Dobrogea Nouă, februarie 1968 (Anul 21, nr. 6055-6079)

1968-02-01 / nr. 6055

Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XXI nr. 6055­4 pagini 25 bani Am început lucrările La exploatarea Mahmudia Pe șantierul minier de la Mah­­mudia, unde au fost descope­­­­rite bogate zăcăminte de cal­car, au început lucrările de construcție în vederea punerii în exploatare a zăcămintelor. După cum ne-a informat ingi­nerul șef al întreprinderii mi­niere Dobrogea, Ion MICLEA, deocamdată se lucrează la a­­menajarea incintei unde va fi amplasată instalația de conca­­sare a calcarului, la executa­rea drumului principal care va­ face legătura între carieră și viitorul port și la montarea conductei de apă potabilă. Aici vor fi realizate și alte obiec­­­tive. Pe­ângă amenajările carieră :— dotări cu mașini de instalații pentru extracția și pre­și lucrarea calcarului, alimentarea cu energie electrică,, căi de ac­ces, grup social și alte lucrări — se va construi și un port mi­nier, primul de acest fel pe har­ta de navigație a deltei. Eheste , a prevăzut cu cheiuri de acostare navelor mineraliere, utilaje moderne pentru încărcarea me­canizată și expedierea calcaru­lui pe calea apei spre combi­natul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galați. Toate lucrările sînt prevăzute a fi terminate pînă în anul 1970. C. LAMBA In laboratorul întreprinderii de prefabricate și materiale de­ con­strucții Constanța, tehnicianul Mi­­hai Tulea verifică rezistența la compresiune a betoanelor. Foto : Gh. PAPAGHEORGHE Joi 1 februarie 1968I IIPRIETENII" La Baia am foarte mulți prie­teni. Asta mă incintă, îmi dă um sentiment de mincirne, încre­dere în mine și siguranță. Mai ales că mă întâlnesc foarte des cu ei. De exemplu, de cite ori intru la „Autoservire“, amicul de după tejghea mă întîmpină cu același zîmbet afectuos și mă în­treabă ce doresc, mă servește (să-l mai întreb de ce se numește autoservire, nu-i amical), îmi to­talizează prompt prețurile și în­cheie impacientul: „Dom’le, de ce n-or fi prețurile exacte? Ce ne mai chinuim și cu rest cînd du­cem lipsă de mărunțiș? Să fie ca la C.F.R. — preț rotund“. Nu prea-i înțeleg tirada, dar amicul ma scoate repede din impas cînd printre unt, ghiveci, conserve îmi strecoară și cîteva napolitane. Ce-i mai pot spune? E clar: mar­fa... cumpărată nu se mai pri­mește înapoi. O dată mă gîn­­deam să-i pregătesc o glumă, să-i cumpăr toate napolitanele... dar poate conducerea are altă i­­dee mai... dulce. Urc apoi la etajul magazinului. Prietenul de la mărunțișuri îmi surîde profesional. Se bucură. Are aflux de cumpărători, planul merge strună. Eu îi cer numai o lamă de ras, mă servește, mai schimbăm cîteva vorbe ca între prieteni și pe nepusă masă mă pomenesc in palmă cu o duzină de ace de siguranță. „Ca rest, știi, n-avem mărunțiș“ — mă ex­pediază repede. Să-i spun că și nevestei i-a dat adineauri tot ace? Mi-e teamă că mi le-ar schimba în d­ame sau pioneze. In sfîrșit iată-mă la bufetul restaurantului. Iau loc la coada din fața ghișeului unde se ser­vesc țigări, îmi mișc mîinile, bat din picioare să mă încălzesc. Mai mânînc o napolitană, mai tomăi acele din buzunar, doar, doar va apărea bufetiera. După o jumăta­te de oră apare, după alt sfert de oră îmi vine rîndul. Mă uit în pachet ca toți ceilalți cumpă­rători. Printre „Carpați“ găsesc „Naționale“ și „Mărășești“. încerc să spun ceva. Pricepe. „Scu­­ză-mă, amice... din grabă“, înțe­leg, îmi înțeleg prietenii. De fapt eu sunt consumatorul și cum­părătorul anonim. Prietenul lor. El, prietenii mei. Vorba prover­bului, apără-ma de prieteni că de... rest mă scutesc eu. S­R M. ANCHETA ECONOMICĂ RENTABILIZAREA DEZIDERATUL ÎNTREGII ACTIVITĂȚI ECONOMICE . In ancheta de față ne-am propus o scurtă investigație prin trei din unitățile de industrie locală din orașul Con­stanța, pe tema folosirii tuturor căilor ce conduc spre ren­tabilizarea întregii producții. Pentru început am poposit la... întreprinderea de prelucrare a lemnului Unitate profilată, așa după cum titulatura sună, pe prelucrarea lemnului în cea mai mare parte, s-a dezvoltat, de la an la an, și-a îmbunătățit condițiile de lucru, numărul­­ produselor­­ executate a crescut și s-a diversificat, iar gra­dul de rentabilizare a cunoscut și el o ascensiune treptată. Sîntem, așadar, în mijlocul unor oameni ale căror