Dobrogea Nouă, octombrie 1968 (Anul 21, nr. 6262-6288)

1968-10-09 / nr. 6269

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! Anul XXI nr. 6269 Miercuri, 9 octombrie 1968 4 pagini, 30 bani Primul bloc dintr-un nou microraion In zona Tomis-Nord din o­­rașul Constanța, începe să ca­pete contururi precise un nou microraion însemnat in pla­nuri cu indicativul „E 19”. După ce în acest microraion s-a dat în folosință un local pentru o școală generală, pri­mul bloc de locuințe, cu un total de 60 de apartamente, se află în faza de recepție. In final, acest microraion va îngloba peste 4.000 de a­­partamente, cu un grad dife­rențiat de confort, o grădini­ță de copii cu creșă și două complexe comerciale. Schimb de experiență ieri, la U.S.A.S. Năvodari, a avut loc un schimb de ex­periență organizat de cabi­netul județean pentru proble­me de organizare științifică a producției și a muncii. Au participat responsabilii com­partimentelor de organizare științifică a producției și a muncii din întreprinderile re­publicane, construcții și de transporturi din județul nos­tru. Participanții au apoi expoziția existentă vizitat la uzina năvodăreană, care ilus­trează sugestiv atît dezvolta­rea uzinei de la înființarea ei și în perspectivă, direcțiile principale in care au acționat studiile de organizare știin­țifică a producției și a mun­cii, cit și eficiența lor in producție. PREGĂTIREA ADUNĂRILOR POPULARE pentru votarea contribuției voluntare In ultimii ani, a devenit o practică curentă a conducerii partidului și guvernului nostru, a organelor centrale și locale de partid și de stat de a ține o le­gătură permanentă, un contact viu cu oamenii muncii, de a se sfătui cu masele largi în mai importante probleme cele de politică, de muncă, se sfătuiesc asupra felului cum trebuie să se acționeze pentru asigurarea îndeplinirii, în ce­ mai bune condiții, a programului de dez­voltare multilaterală a patriei noastre socialiste. Ca urmare a îmbunătățirilor aduse prin noua împărțire administrativ-terito­­rială a țării, s-au creat premi­se deosebit de favorabile pen­tru organele de stat de a adopta un stil de muncă dinamic, de a fi prezente permanent acolo unde pulsează viața, de a as­culta cu atenție năzuințele ma­selor, de a se consulta cu ele, de a le cere să facă propuneri și sugestii cu privire la sectoarele de activitate, de toate studia și analiza aceste propu­n­neri și de a lupta pentru a le da viață în interesul general al oamenilor, al întregii societăți. Forme ale legăturii organe­lor locale cu masele sînt multi­ple. Una dintre acestea o con­stituie, la sate, adunările populare pentru votarea contri­buției voluntare bănești, în ve­derea realizării unor obiective sociale de interes local pentru cetățeni. Pentru a vedea, în linii mari, ce s-a realizat, pînă in prezent, în comunele și satele județului nostru prin contribuția băneas­că a cetățenilor și CE TREBUIE FĂCUT, IN ACESTE ZILE. PENTRU PREGĂTIREA TE­MEINICA A ADUNĂRILOR POPULARE CARE URMEA­ZĂ A AVEA LOC IN PERIOA­DA IMEDIAT URMĂTOA­RE, ne-am adresat cu cî­­teva întrebări tovarășului Ion NICOLAESCU, prim-vicepreședinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular județean provizoriu Constanța.­­ Din cite se știe, ju­dețul Constanța are experiență pozitivă în­­ activitatea edilitar-gos­podărească la sate, în construcția unor obiec­tive de interes local prin contribuția voluntară bănească și în muncă a cetățenilor. Ar fi util să înfățișați cititorilor noș­tri cîteva din cele mai importante aspecte ale acestei activități. — Toamna este anotimpul bi­lanțurilor. Tocmai de aceea și adunările acestea populare s-a fixat a se ține toamna, pentru a se vedea ce s-a realizat în decursul anului și a se exa­mina, cu atenție, ce anume lu­crări edilitare și gospodărești, ce obiective social-culturale ur­mează să se execute în anul ur­mător. Pe baza indicațiilor și sub conducerea Comitetului ju­dețean de partid, din contribu­ția voluntară bănească și prin participarea nemijlocită la mun­că a cetățenilor, în ultimii ani, în județul Constanța au fost construite sute de săli de clasă, cămine