Dobrogea Nouă, februarie 1968 (Anul 21, nr. 6055-6079)
1968-02-14 / nr. 6066
X' A Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XXI nr. 60661 Miercuri 14 februarie 1968 4 pagini 25 bani fi In cinstea „Zilei ceferistului“ Pista de pornire a cailor putere Zgomotul metalic al pistoanelor care sub presiunea aburului pun în mișcare roțile uriașe ale locomotivei, rotocoalele de fum tuciuriu ce se înalță spre bolta cerului, precum și șuieratul strident al sirenelor prevestesc încă de departe existența în direcția respecivă a unui depou de locomotive. La ieșirea din Constanța, pe partea stingă a panglicii de asfalt care duce spre Murfatlar, se afla Depoul de locomotive Palas, una din unitățile de bază ale Complexului C.F.R. Constanța. La orice oră din zi sau din noapte, aici, intră și ies locomotive. După miile de kilometri parcurși fără zăbavă pe panglicile de oțel ale patriei, se retrag și își găsesc odihna aici. Dar, vorba vine pentru că această odihnă este relativă. În scurtul popas pe care-l fac după sosirea din drum, locomotivele primesc îngrijirea necesară, sînt revizuite, alimentate pentru ca a doua zi să pornească din nou. Pentru că locomotivele existente în parcul depoului din Palas asigură tot traficul de călători și mărfuri pentru Dobrogea, n-au niciodată timp și nici prea mult răgaz pentru odihnă. . EIe" trebuie să-și pună în mișcare " și să-și „zburde“ miile de cai putere pentru a acoperi nevoile de transport ale populației, ale întreprinderilor din zona Palas, șantierelor de construcții și ale celorlalte unități economice din regiunea noastră. Și pe oamenii aceștia, care fac să „zburde" caii putere ai locomotivelor, dam admirat adesea. Iarna, vara, ziua sau noaptea, ei sînt prezenți la datorie. Cu cîțiva dintre ei am făcut cunoștință zilele trecute. Eram chiar în fața halei și discutam cu ing. Vasile Vancea, șeful depoului, despre ultimele realizări ale ceferiștilor. Lingă noi s-a oprit pufăind din supape ca după un drum greu, locomotiva 230161. Cei doi care au coborît de pe bordul ei și s-au apropiat , de noi erau Ion Teodorascu și Gheorghe Petculescu, mecanicul și fochistul locomotivei, doi tineri simpatici, pe ale căror fețe citeai voioșia, în ciuda drumului lung pe care-l parcurseseră. O voioșie explicabilă, deoarece puțin mai înainte șeful depoului ne pusese în temă că acești tineri, împreună cu schimbul lor de pe aceeași locomotivă realizaseră numai în prima lună din noul an o economie de 34.000 kg combustibil convențional, ceea ce valoric reprezintă peste 7.000 lei. Și la fel ca ei sînt și mecanicii de locomotivă Eremia Iordan, Victor Fălcescu, Ștefan Eftimie, Sandu Tudor, Ion Rădulescu, Achim Robu, lăcătușii George Dinu, Gheorghe Cristea, Sotilă Victor, fochiștii Apostol Smochină, Marcel Blaciot, Nicolae Călin și alții care, laolaltă, au contribuit la economisirea celor peste 570 tone de combustibil convențional pe luna ianuarie a.. Acum, în preajma „Zilei ceferistului", munca lor plină de avînt este închinată unui singur scop: întîmpinarea acestei zile cu tot mai frumoase succese în muncă. Acest lucru însă nu se poate realiza decît prin întreținerea locomotivelor în perfectă stare tehnică, prin obținerea de economii de combustibil și prin asigurarea unui tonaj în plus în timpii de mers prevăzuți, în condiții depline de regularitate și siguranță a circulației. Tocmai acestea sînt de altfel obiectivele urmărite în întrecerea socialistă de fiecare ceferit al depoului de locomotive din Palas. Geogel RAIAU SUDORUL Foto : Gh. PAPAGHEORGHE Răsplata hărniciei ...Și totuși, nu mă înșelasem. Omul pe care-l priveam era același de anul trecut, de acum doi ani... Ne-a obișnuit fiecare înmînare ca la insigner de fruntaș în a întrecerea socialistă să fie prezent. E vorba de Ion Udăreanu, șeful unei echipe de lăcătuși - constructori navali de la S.N.C. (în fotografie, momentul în care primește diploma de fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1967). „Anul trecut, a fost un an rodnic — ne mărturisește el, împreună cu cologii mei (răsplătiți cu diploma de echipă fruntașă în întrecerea socialistă pe anul 1967), ne-am adus contribuția la depășirea sarcinilor de plan pe întreg șantierul“. „Pentru fiecare dintre noi — ne spunea Ion Pîrcălăbescu — constituie o pildă de conștiinciozitate dăruire. E un bun meși serioș și un iscusit inovator, iată, de pildă, ultima sa inovație: „Cadru (dispozitiv) pentru fixarea și centrarea liniei axiale la șlepurile pentru export", care reduce timpul de lucru,de la 80 de ore la 16 ore." De fapt, ca el mai sînt și alții: Ion Buzoianu, strungar S.D.V., Oprea Stancu, strungar Nicolae Barbu, lăcătuș, Ion Ciocodeică, modelor. Petre Dima, maistru, ing. Ion Amira, construcții șeful secției navale și bineînțeles lista rămîne deschisă. Anul 1967 s-a încheiat de mult, rezultatele se cunosc, la fel ca și cei care și-au adus o contribuție deosebită. Pe piepturile celor 298 de fruntași de la S.N.C. strălucesc steluțele vredniciei. Pentru fiecare din ei însă, steluța înseamnă un angajament pentru obținerea de noi succese. Prima lună e din bun augur. Pe întreaga unitate, în ianuarie, producția globală crescut cu 0,5 la suată, iar productivitatea muncii cu 3,7 la sută. Nu încape îndoială că angajamentele din privirile oamenilor se vor materializa în rezultate superioare. B TRAIAN Amprenta noului socialist Străjuită de măreția a cinci dealuri înfrățite și mângîiată de susurul molcom al Dunării, localitatea Beștepe din raionul Tulcea s-a trezit în ultimii ani la o viață nouă aidoma Celorlalte sate dobrogene. Ulițele ei drepte și frumoase ce par a fi trase cu rigla, casele noi construite vorbesc de la sine despre gustul pentru frumos albește penilor, citim despre viața nouă pe care o trăiesc. Amprenta noului socialist se întâlnește la tot pasul. Cooperativa agricolă de producție înființată în anul 1956 a urcat cu fiecare an ce a trecut pe treapta dezvoltării economico-organizatorice, a creșterii bunăstării materiale a cooperatorilor. Pornită la drum cu numai 172 ha teren, cu 2-3 atelaje și două vaci, dar cu o fermă voință de a demonstra avantajele lucrării pămîntului în comun, cooperativa s-a dezvoltat an de an. Paralel cu creșterea producțiilor de grîu și porumb, care au ajuns astăzi la 2.200 și respectiv la 3.000—4.000 kg la ha, a crescut simțitor și numărul de animale proprietate obștească pentru care s-au construit cca. 30 de grajduri, saivane, puiernițe, îngrășătorii și maternități. La indicația organelor de partid și mobilizați de către consiliul de conducere al C.A.P., cooperatorii beștepeni au brăzdat în ultimii ani aproape toate dealurile din împrejurimi amenajînd cca. 100 ha terase pe care le-au plantat cu vii și pomi, au îndiguit 460 ha teren inundabil și au redat agriculturii prin defrișări și desființări de drumuri inutile alte 200 ha teren. Dezvoltarea sectorului zootehnic și creșterea substanțială a producțiilor agricole au făcut ca veniturile cooperatorilor să crească an de an, iar viața acestora sa devină tot mai frumoasă și îmbelșugată. Posta Andrei, Petrov Ion, Toader Gavrilă, Chiriac Ion și mulți alți cooperatori au case noi, aparate de radio și televizoare, au mobilă cumpărată din veniturile realizate în C.A.P. Animalele și păsările din ogradă întregesc veniturile lor. Pentru toate acestea, ei mulțumesc din inimă partidului care le-a arătat călea spre belșug și fericire. Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacot Techi, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naționale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituție, precum și proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuțiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naționale. mai COTPRAM înainte de termen Echipele de lăcătuși, sudori și zidari de la Fabrica „Ideal“ Cernavoda au de ciment terminat reparația capitală la cuptorul rotativ nr. 1 de clincher cu 3 zile înainte de termen. Pe lângă obținerea unor economii de 250.000 lei, după cum ne informează corespondenții Ana Manole și Nicolae Mitache, aceasta a permis realizarea unui spor de producție în valoare de 142.500 lei. ACTIVITĂȚI CU MARINARII STRĂINI Cel mai mult solicitat în aceste zile, în saloanele clubului internațional al marinarilor din portul Constanța, este televizorul: în fața lui, numeroși marinari greci, suedezi și de pe alte nave străine, aflate aici sub operațiuni de încărcare-descărcare, urmăresc cu mult interes desfășurarea Jocurilor olimpice de iarnă de la Grenoble. Cu marinarii străini, la