preocupări pot fi do­vedite, practic, de rezultatele ob­ținute pînă acum. Ne interesăm, de la început, cum s-a desfășurat acțiunea­ de rentabilizare a tutu­ror produselor, începută în fe­bruarie 1967, și care sunt rezulta­tele ei. Interlocutorul nostru, tova­rășul Ion Dumbravă, directorul în­treprinderii, ne relatează : — La începutul acțiunii, produ­ceam cu pierderi două tipuri de canapele „Carpați“, mesele de televizor tip „Harghita“, cîrlige de rufe, sofale pentru 2 persoane ș altele. Pentru rentabilizarea aces­tora, noi am început prin forma­rea unei comisii compusă din trei grupuri de studiu pe problemele tehnic, economic-financiar și nor­marea muncii. Comisia avea sar­cina ca, pînă la sfîrșitul lunii a­prilie anul trecut, să termine stu­diul și să prezinte propunerile re­ieșite. Subliniind faptul că ne-am încadrat în acest termen, consider că merită adăugat că, în paralel cu efectuarea studiului respectiv, noi am trecut și la aplicarea ime­diată a măsurilor propuse. — Despre ce măsuri e vorba și care a fost eficiența lor ? — Ele sînt multe. Mă voi opri, însă, la cele mai importante, cu o eficiență mai mare. Astfel, pînă la începutul anului trecut, la pro­ducerea canapelelor „Carpați“ și meselor „Harghita“, noi proce­dăm astfel : se efectua o premon­­tare „la alb“, după care produ­sele erau transportate la secția de lustruit. Aici, se demontau, se lus­­truiau și apoi iar se montau. Se pierdea o groază de­­ timp și se irosea manoperă. Așa că, după noul procedeu, asamblarea artico­lelor respective se face numai după operațiunea de lustruire. S-au realizat, astfel, economii de 13,68 lei la fiecare canapea „Carpați“ și 13 lei la măsuța „Harghita“. Apoi, prin îmbunătă­țirea procesului tehnologic la ta­­pisarea canapelei „Carpați“, am mai obținut alte economii la ma­noperă, în valoare de 18 lei per bucată. Alte măsuri care se re­feră la reducerea consumurilor specifice, în special la lemn și furniruri de fag, stofă de mobilă și altele, au adus și ele însem­nate economii. Astfel, s-a ajuns ca, la finele anului trecut, valoa­rea totală a economiilor realizate să se ridice la 285.000 lei, din care 157.000 lei prin reducerea consu­mului de materiale, 57.000 lei economii la fond salarii și 71.000 lei, prin reducerea cheltuielilor de secție și întreprindere. — Așadar, putem afirma că toate produsele sînt realizate a­­cum cu beneficii ? — încă­ nu­ Mai avem o res­tanță. Este vorba de indicatorul de plan „diverse lucrări — o­­glinzi“. Aceste lucrări, noi le pre­stăm după tarifele republicane, or întreprinderea noastră nu are același grad de utilare cu acela al unităților specializate din țară. Apoi, nouă nu ne convine să fa­cem investiții prea mari pentru a­­chiziționarea unei mașini de șle­fuit canturile geamurilor, mai a­­les pentru faptul că ponderea a­­cestor pierderi este neînsemnată fără de volumul producției între­prinderii noastre. A doua vizită pe care am fă­cut-o a fost la... întreprinderea de produse alimentare și textile — Considerați că asimilarea u­­nor noi produse este în strînsă le­gătură cu creșterea gradului de rentabilizare a întreprinderii ? A­­ceasta a fost prima întrebare cu care ne-am adresat tovarășului Arcadie Crosu, inginerul șef al întreprinderii. — Desigur! Și în cazul unității noastre pot veni cu exemple edi­ficatoare. Astfel, asimilarea pro­ducerii cheagului în anul trecut ne-a adus economii la prețul de cost în valoare de 147.000 lei. La fel s-a petrecut și cu introducerea în lucru a produselor „D.D.D.“ — deratizări — dezinfectări — dezmustirări — care, de aseme­nea, ne-a adus însemnate bene­ficii. De fapt, prin asimilarea mai multor produse noi și prin îmbu­nătățirile aduse în procesul de producție, în anul ce a trecut, noi am obținut beneficii de peste 300.000 lei. Acțiunea de asimilare a unor noi produse va continua și în acest an. Așa avem prevă­zute producerea unor corpuri e­­lectrice de iluminat, diferite obiec­te din sticlă, trucade, diferite am­balaje, articole din m­­aterial plas­tic și altele. — Da, dar cunoaștemi că uni­tatea dv. realiza trei tipuri de covoare cu pierderi. Ce s-a între­prins pentru rentabilizarea aces­tui produs ? — Am trecut, încă de la înce­putul anului 1967, la o mai bună organizare a producției și a mun­cii. Au fost eliminate pe parcurs operațiuni inutile, s-au redus