Dobrogea Nouă, septembrie 1967 (Anul 20, nr. 5925-5950)

1967-09-16 / nr. 5938

v > PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA ! Anul XX nr. 5938 Sîmbata 16 septembrie 1967 4 pagini 25 bani Mecanizatorul brigăzii a V-a de la S.M.T. Topraisar, ce deservește cooperativa agricolă din Cumpăna, execută lucrări de pregătire a te­renului pentru însămînțatul griului. Foto : G. CIOROBEA Cu brigadierul din Frecăței o discuție cu brigadierul Luca Vasile de la Frecăței, omul căruia nu-i dai nici 30 de ani, deși are aproape 35, este o plăcere. L-am găsit re­tras într-un colț, în pauza de prînz, cînd oa­menii de la treieratul florii-soarelui mîncau, gră­biți să-și reînceapă lucrul, făcînd socoteli pe carnetele lui de notițe. Aduna, înmulțea, calcula procente și trecea în dreptul fiecărui om din bri­gadă rezultatul activității în zile-muncă. Mai pre­cis, făcea pontajul. „Uite, purtătorul acesta de atelaje, Ion Diaconu, este pînă acum cel mai bogat om din brigadă“ — spunea Luca, arătînd cu creionul o rubrică din carnetul său. La sfîr­­șitul rubricii lui Diaconu erau înscrise pînă la începutul acestei luni mai mult de 300 zile-mun­că. Am discutat despre organizare, despre acti­vitatea brigăzii. — Am 5 echipe în care lucrează aproape 200 de oameni, împreună avem 350 ha grîu, 60 ha de orz, 255 ha de porumb, 195 ha floarea-soarelui. La grîu am avut planificat 1.800 kg la hectar și am obținut în medie 2.300 kg. La floarea-soarelui am început recoltatul cu 45 de oameni și treie­ratul staționar cu 2 combine. Acum lucrăm și cu două combine echipate cu D.F.S.-uri, care treieră în lan. Avem o producție bună. Oare aceasta-i singura activitate a brigăzii I de la cooperativa agricolă de producție din Fla­­căre­ ? Brigadierul comunist se uită lung, zîm­­bește apoi își răsfoiește caietul cu însemnări. — Numai brigada mea a însilozat pînă acum 1.200 tone de porumb pentru hrana verde a ani­malelor pe timp de iarnă. Producția realizată a întrecut orice așteptări: am realizat la porum­­bul­ soloz peste 20.000 kg la hectar, ceea ce pen­tru Frecăței este un succes, asigurînd, astfel, atît acum, cît și la iarnă, o hrană abundentă pentru cele 400 de vaci ale cooperativei agricole. Am Nicolae CONSTANTIN (Continuare în pag. a IlI-a) ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII RITM LENT în materializarea studiilor . Fără îndoială că e­­sentialul în acțiunea de organizare pe baze științifice a producției și a muncii îl constituia materializarea studiilor, pentru că, în funcție de aceasta, se poate a­­precia eficiența activi­tății colectivelor subcolectivelor din în­și­­reprinderi, investite să se ocupe cu această problemă. Recent, am făcut o vizită la Fabrica de ce­luloză și hîrtie Palas- Constanța, pentru a a­­fla în ce stadiu se a­­flă organizarea supe­rioară a producției și a muncii. Perioada în care a început această acțiune găsea fabrica într-o si­tuație dificilă. De mai mulți ani, o multitu­dine de cauze împie­dică atingerea parame­trilor proiectați. Pro­blema care se punea imediat după primirea tematicii era descoperi­rea lor și trecerea ne­întârziată la stabilirea celor mai adecvate mă­suri care să asigure re­dresarea activității e­­conomice. De la început, trebuie să facem o precizare. Din­ cele 20 de teme studiate, doar 8 au fost aplicate în totalitate. Important, însă, nu e atât numărul, ci mai a­­les ce probleme au fost atacate. Normal ar f trebuit ca în centrul a­­tenției să stea organi­zarea producției, dar în această direcție, din 8 studii întocmite, doar două au prins viață (programarea și urmă­rirea operativă a pro­ducției și organizarea