Dobrogea Nouă, noiembrie 1968 (Anul 21, nr. 6289-6314)

1968-11-21 / nr. 6306

V k Á, k PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! Anul XXI nr. 6306 Joi, 21 noiembrie 1968 4 pagini, 30 bani MAȘINILE AGRICOLE nu trebuie exploatate numai în campanie Experiență înaintată Lărgirea și diversificarea bazei teh­­n­ico-material­e a I.M.A.-urilor și preocuparea continuă pentru folosirea cit mai eficientă a aces­tora ne-au dat posibilitatea ca, an de an, să îndeplinim sarcinile de plan cu cheltuieli tot mai re­duse. Aceasta a fost posibilă da­torită ridicării gradului de me­canizare, diversificării lucrărilor agricole mecanizate și folosirii mai raționale a întregului parc .de tractoare și mașini agricole­ de plan. Aceste realizări sunt, după pă­rerea noastră, rodul organizării mai corespunzătoare a procesului de producție, subordonând întrea­ga­ activitate ideii de rentabili­zare a întreprinderii, creșterii producțiilor la unitățile deservite și folosirii cet mai productive a parcului de tractoare și mașini agricole existent. In cadrul mă­surii de rentabilizare, eforturile au vizat reducerea la minimum a costurilor de producție și, deci, limitarea cheltuielilor totale. Una din principalele metode care au contribuit la reducerea cheltuieli­lor o constituie folosirea mai completă a tractoarelor și mași­nilor agricole aflate in dotare. Acest lucru l-am realizat pe mai multe căi. Astfel, încă de la în­ceputul anului, conducerea uni­tății a repartizat, la cooperative­le agricole de producție, tractoa­rele și mașinile în scopul folosirii lor la întreaga capacitate de pro­­­ducție. Acest lucru s-a făcut, fi­nind cont de structura planului de cultură și de solicitările con­siliilor de conducere și ale spe­cialiștilor din unitățile deservite. De asemenea, o bună folosire a tractoarelor și mașinilor agricole este determinată de asigurarea funcționării lor pe tot parcursul anului. Legătura strînsă asigu­rată intre brigada de cîmp și cea de tractoare s-a dovedit de o deo­sebită importanță. Aceasta ne-a permis să aplicăm, în acest an, în scopul extinderii folosirii uti­lajelor în dotare, unul din studii­le propuse de unitatea noastră în cadrul măsurilor de organizare științifică a producției și a mun­cii, intitulat „Programarea și ur­mărirea operativă a lucrărilor a­­gricole“, care a adus, pînă la ora actuală, o eficiență în producție in valoare de 1,5 milioane lei. Subliniem că această programare constă într-o legătură permanen­tă prin tehnicienii și maiștrii I.M.A.-ului cu conducerile C.A.P.­­urilor și inginerii agronomi, sta­­bilindu-se de comun acord volu­mul lucrărilor din luna respecti­vă și caracteristicile acestora, nu­mărul de mașini ce urmează a fi solicitate și data orientativă începerii acestor lucrări. In acest­a fel, am reușit să folosim cit mai corespunzător atât tractoarele, cât și mecanizatorii. In lunile în care nu se asigură lucrul pentru toate tractoarele, se stabilesc legături cu alte unități din afara razei noastre de activitate pentru a se contracta lucrări și a se folosi astfel în întregime parcul de me­­­­canizare de care dispunem. Pe baza acestor planificări, la începutul fiecărei luni se întoc­mește planul operativ al lucrări­lor din etapa respectivă, care are drept scop încadrarea lucrărilor in timpii optimi. Referitor la a- 1­eosta, putem arăta că, uneori, procedăm la mișcarea tractoare­lor și mașinilor agricole pe un timp foarte scurt (3—5 zile) de la o secție la alta. Practicând aceas­tă metodă am realizat, în acest an, pînă la 30 septembrie, în afara lucrărilor din cooperativele agri­cole de