culturale, dispensare, grădinițe, trotuare, rețele de a­­limentare cu apă și multe alte obiective, care, in mare măsu­ră, au contribuit la ridicarea nivelului gospodăresc și social- Convorbire realizată de Dumitru MÂNDROIU (Continuare în pag. a II-a) Foto : G. CIOROBEA I" IN CUPRINS. Cronică cinematografică • Dezbaterile din Adu­narea­­ venerat­a a O.a.L. pag. a V-a • Notă Nu in Mauritius, Colocviu cetățenesc ci în Gibraltar PAG. A III-A PAG. A IV-A Investițiile in agricultura cooperatistă VINE IARNA SI TE-NTREABA: „Asta vara ai cîntat, acum joaca daca poți!" In cadrul complexului de echi­pare tehnică a agriculturii, un rol important are asigurarea adă­posturilor necesare pentru întreg efectivul de animale. In acest scop, cooperativele agricole, de producție din județul nostru și-au prevăzut în acest an in­vestiții pentru construcții zoo­tehnice în valoare de 59.000.000 lei. Aceste investiții, destinate în majoritate construcțiilor noi, rea­­menajării celor existente, extin­derii mecanizării, alimentărilor cu apă și electrificărilor, sunt fo­losite din ce în ce mai judicios în construcții bune și ieftine. Prin tehnicienii constructori din C.A.P. și specialiștii Uniunii ju­dețene, în fiecare cooperativă a­­gricolă de producție s-a asigurat asistența tehnică la întocmirea documentațiilor, folosindu-se so­luții economicoase la proiectare, astfel ca fiecare construcție să fie cât mai corespunzătoare și e­­ficientă. Ca urmare a acestei preocupări, cooperativele agricole de produc­ție din județ au terminat 50 con­strucții zootehnice din 65 plani­ficate, iar celelalte 15 sunt in­tr-un stadiu destul de avansat. Prin aprovizionarea la timp materialelor necesare și mobili­a­zarea membrilor cooperatori din construcții, cooperativele agrico­le de producție Chimogeni, Stra­ja, Medgidia, Cobadin, Gălbiori și altele, au construit în acest an cite 2—3 obiective zootehnice, a­­sigurîndu-și astfel adăposturi corespunzătoare pentru toate e­­fectivele de animale. Majoritatea cooperativelor agricole de pro­ducție au folosit la construcții materiale locale, ca: stuf, chir­pici, piatră și alte materiale, re­ducând mult prețul de cost de deviz, asigurînd în același timp adăpostiri călduroase și rezisten­te. Unele consilii de conducere ca, de pildă, cele din C.A.P. Al­­malău, Gîrliciu și Topalu, au reamenajat multe construcții existente pentru porci sau păsări, ca urmare a reprofilă­rii creșterii animalelor, economi­sind sume importante de bani prin executarea acestor reame­­najări. Așa, de exemplu, C.A.P. Almalău a reamenajat două graj­duri de taurine, care stăteau ne­­folosite, in maternități de scroa­fe, economisind peste 200.000 lei. Acesta este doar un exemplu, fără îndoială ele fiind mult mai multe. Pentru asigurarea animalelor cu apă, cooperativele agricole de producție Petroșani, Canlia, Mo­­vilița, Biruința și altele, care în anii trecuți cheltuiau anual pes­te 30.000—40.000 lei cu transpor­tul acesteia, de multe ori ani­malele suferind de sete, dimi­nuindu-se in acest fel produc­ția, au prevăzut asemenea lu­crări și sunt In curs de execuție. Merită subliniat faptul că unele cooperative agricole de produc­ing. Filimon SOTIR, ing. Laurențiu BURCEA, Uniunea județeană a C.A.P. Constanța (Continuare în pag. a II-a) Experiență înaintată Economia de me­tal indică o dinamică ascendentă La Șantierul naval Constanța, acțiunea de economisire a metalu­lui stă în centrul atenției între­gului colectiv de muncă. Certifi­că acest lucru faptul că, la sfâr­șitul anului trecut, șantierul s-a prezentat cu o economie de pes­te 170 tone de metal. Preocuparea continuă față de gospodărirea și folosirea cit mai judicioasă a me­talului se reflectă și în rezultate­le obținute în acest an. Numai în primul semestru, economiile rea­lizate însumează peste 70 tone, ceea ce depășește sarcina de eco­nomisire de metal dată de mi­nister pentru întregul an 1968. In ceea ce privește cantitățile de metal economisite ulterior, putem afirma că sunt la fel de substan­țiale, deoarece, pe trei trimestre, avem o economie de 96,5 tone. Căile de reducere a consumu­lui de metal sunt multiple și în cea mai mare parte