mai bun nivel. A luat cuvîntul, apoi, prof. Traian Lazarovici, secretarul organizației de partid. „Tradițiile luminoase ale acestui liceu vor trebui continuate“, a spus dînsul. „Avem condiții optime pentru dobîndirea unor succese și mai mari, pentru a da patriei cetățeni de nădejde, viitori constructori ai socialismului și comunismului“. Intensitatea emoțiilor Ne aflăm la festivitatea de deschidere a anului școlar de la Liceul nr. 3 din Constanța și apoi de la Liceul energetic. Nu ne-am oprit la un anumit copil, n-am ales nici elevi din unele clase. Și Dascălu Camelia, fetița zburdalnică, care acum și-a luat un aer de matură seriozitate, de s-ar părea că nu este în prima zi de școală din viață, și Mariana Oprescu din clasa a Xl-a, premianta de anul trecut, și Puiculescu Florian din anul II la energetic, C. GHINEA G. OCTAVIAN V. EUGEN C. DOLNICEANU, coresp. (Continuare In pag. a Il-a) „Bobocii“, descoperind lumi noi, nebănuite. p Cu planul de 9 luni îndeplinit Colectivul Fabricii de ulei „Argus“ Constanța a raportat îndeplinirea înainte de termen a planului pe 9 luni. Fină în prezent s-au obținut peste sarcinile planificate 3.642.000 lei la producția globală, 5.642.000 lei la producția marfă, 625 tone de ulei brut de floareasoarelui. Prin creșterea productivității mineii cu peste 10 la sută au fost realizate economii suplimentare la prețul de cost, care numai pe 8 luni se ridică la 648.000 lei. Totodată volumul beneficiilor a crescut cu 2.433.000 lei mai mult decît se prevăzuse.