controlului calității). Celelalte­­ capacitățile de producție și gradul de utilizare a acestora, pregătirea tehnică producției, metodele de a organizare a producției, organizarea trans­partu­­lui intern, aproviziona­rea proceselor de pro­ducție, organizarea ac­tivității de întreținere și reparații) au rămas în stadiul analizelor. Deși secția de celu­loză a intrat în funcți­une din 1960, nici pînă acum nu a atins capa­citatea proiectată. Au trebuit să treacă 7 ani pentru a se ajunge la concluzia că una din principalele cauze constituie existența lo­o­cului îngust la cele două filtre. Ca atare, era necesară înlătura­rea deficienței. „Pentru aceasta, ne spunea tovarășa Eli­­sabeta Mușat, inginer principal la serviciul tehnic, s-a stabilit mo­dificarea instalației de vacuum de la filtre. Toată lumea a fost de acord cu această propu­­nere și s-a trecut la a­­plicarea ei. Dar s-a constatat că nu dă re­zultate și atunci s-a ho­­tărit altă soluție (du­blarea filtrelor). Deo­camdată nu se știe pre­cis dacă și această so­luție va fi sau nu via­bilă“. La secția hîrtie, deși actuala mașină da cu 500 tone pe ponte an peste capacitatea pro­iectată, în momentul de față se obțin cu 1.500 tone mai puțin decît era prevăzut și aceasta deoarece aprovizionarea cu celuloză de rășinoa­­se, din sector, nu se face ritmic, mașina de hîrtie nu funcționează la viteze optime pe sor­timente și gramaje, iar coeficientul de bracuri (peste 16 la sută) este foarte ridicat. La aceas­tă secție, nu există un profil optim de fabrica­­ție și aceasta conduce la staționări suplimen­tare. In ce privește pregă­tirea tehnică a produc­ției, de mult timp per­sistă o serie de defici­ente : în secția celuloză, materia primă conține de multe ori corpuri străine, umiditatea e sporită, spălarea celu­lozei din paie nu se e­­xecută corespunzător, turnul doi de hipoclorit, deși s-a defectat la în­ceputul anului 1966, nici pînă acum nu a fost pars în funcțiune. Aceasta a condus la randament scăzut, cali­tate necorespunzătoarei consumuri specifice ri­dicate. Serviciul apro­­viziona.­re din întreprin­­­dere nu se îngrijește în suficientă măsură de asigurarea unor sorturi superioare de caplină, folosindu-se destul de des sorturi cu randa­ment de reținere scăzut. De remarcat, deci, sla­ba aprovizionare a sec­țiilor cu materii prime, insuficienta capacitate de sortare a clorului li­chid, lipsa sculelor de intervenție, ceea ce face ca lăcătușii de tură să nu poată interveni la timp pentru a înlătura avariile. Multe din studiile a­ Traian BRATIANU (Continuare In pag. a IlI-a) DELEGAȚIA VECEI EXECUTIVE A REPUBLICII SOCIALISTE SERBIA ȘI-A CONTINUAT VIZITA PE LITORAL CONSTANȚA. — Președintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Giurița Ioikici și Tihomir Vlașkivici, membru al Vecei Executive a R.S. Serbia, însoțiți de Iakșa Petrici, ambasadorul RS.F. Iugoslavia la București, și Ion Chirilescu, vicepreședin­te al Comitetului de stat pentru îndru­marea și controlul organelor locale ale administrației de stat și-au continuat vi­neri călătoria prin Dobrogea. In cursul dimineții, oaspeții au vizitat plantațiile viticole și stațiunea experimentală Mur­­fatlar. Muzeul regional de arheologie și Edificiul cu mozaic din Constanța. La prînz, Petre Ionescu, președintele comite­tului executiv al Sfatului popular regional a oferit oaspeților o masă. (Agerpres) Cînd nu se respectă graficul Campania de vinificație a în­ceput, pentru cooperativele a­­gricole din raionul Istria, încă de la data de 4 septembrie. In­tr-o săptămină, adică pînă la data de 11 septembrie — se arată in grafice — trebuiau să