cunoscute. Reproiectarea totală sau parțială a produselor, de pildă, este una din principalele căi de reducere a consumului de metal. Pentru e­­xemplificare, menționez faptul că, la șalupele de 65 CP, pe care le fabrică șantierul, prin reproiecta­rea lor totală, s-au obținut viteză, spațiu și confort sporite cu 70 la sută, în timp ce sporul la consu­mul de metal nu s-a ridicat mai mult de 20 la sută. La ște­ra­purile pentru export, metoda re­­proiectării a fost mai greu de a­­plicat, date fiind avizele pretin­se pentru orice modificare de că­tre beneficiari. Totuși, și la acest produs, reproiectările parțiale au asigurat o economie de 0,5 tone pe complet (la tubulatura de son­de și aerisiri, care s-a pus din masă plastică), precum și 0,3 to­ne, prin folosirea tablei ondulate la pereții despărțitori de la suprastructură. Acest mod de con­strucție a pereților despărțitori din tablă gofrată s-a folosit și la șalupele de 65 CP reproiectate. Tot la construcțiile navale noi, s-au folosit in proporție de peste 10 la sută țevi sudate, în locul țevilor trase. Pe lingă economie de metal, s-a realizat și o econo­mie de țevi trase, produs care, du­pă cum se știe, are o folosire ra­ționalizată pe economia naționa­lă. în ceea ce privește masele plastice, ca înlocuitoare ale meta­lului, în șantier, se folosește poli­­stirenul injectabil, din care s-au făcut o serie de repere care mai înainte se executau din metale neferoase: aluminiu, bronz, ala­mă, plumb. Putem aminti scoicile pentru sertare și ușile de mobi­lier, suporții și inelele de perdele pentru cușete și hublouri, ramele pentru tablourile de bord, mine­­rele de scule, care, fără să aibă o pondere mare în redu­cerea consumului de metal, aduc importante economii și un plus de estetică in aspectul produse­lor. O altă cale de reducere a con­sumului de metal, mai folosită decît cea a reproiectării (datorită profilului de producție al șantieru­lui nostru), o constituie revizuirea periodică și îmbunătățirea tehno­logiei de execuție a produselor. In această acțiune, se urmărește să se definească tehnologia cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, atît în ceea ce privește manopera, cit și consumul de ma­teriale. în primul rind, s-a urmă­rit ca o serie de repere, care se pot executa în întreprinderi spe­cializate cu producție de serie sau de masă, să nu se mai execute la noi. Așa au fost armăturile insta­lațiilor de tubulatură, valvulele, robineții, flanșele, care se e­­xecută de regulă atît pentru re­parațiile de nave, cit și pentru construcțiile navale noi, la Uzina de mecanică navală înființată la Galați. Tot așa, pentru șlepurile de export, au fost executate unele Nicolae TUDOR, responsabil cu normele de consum la Șantierul naval Constanța (Continuare in pag. a II-a) Cabană vinătorească Pădurea Levendic, din fon­dul de vânătoare Dumbrăveni, renumită pentru vinătorile de porci mistreți, căprioare, fa­zani și iepuri, ce se organi­zează aci în fiecare an, are in această toamnă încă un mo­tiv de atracție pentru vână­tor­i , s-a construit o fru­moasă cabană vinătorească. In cele 3 încăperi ale cabanei se pot adăposti confortabil 20 vânători. Cabana a fost construită prin participarea voluntară a vînătorilor și paznicilor de vânătoare de pe acest fond, distingîndu-se în mod deose­bit grupa de vânătoare din Șipote. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ambasadorul R. P. Polone la București Președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer a primit marți la amiază pe Jaro­­mir Owieduszko, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.P. Polone la București într-o vizita protocolară de prezentare. La întrevedere, care s-a desfă­șurat intr-o atmosferă cordială a participat Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, (Agerpres) ANCHETA SOCIALA Tendința generală către cultură este un atribut firesc al socialis­mului ; nu mai constituie pentru nimeni o noutate faptul că Ro­mânia dispune acum, ca rod al unor eforturi serioase, de o rețea de școli de toate gradele, cu ma­re putere de absorbție a popu­lației școlare, care o situează pe unul dintre primele locuri din lu­me