chel­tuielile de producție. Toate mă­surile au condus la reducerea pre­țului de cost cu 60—70 lei pe mp. Cu toate acestea, însă, nu am putut rentabiliza decît un singur tip de covor, alte două tipuri de covoare le realizăm încă cu pier­deri. I — Ce f alte măsuri preconizați pentru acest an în scopul renta­bilizării în întregime a celor două tipuri de covoare ? — ne-am a­­dresat în continuare tovarășului Constantin Albu, directorul între­prinderii. — In afara de complexul de măsuri, cea mai hotărîtoare o consider extinderea capacității de lucru. Astfel, față de 4.100 mp covoare cu­ am executat în 1967, pentru anul care a început avem prevăzut în plan executarea a 4.500 mp, iar noi ne vom strădui să realizăm 5.000 mp. Executînd un volum de lucru sporit cu ace­­ l Cosm­a CORA și Traian BRĂTIANU PRODUCTIA GLOBALA INDUSTRIALA 196d 1906 1007 (Continuare în pag­a III-a) Cursuri de specializare In vederea pregătirii temeini­ce a cadrelor calificate necesa­re unităților comerciale. M.C.I. a organizat la Mangalia­ Nord, pe perioada noiembrie 1967 — 7 martie 1­968, cursuri de spe­cializare la care participă lu­crători din unitățile­ comerciale din țară. Așa cum ne scrie corespon­dentul Varga Ludovic, zilele a­­cestea și-a încheiat pregătirile prima sere de cursanți care și-au însușit în această perioa­dă cunoștințe temeinice pe linia profesiunii lor. 0 Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a intilnit cu delegația Partidului Comunist din Izrael Miercuri,­­tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C­ al P.C.R., s-a întîlnit cu de­legația Partidului Comunist din Izrael, formată din tovarășii Sa­muil Mikunis, secretar general al P.C.R., și Moshe Sneh, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R. în cursul șederii în țara noas­tră, delegația P. C. din Izrael a avut convorbiri cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, a­l Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P­ C.R. și Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A par­ticipat tovarășul Constantin Va­­siliu, adjunct de șef de secție la CC. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor părțile s-au informat reciproc asupra activității celor două partide și au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale si­tuației internaționale actuale și mișcării comuniste și muncito­rești. Ele au relevat necesitatea de a se depune eforturi susți­nute pentru întărirea unității partidelor comuniste și muncito­rești, a tuturor forțelor antiim­­­­perialiste, în lupta pentru pace, independență națională, demo­crație și socialism. C­onvorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, tovără­șească. ★ Tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeților. ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA în ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, pre­zidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicovi­­ciu, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nico­lae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Cristofor Si­­mionescu, Gheorghe Stoica, Lu­dovic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat și adop­tat mai multe proiecte de­ de­crete interesînd diferite domenii ale activității de stat. Printre a­­cestea figurează decretul pri­vind organizarea Consiliului E­­­­conomic, potrivit hotărîrii Con­ferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6/8 de­cembrie 1967; decretul modificarea unor articole pentru din Legea nr. 27/1966 privind pen­siile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului și pescuitului, precum și decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispo­ziții referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiți, pe aceeași dată, de obligațiile restante rezultate din aplicarea dispozițiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu pri­vire la principiile care guver­nează activitatea statelor vi­ ex­plorarea și folosirea spațiului extra-atmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești, sem­nat la 27 ianuarie 1967 și a a­­doptat decretul privind adera­rea Republicii Socialiste Româ­nia la Convenția vamală rela­tivă la importul temporar de material profesional,­­ încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lu­crările curente­ Plecarea tovarășului J. Turf Miercuri dimineața, a părăsit Capitala tovarășul Joseph Turf, membru al Biroului Politic, secre­tar al C.C. al P.C. din Belgia, ca­re a făcut o vizită în țara noas­tră la invitația C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Bă­neasa, oaspetele a fost condus de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, șef de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. 