se termine preluarea și prelu­crarea strugurilor hibrizi, urmînd ca, imediat după această dată, sa înceapă prelucrarea struguri­lor nobili de toate soiurile. A­­cest grafic, însă, nu se respectă. „La uzina de vinificație Baba­­dag — spunea tovarășul Nico­lae SIMION, șeful oficiului raio­nal „Vinalcool“ — doar coope­rativa agricolă din Enisala a înțeles să-și respecte graficul de predare a strugurilor. Conduce­rea acestei cooperative, obser­ved că alte unități nu se pre­zintă la centru cu cantitățile de struguri prevăzute în grafic, a luat măsuri pentru intensificarea recoltatului și transportului stru­gurilor I- contra Pînă la 13 sep­tembrie, C.A.P. Enisala a pre­dat 100 tone de struguri hibrizi și 111 tone de struguri nobili­. În aceeași perioadă, coopera­tiva agricolă din comuna Mihai Bravu a predat, însă, numai 26 tone de struguri hibrizi și 1.945 kg de struguri nobili, iar C.A.P. Camena nu a început încă re­coltatul și transportul struguri­lor la centrul de vinificație. De la cooperativele agricole din „6 Martie“ și Zebil au și început să sosească struguri cu mucegai. La începutul acestei săptămîni a plouat în tot nor­dul raionului. Deci, pericolul distrugerii unei însemnate părți din producția de struguri este mare și crește zilnic. Totuși, gra­ficele nu sînt respectate, trans­portul strugurilor la centre nu este bine organizat și se creea­ză zilnic, mai ales dimineața, perioade cînd uzinele nu au ce lucra, urmînd apoi cîteva ore de „vîrf" de producție. Cauzele arătate mai sus au făcut ca uzina de vinificație Babadag să totalizeze în perioada 4—13 septembrie aproape trei zile de nefuncționare. Și strugurii se strică. Cine va suporta pagu­bele? I. GRIGORAȘ în ziarul de azi: M însemnări plastice ION MĂTĂSĂREANU Micro-foto-foileton MUNCĂ DE SISIF Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit pe primul ministru al Republicii Turcia, Süleyman Demirel Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit vineri la a­­miază pe primul ministru al Republicii Turcia, Süleyman Demirel, care face o vizită în țara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Mihai Marinescu, ministrul industriei construc­țiilor de mașini, George Maco­­vescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Va­sile Șandru, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul Ro­mâniei la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoțit de Ihsan Sabri Ca­­glayangil, ministrul afacerilor externe, Mehmet Turgut, mi­nistrul industriei, Refet Sezgin, ministrul energiei și resurse­lor naturale, Kamuran Guri­ji, ambasadorul Turciei la Bucu­rești, Uter Turkmen, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele re­­lațiilor bilaterale dintre Ro­mânia și Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care a­­cestea le-au luat în ultimul timp și dorința comună d­e a le extinde și mai mult în vii­tor în avantajul ambelor țări. Au fost, de asemenea, discu­tate probleme ale situației in­ternaționale, relevîndu-se că legăturile de colaborare bazate pe principiile independenței, suveranității, neamestecului in treburile interne între state ș­i orînduiri politico-sociale dife­rite constituie o contribuție importantă la crearea unui cli­mat propice destinderii Inter­naționale. A fost subliniată, totodată, însemnătatea dezvol­tării relațiilor de înțelegere și bună vecinătate între toate ță­rile din Balcani, de pe conti­nentul european și din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care țările mici și mijlocii sunt chemate să-l joace în pro­movarea unor asemenea relații și în soluționarea litigiilor in­ternaționale spre binele păcii