club, se întreprind și alte acțiuni. Bunăoară, pentru cei de pe nava suedeză „Antilopa“ s-a organizat vizionarea operetei „Liliacul“, prezentată de colectivul Teatrului de stat din localitate. In sălile cluhului, se organizează, de asemenea, audiții colective de muzică ușoară și muzică populară românească, întreceri amicale la tenis de masă, diferite alte jocuri sportive și distractive. N. SIMION SEARĂ CULTURALĂ lui In sala de cultură a Sindicatutnvățămînt din Constanța avut loc o seară de folclor dobrogean. Prof. Viorica Petru a vorbit despre „Originea tradițiilor folclorice în Dobrogea“, cu exemplificări inedite, rod al unor cercetări proprii. Scara de folclor s-a bucurat de succes. NOI SECȚII DE PRESTAȚIUNI De la Începutul acestui an, la rețeaua cooperației de consum din regiunea noastră, au fost deschise 11 noi secții de prestații și servicii către populație. Astfel, la Murfatlar, a luat ființă un atelier de tapițerie, la Mihail Kogălniceanu — Medgidia — o secție de deratizări, la Valu Traian — o tăbăcărie, la Mircea Vodă — fierărie etc. De remarcat că secțiile nou înființate constituie totodată și ramuri noi în activitatea cooperației de consum. In continuare, se prevede ca In acest an să mai fie înființate încă 70 de unități de prestațiuni servicii industriale și neindustriale. TOVARĂȘUL NICOLAI CEAUȘESCU A PRIMIT PE TOVARĂȘUL KOUCKY în zilele de 12 și 13 februarie, tovarășul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în țara noastră, la invitația C.C. al P.C.R. Marți dimineața, oaspetele a fost primit de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la București, și J. Sedivy, adjunct al șefului secției internaționale a C.C. al P. C. din Cehoslovacia. în timpul șederii în România tovarășul V. Koncky a avut convorbiri cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Mihai Dalea. La convorbiri au participat tovarășii Vasile Vlad, șeful secției relațiilor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la București, J. Sedivy, adjunct al șefului secției internaționale a C.C. al P. C. din Cehoslovacia, și E. Uîvary, activist la secția internațională a C.C. al P. C. din Cehoslovacia. În cursul întîlnirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării relațiilor de prietenie dintre cele doua partide și state, precum și asupra unor probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale. ★ Marți după-amiază tovarășul V. Kouchy s-a înapoiat la Praga. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Populare Polone la București La 13 februarie a.c., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Polone la București, Jaromir Ocheduszko, în legătură cu prezentarea scrisorilor de acreditare. Cu acest prilej, Nicolae Ceaușescu și Jaromir Ocheduszko, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, președintele Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Populare Polone, Jaromir Owieduszko. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare și la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat și George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii Populare Polone a fost însoțit de membri ai ambasadei. Tn cartierul constănțean „Gara nouă". Foto : G. CIOROBEA Învățământul agrozootehnic de masă, unul din cele mai eficiente mijloace de răspîndire a metodelor înaintate de muncă, te desfășoară din plin. Pentru a ilustra mai concret felul cum se desfășoară acesta, ne-am adresat cîtorva corespondenți voluntari. Răspunsurile primite de la C. Dolniceanu, E. Georgescu, P. Ungureanu, G. Ghiță, D. Moise, N. Anastase, Sava Ioniță, I. Sprinceană, N. Badea, N. Bucur, T. Bănescu, G. Chirvase — au scos în evidență faptul că există interes pentru buna desfășurare a învâțămîntului, pentru o mai strînsâ legătură a acestuia cu nevoile producției, în centrul atenției In cooperativele agricole de producție din raionul Istria, frecventează cursurile de învățămînti agrozootehnic 1.521 de țărani cooperatori. Pentru buna desfășurare a lecțiilor, s-au instruit lectori, s-au asigurat planșe, diafilme, mulaje, iar prin întreprinderea cinematografică Dobrogea s-a stabilit rularea unor filme cucaracter agrozootehnic; în majoritatea unităților, lecțiile se țin cu regularitate și frecvența este bună. Cooperativele