producție pe care le de­servim, un volum de peste 19.358 ha an., constând din transporturi și lucrări agricole propriu-zise. Rezultă că remorcile, in cadrul u­­nității noastre, nu au stat nefolosi­In cele ce urmează, vom pre­zenta cîteva dintre aspectele acti­vității colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni din Castelu, care au contribuit I.M.A. la rentabilizarea unității și cuceri­rea steagului de fruntaș pe țară in anul 1967. Pentru a ilustra mai concret acest lucru, prezentăm modul cum au fost realizați, în ultimii ani, principalii indicatori de nici o zi, eventualele defecțiuni tehnice ce s-au ivit remediindu-se cu maximum de operativitate. A­­ceasta ne-a dat posibilitatea să realizăm, pînă la data actuală, peste 970 ore de transport pe re­morcă. De asemenea, prin urmă­rirea folosirii raționale a parcu­lui de mașini și tractoare, am realizat, pînă­ la 30 septembrie, 178 zile tractor efectiv în brazdă. In cadrul diversificării lucră­rilor executate de unitatea noas­tră, ținînd cont de cerințele C.A.P.-urilor, pentru a executa lucrări în viticultură, pomicul­tură și legumicultură, am trans­format în atelierul mecanic al unității trei tractoare U-26, care Ing. Traian MORARII, directorul I.M.A. Castelu (Continuare in pag. a III-a) Volum de la* Preț de cost ANUL crări/hantru lei/hantru _________ Plan__Heal.______Plan Real. ^ 1960 115.000 110.086 63,41 61,52 1966 115.000 125.229 64,17 61,83 1967 123.200 134.358 63,50 51,50 1968 (31 oct.) 96.300 107.000 65,00 48,00 i in Mamaia Am vizitat, zilele trecute, în­treprinderea metalurgică „Ener­gia" din Constanța. In halele a­­cesteia se execută asamblarea primelor remorci-camping, re­morci al căror prototip, prezen­tat la expoziția organizată in va­ra acestui an la Mamaia, a stîr­­nit interesul vizitatorilor și în special al turiștilor de peste ho­tare. Pentru informarea cititori­lor, am solicitat un scurt interviu inginerului Constantin BRU­­CHER, directorul întreprinderii. Ia cuprins Adunări de dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid pag. a II-a Responsabilitatea socială a tinerei generații pag. a IlI-a at un nou tip de remorcă­ auto pentru camping despre caracteristicile acestei re­morci ? — Cu plăcere. Este destul de mi­că din punct de vedere dimensio­nal dar foarte încăpătoare. In timpul transportului ea are un gabarit minim: 3 m lungime, 1,30 m lățime și un metru înălțime, permițind o vizibilitate bună con­ducătorului auto la depășiri. In timpul staționării și utilizării ei ca dormitor, remorca se deschide, creînd o suprafață poate de adăpostire, sub cort, a 4 persoa­ne cu bagajele de strictă necesi­tate. Greutatea totală a remorcii nu depășește 250 kg, lucru care permite remorcarea ei de către toate tipurile de autoturisme. — Pentru transformarea re­morcii, în vederea folosirii ca lo­cuință, de cât timp este nevoie? — Două persoane efectuează operațiunile de așezare pe teren, deschiderea cortului și conecta­rea la sursă a instalației de ilu­minat interior, în mai puțin de 5 minute. — Cînd veți livra pe piață pri­mele remorci-camping „Ma­maia”? — In primul trimestru al anu­lui viitor, C. SAMBA — La ce servește acest tip de remorcă? — Așa cum sună și denumirea, noul tip de remorcă, pe care am Mic roin­terviu botezat-o .,Mamaia“, are o dublă întrebuințare: servește la trans­portarea bagajelor și la adăposti­­rea turiștilor in timpul staționă­rii. — Vreți să ne dați cîteva date Pe șantierul celor două noi linii tehnologice aflate in plină construcție la Fabrica de ciment din Medgidia. Foto : G. CIOROBEA Nu reprezintă inedit afirmația că ceva