Dobrogea Nouă, februarie 1968 (Anul 21, nr. 6055-6079)

1968-02-14 / nr. 6066

X' A Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XXI nr. 60661 Miercuri 14 februarie 1968 4 pagini 25 bani fi In cinstea „Zilei ceferistului“ Pista de pornire a cailor putere Zgomotul metalic al­­ pistoanelor care sub presiunea aburului pun în mișcare roțile uriașe ale loco­motivei, rotocoalele de fum tuciu­riu ce se înalță spre bolta ceru­lui, precum și șuieratul strident al sirenelor prevestesc încă de de­parte existența în direcția respec­­ivă a unui depou de locomotive. La ieșirea din Constanța, pe partea stingă a panglicii de as­falt care duce spre Murfatlar, se afla Depoul de locomotive Palas, una din unitățile de bază ale Complexului C.F.R. Constanța. La orice oră din zi sau din noapte, aici, intră și ies locomotive. După miile de kilometri parcurși fără ză­bavă pe panglicile de oțel ale pa­­triei, se retrag și își găsesc odih­­­na aici. Dar, vorba vine pentru că această odihnă este relativă. În scurtul popas pe­ care-l fac după sosirea din drum, locomoti­vele primesc îngrijirea necesară, sînt revizuite, alimentate­ pentru ca a doua­­ zi să pornească din nou. Pentru că locomotivele exis­tente în parcul depoului din Palas asigură tot traficul de călători și mărfuri pentru Dobrogea, n-au ni­ciodată timp și nici prea mult ră­gaz pentru odihnă. . EIe" trebuie să-și pună în mișcare " și să-și „zburde“ miile de cai putere pen­tru a acoperi nevoile de transport ale populației, ale întreprinderi­­­lor din zona Palas, șantierelor de construcții și ale celorlalte unități economice din regiunea noastră. Și pe oamenii aceștia, care fac să „zburde" caii putere ai loco­motivelor, d­am­ admirat adesea. Iarna, vara, ziua sau noaptea, ei sînt prezenți la datorie. Cu cîțiva dintre ei am făcut cunoștință zi­lele trecute. Eram chiar în fața halei și discutam cu ing. Vasile Vancea, șeful depoului, despre ultimele realizări ale ceferiștilor. Lingă noi s-a oprit­­ pufăind din supape ca după un drum greu, locomotiva 230161. Cei doi care au coborît de pe bordul ei și s-au apropiat , de noi erau Ion Teodo­ras­cu și Gheorghe Petculescu, me­canicul și fochistul locomotivei, doi tineri simpatici, pe ale căror fețe citeai voioșia, în ciuda dru­mului lung pe care-l parcurseseră. O voioșie explicabilă, deoarece puțin mai­­ înainte șeful depoului ne pusese în temă că acești ti­neri, împreună cu schimbul lor de pe aceeași locomotivă realizase­ră numai în prima lună din noul an o economie de 34.000 kg com­bustibil convențional, ceea ce va­loric reprezintă peste 7.000 lei. Și la fel ca ei­­ sînt și mecanicii de locomotivă Eremia Iordan, Victor Fălcescu, Ștefan Eftimie, Sandu Tudor, Ion Rădulescu, Achim Ro­­bu, lăcătușii George Dinu, Gheorghe Cristea, Sotilă Victor, fo­­chiștii Apostol Smochină, Marcel Blaciot­, Nicolae Călin și alții care, laolaltă, au contribuit la e­­conomisirea celor peste 570 tone de combustibil convențional pe luna ianuarie a.. Acum, în preaj­ma „Zilei ceferistului", munca lor plină de avînt este închinată u­­nui singur scop: întîmpinarea a­­cestei zile cu tot mai frumoase succese în muncă. Acest lucru însă nu se poate realiza­­ decît prin în­treținerea locomotivelor în per­fectă stare tehnică, prin obținerea de economii de combustibil și prin asigurarea unui tonaj în plus în timpii de mers prevăzuți, în condiții depline de regularitate și siguranță a circulației. Tocmai a­­cestea sînt de altfel obiectivele urmărite în întrecerea socialistă de fiecare ceferit al depoului de locomotive din Palas. Geogel RAI­AU SUDORUL Foto : Gh. PAPAGHEORGHE Răsplata hărniciei ...