agricole de producție din Enisala, Dealu, Nuntași, Camena, Eschibaba, constituie un exemplu bun în acest sens, în expunerile făcute cursanților, sectorul Brătulescu Haralambie de la C.A.P. Enisala demonstrează, pe bază de calcul, sporurile mari de producție ce se obțin prin fertilizarea solului cu îngrășăminte naturale și chimice. De asemenea, el a vorbit cursanților despre lipsurile ce au existat în anul trecut în unele brigăzi ai căror brigadieri nu s-au interesat îndeaproape de împrăștierea uniformă a îngrășămintelor chimice, de executarea la timp a tuturor lucrărilor. Inginerul Ruba Sabin, lector la C.A.P. Arsa, după predarea lecțiilor, pune întrebări și discută cu cursanții unele probleme neclare din lecția predată. Atît aici, cît și la C.A.P.-urile Crucea, Gălbiori, Pietreni, Zorile, Șipote, se organizează ■ periodic demonstrații practice, cu care prilej cursanții fac cunoștință pe viu de felul cum trebuie executate unele lucrări. La cooperativa agricolă de producție din comuna Negru Vodă, la începutul activității cursurilor de învățămînt agrozootehnic, frecvența la cursuri era în medie de numai 70-75 la sută. Măsurile luate de consiliul de conducere, la propunerea comitetului de partid, au făcut ca în prezent cursurile să se desfășoare aici Ic „timp, să existe și o frecvență bună. Cooperatorii Petre Șuță, Maria Neagu, Nuța Trifan, Mariana Buciu, Aneta Barbu, Aurelian Enache sînt numai cîțiva din cei care de la începerea cursurilor nu au absentat de la nici o lecție. Pasivitate Din scrisorile sosite pe această temă la redacție, s-a desprins că nu peste tot există un interes deosebit pentru buna desfășurare a învățămîntului agrozootehnic. Chiar în cadrul aceleiași cooperative agricole, în timp ce unele cercuri sînt cu lecțiile la zi și frecvența este bună, în altele s-au predat puține lecții, nu se organizează demonstrații practice, înșiși membrii consiliilor de conducere nu participă la cursuri. Petar Marin și Grigoraș Gheorghe, membri ai consiliului de conducere din C.A.P. Enisala, bunăoară, nu au participat la nici o lecție de cînd s-au deschis cursurile. La C.A.P. din Valea Nucarilor, la cursul de zootehnie al cărui lector este inginerul Martin Gheorghe s-au ținut pînă acum numai 8 lecții din 18 planificate, iar la C.A.P. Turda, secțiile cu crescătorii de animale se țin în condiții necorespunzătoare. Din această cauză, frecvența la cursuri este slabă, iar cursanții nu au posibilitatea să noteze mai nimic. La cercul agrotehnic din C.A.P. Petroșani (lector, ing. , Aurel Andrei) s-au predat numai 4 lecții și nu s-a organizat nici o demonstrație practică, iar în satul Valea Țapului nu există organizată nici o formă de învățămînt agrozootehnic. După cum ne scrie corespondentul nostru, nimeni nu se interesează de ridicarea calificării țăranilor cooperatori de aici. Slab se desfășoară învățămîntul agrozootehnic și în cooperativele agricole de producție din Fîntînele, Slava ,Cercheză, Sabangia, Mihai Viteazul, Ceamurlia de Jos. Pînă la închiderea cursurilor nu mai este mult. Consiliile de conducere ale C.A.P., lectorii și toți cei care se ocupă de învățămîntul agrozootehnic trebuie să ia măsuri, astfel ca lecțiile să fie aduse la zi, să se asigure frecvența tuturor cursanților la cercuri și să se organizeze cît mai multe demonstrații practice. I. ION Raid cu corespondenții voluntari La școala producțiilor bogate Plecarea tovarășului Franz Muhr Marți dimineața a părăsit Capitala tovarășul Franz Muhrr, președintele Partidului Comunist din Austria, care, la invitația C.C. al P.C.R. a făcut o vizită prietenească în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de activiști de partid. LA ZI —LA ZI —LA ZI A FOST ASIMILAT UN NOU PRODUS Colectivul de muncă al întreprinderii metalurgice „Energia" din Constanța a trăit ieri un eveniment deosebit: a început turnarea primelor cantități de fitinguri din fontă maleabilă. în legătură cu aceasta am solicitat cîteva amănunte tovarășului inginer Petru Avrămie, șeful serviciului tehnic al întreprinderii, iată ce ne-a declarat: — Se cuvine să amintesc cîte ceva despre importanța asimilării acestui nou produs de către unitatea noastră. Fitingurile despre care este vorba sînt larg utili C. CORA (Continuare în pag. a II a) A