în orașul și județul nos­tru se construiește mult. Pentru acești contem­porani meșteri Manole care distribuie mortarul amorf în forme savante, numai de ei știute­­ po­trivit unui calcul esti­mativ, pe șantierele ju­dețului Constanța lu­crează circa 20.000 de­­ constructori) sânt asigu­rate condiții optime de viață. După orele dure petrecute la înălțimea schelei de la ultimul ni­vel, în vuietul neîntre­rupt, zi și noapte, al betonierelor sau în lu­mina stelară a aparate­lor de sudură electroge­nă, vin alte ore, calme. In căldura grupului so­cial, în cantine, în at­mosfera plăcută a clu­burilor sau a celorlalte amenajări culturale, în sala deconectantă a u­­nei biblioteci, construc­torii regăsesc senzațiile familiale. In­teresîndu-ne tocmai de modul cum conduce­rile șantierelor, servi­ciile lor administrative, „gospodarii“ special de­legați (și, în mod special plătiți!) rezolvă acest deziderat, am constatat și cîteva aspecte nega­tive, surprinse pe itime­­rariul Tomis-Nord — A­­bator — Zona industria­lă Palas. Efracție in simțul gospodăresc în imediata vecinăta­te a administrației șan­tierului Tomis-Nord, pe strada Suceava, a fost construită o încăpătoare cantină, în care servesc masa o parte importan­tă a celor care au ridi­cat unul din cartierele noi ale orașului. Uneori însă, muncitorilor li se oferă, în locul unei me­ritate mișcări calde, simplă cutie de conser­v­­e de pește — o rezol­vare la fel de simplistă, pe măsura comodității celor care se ocupă de treburile cantinei. în a­­celași cartier, blocul T 3 (u­n „turn“ de 10 etaje) este afectat cazării mun­citorilor de la T.C.L. în prezent, acest bloc are exact aspectul unei ca­rii, al unui punct negru în șiragul perlelor de beton dimprejur. Pe două din fațade „odih­nește", cam de mult timp, o schelă, in timp ce și celelalte își așteap­tă finisajul (este, singu­rul bloc din acest peri­metru, rămas în această situație). De jur-împre­­jur, un­­ adevărat cimi­tir al resturilor mate­rialelor de construcție, amestecate cu resturi a­­limentare. In plin tro­­­tuar au fost „plantate" 9—10 tomberoane de gu­noi, care vin să comple­teze... ineditul peisajului — in totală și flagrantă opoziție estetică cu spa­țiile verzi și construcții­le alăturate. Vizitind grupul social .Abator", „am recunos­cut“ o parte din aspec­tele critice constatate in Tomis-Nord. O proble­mă importantă c­a­r­e trebuie să fie rezolvată de către gospodarii de aici cu maximă urgență — mai ales că iarna se apropie cu pași repezi — este asigurarea etanșei­tății barăcilor-dormitoa­­re (cu referire directă la uși și ferestre!) și a în­călzirii lor. S.O.S. la baraca 7! Ocupat în construcții­le ce se înalță pe plat­forma industrială Palas,­­la Mangalia și în cîteva localități apropiate, Șan­tierul 115 Constanța, din cadrul întreprinderii 11 instalații, are înscriși în prezent pe statele de ser­viciu aproximativ 200 de salariați. O parte din ei locuiesc în grupurile sociale — baracamente­­le de la Abator, Palas, Murfatlar și Ciocârlia. O altă parte, în cele 19 a­­partamente din blocurile Z 3, X­2, S și N 1 din Tomis-Nord și, in sfir­­șit, o mică parte la Ma­maia, în vila nr. 21. Am vizitat cîteva din barăci și am fost izbiți de in­salubritatea unora. Spre exemplu, baraca nr. 7 de lingă Fabrica de celulo­ză și Martie Palas se pre­zintă într-o stare de-a dreptul deplorabilă, ga­ta să se prăbușească. A­­tît inginerul șef al șan­tierului, Diaconescu Va­sile, cit și președintele comitetului sindical, Lu­­pu Nicolae, au recunos­cut, în discuția pe care am purtat-o, lipsa unor condiții primordiale și elementare de locuit