Și totuși, nu mă înșelasem. Omul pe care-l priveam era a­­celași de anul trecut, de acum doi ani... Ne-a obișnuit fiecare înmînare ca la insigner de fruntaș în a întrecerea socialistă să fie prezent. E vor­ba de Ion Udăreanu, șeful unei echipe de lăcătuși - constructori navali de la S.N.C. (în fotografie, mo­mentul în care pri­mește diploma de fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1967). „Anul trecut, a fost un an rodnic — ne mărturisește el, îm­preună cu cologii mei (răsplătiți cu diploma de echipă fruntașă în întrecerea socialistă pe anul 1967), ne-am adus contribuția la­ depășirea sarcinilor de plan pe întreg șantierul“. „Pentru fiecare din­tre noi — ne spunea Ion Pîrcălăbescu — constituie o pildă de conștiinciozitate dăruire. E un bun me­și serioș și un iscusit inovator, iată, de pil­dă, ultima sa inova­ție: „Cadru (dispozi­tiv) pentru fixarea și centrarea liniei axia­le la șlepurile pentru export", care reduce timpul­ de lucru,de­ la 80 de ore la 16 ore." De fapt, ca el mai sînt și alții: Ion Buzo­­ianu, strungar S.D.V., Oprea Sta­ncu, strun­gar­ Nicolae Barbu, lăcătuș, Ion Ciocodei­­că, modelor. Petre Di­ma, maistru, ing. Ion Amira, construcții șeful secției navale și bineînțeles lista ră­­mîne deschisă. Anul 1967 s-a înche­iat de mult, rezulta­tele se cunosc, la fel ca și cei care și-au adus o contribuție deosebită. Pe pieptu­rile celor 298 de frun­tași de la S.N.C. stră­lucesc steluțele vred­niciei. Pentru fiecare din ei însă, steluța înseamnă un angaja­ment pentru obține­rea de noi succese. Prima lună e din bun augur. Pe întreaga u­­nitate, în ianuarie, producția globală crescut cu 0,5 la su­a­tă, iar productivitatea muncii cu 3,7 la su­tă. Nu încape îndo­ială că angajamen­tele din privirile oa­menilor se vor ma­terializa în rezultate superioare. B TRAIAN Amprenta noului socialist Străjuită de măreția a cinci dealuri înfrățite și mângîiată de susurul molcom al Dunării, loca­litatea Beștepe din raionul Tul­­cea s-a trezit în ultimii ani la o viață nouă aidoma Celorlalte sate dobrogene. Ulițele ei drepte și frumoase ce par a fi trase cu rigla, casele noi construite vor­besc de la sine despre gustul pentru frumos al­bește pen­il­or, cit­im despre viața nouă pe care o trăiesc. Amprenta noului socialist se întâlnește la tot pasul. Cooperativa agricolă de producție înființată în anul 1956 a urcat cu fiecare an ce a trecut pe treapta dezvoltării economico-organizatorice, a creș­terii bunăstării materiale a coo­peratorilor. Pornită la drum cu numai 172 ha teren, cu 2-3 atela­­je și două vaci, dar cu o fermă voință de a demonstra avantajele lucrării pămîntului în comun, cooperativa s-a dezvoltat an de an. Paralel cu creșterea produc­țiilor de grîu și porumb, care au ajuns astăzi la 2.200 și respectiv la 3.000—4.000 kg la ha, a cres­cut simțitor și numărul de ani­male proprietate obștească pentru care s-au construit cca. 30 de grajduri, saivane, puiernițe, îngră­­șătorii și maternități. La indicația organelor de partid și mobilizați de către consiliul de conducere al C.A.P., cooperatorii beștepeni au­ brăzdat în ultimii ani aproape toate dealurile din împrejurimi amenajînd cca. 100 ha terase pe care le-au plantat cu vii și pomi, au îndiguit 460 ha teren inundabil și au redat agriculturii prin defrișări și des­ființări de drumuri inutile alte 200 ha teren. Dezvoltarea sectorului zooteh­nic și creșterea substanțială a producțiilor agricole au făcut ca veniturile cooperatorilor să creas­că­­ an de an, iar viața acestora sa devină tot mai frumoasă și îmbelșugată. Posta Andrei, Petrov Ion, Toader Gavrilă, Chiriac Ion și mulți alți cooperatori au case noi, aparate de radio și televi­zoare, au mobilă cumpărată din veniturile realizate în C.A.P. Ani­malele și păsările din ogradă în­tregesc veniturile lo­r. Pentru toa­te acestea, ei mulțumesc din ini­mă partidului care le-a arătat călea spre belșug și fericire. Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc ședința Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, pre­zidată de tovarășul Nicolae Ceau­­șescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Con­stanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secreta­rul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Atha­nase Joja, Ion Popescu-Puțuri Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacot Techi, membri ai Consiliului de Stat.­­ Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naționale. Astfel, a fost discutat­­ proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituție, precum și proiectul de lege privind organi­zarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuțiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie­ supuse dezbaterii Marii Adunări Naționale. m­ai COTPRAM înainte de termen Echipele de lăcătuși, sudori și zidari de la Fabrica „Ideal“ Cernavoda au de ciment terminat reparația capitală la cuptorul ro­tativ nr. 1 de clincher cu 3 zile înainte de termen. Pe lângă obți­nerea unor economii de 250.000 lei, după cum ne informează co­respondenții Ana Manole și Ni­colae Mitache, aceasta a permis realizarea unui spor de producție în valoare de 142.500 lei. ACTIVITĂȚI CU MARINARII STRĂINI Cel mai mult solicitat în aceste zile, în saloanele clubului interna­țional al marinarilor din portul Constanța, este televizorul: în fața lui, numeroși marinari greci, sue­dezi și de pe alte nave străine, aflate aici sub operațiuni de în­­cărcare-descărcare, urmăresc cu mult interes desfășurarea Jocuri­lor olimpice de iarnă de la Gre­noble. Cu marinarii străini, la club, se întreprind și alte acțiuni. Bună­oară, pentru cei de pe nava sue­deză „Antilopa“ s-a organizat vi­zionarea operetei „Liliacul“, pre­zentată de colectivul Teatrului de stat din localitate. In sălile clu­hului, se organizează, de aseme­nea, audiții colective de muzică ușoară și muzică populară româ­nească, întreceri amicale la te­nis de masă, diferite alte jocuri sportive și distractive. N. SIMION SEARĂ CULTURALĂ lui In sala de cultură a Sindicatu­tnvățămînt din Constanța avut loc o seară de folclor do­­­brogean. Prof. Viorica Petru a vorbit despre „Originea tradițiilor folclorice în Dobrogea“, cu exem­plificări inedite, rod al unor cer­cetări proprii. Scara de folclor s-a bucurat de succes. NOI SECȚII DE PRESTAȚIUNI De la Începutul acestui an, la rețeaua cooperației de consum din regiunea noastră, au fost deschise 11 noi secții de presta­­ții și servicii către populație. Ast­fel, la Murfatlar, a luat ființă un atelier de tapițerie, la Mihail Ko­­gălniceanu — Medgidia — o sec­ție de deratizări, la Valu Traian —­ o tăbăcărie, la Mircea Vodă — fierărie etc. De remarcat că sec­țiile nou înființate constituie tot­odată și ramuri noi în activitatea cooperației de consum. In continuare, se prevede ca In acest an să mai fie înființate încă 70 de unități de prestațiuni ser­vicii industriale și neindustriale. TOVARĂȘUL NICOLAI CEAUȘESCU A PRIMIT PE TOVARĂȘUL­­ KOUCKY în zilele de 12 și 13 februarie, tovarășul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a fă­cut o vizită de prietenie în țara noastră, la invitația C.C. al P.C.R. Marți dimineața, oaspetele a fost primit de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tova­rășii Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Mihai Dalea, se­cretar al C.C. al P.C.R. La