1 In ziarul de azi: ■ SPORT Voleiul și baschetul — din nou în actualitate , ■ ATLAS ■ CIRCULAȚIA pe timpul intemperiilor ■ Lupte, violente în centrul­­ Scrigonului ■ Operațiunile de deblocare a Canalului de Suez au fost suspendate 0 cerința imperioasă Zilele trecute, am participat la adunarea generală de dare de seamă a cooperativei agricole din Oltina, aflînd multe, chiar foarte multe lucruri interesante. Nu a fost vorbitor care să nu fi remar­cat rolul deosebit de important al mecanizării, chimizării și irigații­lor în creșterea producției agri­cole, în creșterea eficienței mun­cii cooperatorilor și a rentabili­zării fiecărui produs agricol. Batală Marin și Gimpirea Ion au arătat că sporirea producției vegetale este realizată în princi­pal ca­­ urmare a mecanizării lu­crărilor și extinderii chimizării. Producția de orez, de circa 4.500 kg la hectar (cea mai mare pro­ducție pe regiune), are la bază chimizarea largă, atît în ceea ce privește fertilizarea solului, cit și a combaterii dăunătorilor și, mai ales, a buruienilor. Experiențele făcute anul trecut, cînd alături de ierbicidul Stăm s-a folosit și Ordramul, au dovedit că prin chimizare și aplicarea unei agro­tehnici corespunzătoare, longevi­tatea orezariei poate fi mult mă­rită". Astfel, în anul trecut, în ore­­zărie pe parcelele de 5 și 6 ani pe care arătura a fost efectuată din toamnă, semănatul s-a făcut în timpul optim, iar combaterea buruienilor a fost o preocupare permanentă a consiliului de con­ducere și orezarilor, producția de orez realizată fiind de 3.900. Ing. Nelu MALCEV, directorul S.M.T.-ului Băneasa._______ ___________ (Continuare în pag. a ll-a) „Luna cărții la sate“ Ne-am obișnuit ca, în fiecare an, la începutul lunii februarie, să ne în­­tîlnim la căminele cul­­­turale pentru a deschi­de tradiționala „Lună a cărții la sate". Anul acesta, la a 8-a ediție, „Luna cărții la sate", înscrisă în calen­darul celor mai însem­nate manifestări cultura­le, capătă un plus de semnificație. Ea se des­fășoară într-un moment cînd, datorită măsurilor preconizate de partid și de stat, se lărgesc pers­pectivele localităților ru­rale, posibilitățile aces­tora de a urca noi trep­te ale civilizației și cul­turii. . » Așteptată deopotrivă de cititori, scriitori și editori, „Luna cărții la sate" constituie un pri­lej de bilanț pe diverse planuri, de trasare a noi jaloane pe drumul ascendent al realizării și a receptării unor noi valori culturale cores­punzătoare etapei­­ ac­tuale. Factor de prim­ ordin în dezvoltarea cultural­­științifică a oamenilor muncii de toate preocu­pările — cartea a pă­truns pînă în cele mai izolate cătune și fami­lii, crescînd considerabil producția editorială (în anul 1966 s-au tipărit 4,2 exemplare cărți pe cap de locuitor). Valorificarea patrimo­niului spiritual al po­porului român este ilus­trată destul de edifica­­­tor prin tirajele mari : peste 2.800.000 exempla­re din creația lui Mihai EMINESCU, peste 6 mi­lioane din basmele și povestirile lui Ion CREANGĂ, peste 2 mi­lioane exemplare din creația lui I. L­ CARA­­GIALE etc. In ansamblul producției editoriale ro­mânești, peste 75 la su­tă reprezintă literatura originală de specialitate din toate domeniile. Cartea românească a ajuns azi să se bucure de aprecierea unanimă pe plan intern și­­ prin participarea Româ­niei la un număr mare de expoziții internațio­nale de carte — s-a bucurat de un înalt pres­tigiu, obținînd numeroa­se premii. Este edi­ficator și faptul că circa 1.500 cărți bele­tristice și științifice ale autorilor români au fost traduse în 50 de țări și în 60 de limbi. După datele publicate de U­N.E.S.C.O., țara­ noastră ocupă unul din primele Jocuri din lume în privința operelor din traducerilor literatura universala, tipărite în ti­raje impresionante. Gheorghe LOTCĂ, Jef serviciu carte R.C.C. Dobrogea (Continuare în pag. a ll-a) In aceste zile, la librăria cu autoservire a cooperativei de consum din comuna Murfatlar Foto : G. CIOROBEA

Next