și progresului După întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, au oferit un dejun în onoarea primului ministru al Turciei și a soției sale. (Agerpres) CITIȚI IN PAGINA A IV-A RELATĂRI CU PRIVIRE LA VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL REPUBLICII TURCIA, SULEYMAN DEMIREL, IN TARA NOASTRĂ I.C.I.L. Constanța. In laboratorul de microbiologie, laboranta Florica Stan efectuează controlul bacteriologic al produselor. S-AU DESCHIS ȘCOLILE! Ieri, ca pretutindeni în patria noastră, și în regiunea Dobrogea, în orașul Constanța — întâlnirea cu școala a ze­cilor de mii de elevi, revederea profesorilor și învățătorilor, primirea noilor manuale, au prilejuit momente emoționante, de vie satisfacție. In uniforme proaspete, cu fetele îmbu­jorate, cu priviri sclipitoare, copiii Dobrogei au pășit în prima zi de școală plini de încredere, înconjurați de dra­gostea ocrotitoare și înțeleaptă a partidului și statului nos­tru. In cele ce urmează, vom reda cîteva aspecte de la des­chiderea noului an școlar. Eforturi conjugate Clecarea impunătoare a Liceu­lui „Mircea cel Bătrîn“ din Con­­stanța : o atmosferă solemnă, de școală cu vechi tradiții, nu scapă ochiului atent o linie de sobrie­tate pe culoarele cu portrete de învățați și scriitori români, în cla­sele amenajate pînă la ultimul a­­mănunt, în organizarea, în rîn­­duri strînse, a elevilor, în careu. Este al 71-lea an de existență a acestei școli care a dat patriei mii de cadre de valoare, specialiști în toate domeniile de activitate. Dis-de-dimineață a sunat soneria, elevii, pe clase, s-au întâlnit cu cadrele didactice, cu diriginții, au schimbat impresii, au primit în­drumări, începe festivitatea de deschidere, întreaga asistență, e­levi, părinți și profesori, ascultă cuvîntul directorului școlii, Ion Lungu, Profesor Emerit. „Mulțu­mim partidului și statului nostru pentru grija nețărmurită acordată școlilor“,­ spune dînsul printre al­tele, și în vocea sa vibrează o căldură neobișnuită. Expunerea lansează cifre și date care emo­ționează, atestând realizări șco­lare de cel mai bun nivel. A luat cuvîntul, apoi, prof. Traian Laza­­rovici, secretarul organizației de partid. „Tradițiile luminoase ale acestui liceu vor trebui continua­te“, a spus dînsul. „Avem condiții optime pentru dobîndirea unor succese și mai mari, pentru a da patriei cetățeni de nădejde, viitori constructori ai socialismului și co­munismului“. Intensitatea emoțiilor Ne aflăm la festivitatea de des­chidere a anului școlar de la Li­ceul nr. 3 din Constanța și apoi de la Liceul energetic. Nu ne-am oprit la un anumit copil, n-am a­­les nici elevi din unele clase. Și Dascălu Camelia, fetița zburdal­nică, care acum și-a luat un aer de matură seriozitate, de s-ar pă­rea că nu este în prima zi de școală din viață, și Mariana O­­prescu din clasa a Xl-a, premian­ta de anul trecut, și Puiculescu Florian din anul II la energetic, C. GHINEA G. OCTAVIAN V. EUGEN C. DOLNICEANU, coresp. (Continuare In pag. a Il-a) „Bobocii“, descoperind lumi noi, nebănuite. p Cu planul d­e 9 luni îndeplinit Colectivul Fabricii de ulei „Argus“ Constanța a raportat îndeplinirea înainte de termen a planului pe 9 luni. Fină în prezent s-au obținut peste sar­cinile planificate 3.642.000 lei la producția globală, 5.642.000 lei la producția marfă, 625 to­ne de ulei brut de floarea­­soarelui. Prin creșterea productivității mineii cu peste 10 la sută au fost realizate economii supli­mentare la prețul de cost, care numai pe 8 luni se ridică la 648.000 lei. Totodată volumul beneficiilor a crescut cu 2.433.000 lei mai mult decît se prevăzuse.

Next