în materie de organizare și dotare a școlii, fapt relevat nu o dată de statisticile celui mai înalt for internațional de educație și cultură, U.N.E.S.C.O. Zeci de mii de tineri beneficiază de caracterul de sistem „deschis” al învățămin­­tului, înțelegînd prin aceasta fap­tul că nu există nici un prag in­tre diferitele trepte ale școlii. Fap­tul acesta este reflexul grijii sta­tului nostru socialist pentru împli­nirea personalității cetățeanului, pe măsura capacității și idealuri­lor fiecăruia. Numeroși tineri cuprinși in procesul de pro­ducție au abordat formele în­­vățămîntului mediu seral sau fără frecvență. Prin organele speciali­zate, statul s-a îngrijit de asigu­rarea numărului necesar de pro­fesori, de organizarea cursurilor de pregătire. Acolo unde a fost po­sibil, s-au înființat licee serale pe lîngă marile întreprinderi. Este vorba de un complex de măsuri care a necesitat eforturi serioase, destinat, în ultimă instanță, să în­găduie oricui accesul la pregăti­re. Cu atît mai ciudate apar îm­prejurările în care unor tineri din producție nu li se îngăduie să se prezinte la cursurile liceului seral. Pe adresa redacției au sosit u­­nele sesizări, în care ni se rela­tează că, în unele întreprinderi din orașul și din județul Constan­ța, directorii respectivelor unități refuză să-și dea avizul pentru in­scrierea la examenul de admitere sau la continuarea studiilor de la un an la altul, aviz necesar, conform legislației școlare în vi­goare. Repetăm , printre cei care ni s-au adresat, cerîndu-ne spri­jinul, nu sunt numai oameni că­rora li s-a refuzat posibilitatea de a se înscrie in prima clasă a li­ceului seral, ci și elevi în clasele a X-a sau a XI-a. Cum se explică nesocotirea de către respectivii di­rectori de unități a eforturilor fă­cute de stat pentru asigurarea dreptului tuturor la învățătură ? Cum de sunt încălcate prevederile unor hotărîri ale Consiliului de Miniștri emise în 1959 și în 1964? Am mers, pe urmele unor sesizări, la Șantierul naval Constanța, un­de tovarășul Ilie Filip, șeful servi­ciului personal, ne-a relatat următoarele : „Șantierul a lucrat pină acum fără ture. De cind s-a început lucrul la cargoul de 1 900 tone, au fost organizate două schimburi. Se preconizează să se lucreze in trei ture, o dată cu cerințele producției. La reparații, la fel , trebuie ca navele să stea cu­ mai puțin în șantier. Pînă la lucrările acestea, toată lumea se ducea la școală. Acum, dacă ti­­nărul lucrează un ture nu mai poate participa la cursurile sera­le". - Bine, dar învățătura este o dorință firească a tineretului ! Și înscrierea lui la una din formele de învățămint este reglementată de H.C.M.-urile amintite. - Este adevărat, ne asigura to­varășul Filip, dar și planul de pro­ducție trebuie îndeplinit ! S-a gă­sit o soluție : au fost eliberate a­deverințe numai celor de la sec­ția lemnoase, de la serviciul mecanic-șef, de la administrativ și de la șculărie, unde nu se lu­crează pe schimburi. De la cele­lalte secții, s-au dat adeverințe numai unor elevi la liceul seral de specialitate. Și mai e ceva din toți absolvenții, au mai rămas în întreprindere doar 28. Ceilalți au preferat să plece. La obiecția noastră, că aceste măsuri au doar un caracter par­țial și încalcă prevederile legale, ni s-a răspuns : „E adevărat, pe de o parte toți au dreptul să în­vețe. Pe de altă parte, trebuie să faci planul. Dacă lucrează in schimburi, nu li s-au mai eliberat adeverințe nici celor care sunt în clasele a X-a sau a Xl-a. Noi am propus să fie organizate în licee­le din oraș cursuri de dimineață dar ni s-a spus că nu există spa­țiu corespunzător". La inspectoratul județean al in­­vățămîntului am discutat cu tova­rășii inspectori Leonida Florea și Marcel Ionescu. In esență, ni s-a relatat că se observă o diminuare a atenției pe care o dădeau con­ducerile unităților, acum cițiva ani, problemei studiilor serale. A func­ționat, în port, cu 7-8 ani în ur­mă, un liceu seral, inițiativa a fost abandonată. Inspectoratul jude­țean dispune de cadrele didactice M. ALEXANDRESCU (Continuare in pag. a TI-a) INTERDICȚIA DE A URMA CURSURILE SERALE - O „SOLUȚIE"?

Next