pri­mire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Ceho­slovace la București, și J. Sedivy, adjunct al șefului secției interna­ționale a C.C. al P. C. din Ceho­slovacia. în timpul șederii în România tovarășul V. Koncky a avut con­vorbiri cu tovarășii Paul Nicu­lescu-Mizil și Mihai Dalea. La convorbiri au participat tovarășii Vasile Vlad, șeful secției relații­lor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la București, J. Se­divy, adjunct al șefului secției in­ternaționale­­ a C.C. al P. C. din Cehoslovacia, și E. Uîvary, acti­vist la secția internațională a C.C. al P. C. din Cehoslovacia. În cursul întîlnirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească, s-a făcut un schimb­­ de păreri asupra dezvoltării re­lațiilor de prietenie dintre cele doua partide și state, precum și asupra unor probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale. ★ Marți după-amiază tovarășul V. Kouchy s-a înapoiat la Praga. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Populare Polone la București La 13 februarie a.c., președinte­le Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit pe ambasadorul extraordinar și ple­nipotențiar al Republicii Populare Polone la București, Jaromir Oche­­duszko, în legătură cu prezentarea scrisorilor de acreditare. Cu acest prilej, Nicolae Ceau­șescu și Jaromir Ocheduszko, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, președin­tele Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republi­cii Populare Polone, Jaromir Owie­duszko. La solemnitatea prezentării scri­sorilor de acreditare și la convor­bire au participat Constantin Stă­tescu, secretarul Consiliului de Stat și George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii Popu­lare Polone a fost însoțit de mem­bri ai ambasadei. Tn cartierul constănțean „Gara nouă". Foto : G. CIOROBEA Învățământul agrozootehnic de masă, unul din cele mai eficiente mijloace de răspîndire a me­todelor înaintate de muncă, te desfășoară din plin. Pentru a ilustra mai concret felul cum se desfășoară acesta, ne-am adresat cîtorva cores­pondenți voluntari. Răspunsurile primite de la C. Dolniceanu, E. Georgescu, P. Ungureanu, G. Ghiță, D. Moise, N. Anastase, Sava Ioniță, I. Sprinceană, N. Badea, N. Bucur, T. Bănescu, G. Chirvase — au scos în evidență faptul că există interes pentru buna desfășurare a învâ­­țămîntului, pentru o mai strînsâ legătură a a­­cestuia cu nevoile producției, în centrul atenției In cooperativele agricole de producție din raionul Istria, frec­ventează cursurile de învățămînti agrozootehnic 1.521 de­ țărani cooperatori. Pentru buna desfă­șurare a lecțiilor, s-au instruit lec­tori, s-au asigurat planșe, diafil­­me, mulaje,­ iar prin întreprinde­rea cinematografică Dobrogea s-a stabilit rularea unor filme cu­ca­racter agrozootehnic; în majo­ritatea unităților, lecțiile se țin cu regularitate și frecvența este bună. Cooperativele agricole de producție din Enisala, Dea­lu, Nun­tași, Camena, Eschibaba, consti­tuie un exemplu bun în acest sens, în expunerile făcute cursan­ților, sectorul Brătulescu Hara­­lambie de la C.A.P. Enisala de­monstrează, pe bază de calcul, sporurile mari de producție ce se obțin prin fertilizarea solului cu îngrășăminte naturale și chi­mice. De asemenea, el­ a vorbit cursanților despre lipsurile ce au existat în­­ anul trecut în unele brigăzi ai căror brigadieri nu s-au interesat îndeaproape de împrăștierea uniformă a îngrășă­mintelor chimice, de executarea la timp a tuturor lucrărilor. Inginerul Ruba Sabin, lector la C.A.P. Arsa, după predarea lec­țiilor, pune întrebări și discută cu cursanții unele probleme ne­clare din lecția predată. Atît aici, cît și la C.A.P.-urile Crucea, Gălbiori, Pietreni, Zorile, Șipote, se organizează ■ periodic demon­strații practice, cu care prilej cursanții fac cunoștință pe viu de felul cum trebuie executate unele lucrări. La cooperativa agricolă de producție din comuna Negru Vo­dă, la începutul activității cursu­rilor de învățămînt agrozooteh­nic, frecvența la cursuri era în medie de numai 70-75 la sută. Măsurile luate de consiliul de con­ducere, la propunerea comitetului de partid, au făcut ca în prezent cursurile să se desfășoare aici Ic „timp, să existe și o frecvență bu­nă. Cooperatorii Petre Șuță, Maria Neagu, Nuța Trifan, Mariana Bu­­ciu, Aneta Barbu, Aurelian Ena­ch­e sînt numai cîțiva din cei care de la începerea cursurilor nu au absentat de la nici o lecție. Pasivitate Din scrisorile sosite pe această temă la redacție, s-a desprins că nu peste tot există un interes de­osebit pentru buna desfășurare a învățămîntului agrozootehnic. Chiar în cadrul aceleiași coope­rative agricole,­ în timp ce unele cercuri sînt cu lecțiile la zi și frecvența este bună, în altele s-au predat puține lecții, nu se organizează demonstrații prac­tice, înșiși membrii consiliilor de conducere nu participă la cursuri. Petar Marin și Grigoraș Gheor­ghe, membri ai consiliului de conducere din C.A.P. Enisala, bunăoară, nu au participat la nici o lecție de cînd s-au deschis cursurile. La C.A.P. din Valea Nucarilor, la cursul de zootehnie al cărui lector este inginerul Mar­tin Gheorghe s-au ținut pînă a­­cum numai 8 lecții din 18 planifi­cate, iar la C.A.P. Turda, secțiile cu crescătorii de animale se țin în condiții necorespunzătoare. Din această cauză, frecvența la cursuri este slabă, iar cursanții nu au posibilitatea să noteze mai nimic. La cercul agrotehnic din C.A.P. Petroșani (lector, ing. , Aurel An­drei) s-au predat numai 4 lecții și nu s-a organizat nici o demon­strație practică, iar în satul Valea Țapului nu există organizată nici o formă de învățămînt agrozoo­tehnic. După cum ne scrie cores­pondentul nostru, nimeni nu se interesează de ridicarea califică­rii țăranilor cooperatori de aici. Slab se desfășoară învățămîn­­tul agrozootehnic și în coopera­tivele agricole de producție din Fîntînele, Slava ,Cercheză, Saban­­gia, Mihai Viteazul, Ceamurlia de Jos. Pînă la închiderea cursurilor nu mai este mult. Consiliile de con­ducere ale C.A.P., lectorii și toți cei care se ocupă de învățămîn­­tul agrozootehnic trebuie să ia măsuri, astfel ca­ lecțiile să fie a­­duse la zi, să se asigure frec­vența tuturor cursanților la cer­curi și să se­ organizeze cît mai multe demonstrații practice. I. ION Raid cu­ corespondenții voluntari La școala producțiilor bogate Plecarea tovarășului Franz Muhr Marți dimineața a părăsit Ca­pitala tovarășul Franz Muhrr, pre­ședintele Partidului Comunist din Austria, care, la invitația C.C. al P.C.R. a făcut o vizită prieteneas­că în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, oaspetele a fost salutat­ de tovarășii Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de ac­tiviști de partid. LA ZI —LA ZI —LA ZI A FOST ASIMILAT UN NOU PRODUS Colectivul de muncă al între­prinderii metalurgice „Energia" din Constanța a trăit ieri un eve­niment deosebit: a început tur­narea primelor cantități de fitin­­guri din fontă maleabilă. în le­gătură cu aceasta am solicitat cî­­teva amănunte tovarășului inginer Petru Avrămie, șeful serviciului tehnic al întreprinderii, iată ce ne-a declarat: — Se cuvine să amintesc cîte ce­va despre importanța asimilării acestui nou produs de către uni­tatea noastră. Fitingurile despre care este vorba sînt larg utili­ C. CORA (Continuare în pag. a II a) A

Next