în această baracă care, „a­­vind 11 ani vechime, a început să... intre în pa­m­­int“. Dragomirescu Lucian, administratorul și gospodarul șantieru­lui, ne-a prezentat o se­rie de adrese, datând chiar de mai mulți ani, prin care se cerea cu stăruință demolarea. Și, totuși, nu s-a întreprins nimic. Se așteaptă, oare, un nefericit accident ? Inginerul șef adjunct al întreprinderii 11 in­stalații, Mihai Marin, a întărit constatările noas­tre, admițând că „in­tr-adevăr, în momentul de față muncitorii nu sunt cazați la nivelul normal al cerințelor". Investigând mai adine, am constatat că mai sunt camere neocupate în apartamentele desti­nate șantierului: în blo­cul 7­3 — apartamente­le 24, 52 și 53, în X­3 — apartamentul 32, in vila 21 Mamaia — 2 ca­mere (a doua zi, după vizita noastră și a In­spectoratului pentru pro­tecția muncii, calorife­­ristul Cuzic Mihai, tată a 3 copii, care locuia in baraca amintită, a fost mutat intr-un aparta­ment la bloc...). Dar ne-au fost oferite pe loc explicații clare, cauze o­­biective care determină a neocuparea momentană acestor camere. în orice caz, situația aceas­ta nu se poate perma­nentiza și prin colabo­rarea și înțelegerea din­tre întreprinderea 13 construcții (care girează cazarea salariaților de pe Șantierul 115), Consi­liul popular municipal și conducerea Șantieru­lui 115, trebuie să se găsească urgent o rezol­vare a acestei situații.. De altfel, și celelalte as­pecte critice, semnalate pe itinerariul parcurs, se cer grabnic remediate. C. SĂNDULESCU " Problemele constructorilor nu trebuie uitate la... parter! Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a ambasadorului Ilarii Britanii Tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri, 20 noiembrie, pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Marii Britanii la București, Sir Joh­n Chadwick, în legătură cu plecarea definitivă a acestuia din țara noastră. Primirea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ambasadorul Indoneziei Președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit miercuri la amiază pe am­basadorul extraordinar și pleni­potențiar al Indoneziei, Hamzah Atmahandojo, in vizită protocola­ră de prezentare. A participat Mihai Marin, ad­junct al ministrului afacerilor externe. „TRANSILVANIA“. IN ULTIMA CROAZIERA Duminică, motonava „Tran­silvania“ a ridicat ancora din portul Constanța, plecînd în ultima croazieră din acest an pe Marea Mediterană, cu es­cală în mai multe porturi din Turcia, Italia, Tunis, Liban, Grecia și Spania. Nava are la bord 100 de turiști români, alături de care, din Istanbul și Beirut, se vor mai ambarca încă 300 de turiști turci și li­banezi. Măsuri înnoitoare în domeniul invățămîntului de stat Prof. Sever BALTAC, inspector general al Inspectoratului județean Constanța România, un nou document de o deosebită importanță, proiectul Statutului personalului didactic ■vine să se adauge procesului de perfecționare și dezvoltare a în­vățământului în Republica Socia­listă România. Elaborat în baza studiilor în­tocmite din inițiativa și sub în­drumarea permanentă a conduce­rii partidului — studii la care au participat largi colective de ca­dre didactice și specialiști, a pro­punerilor făcute cu ocazia discu­ției publice, expresie vie a pro­cesului de adîncire a democrației noastre socialiste, proiectul de statut adaugă o nouă verigă la succesele obținute de învățămân­tul din țara noastră. După cum se știe, învățământul este pus în fața unei noi proble­matici, a unor responsabilități so­ciale sporite, care solicită perfec­ționarea structurii, conținutului și formelor de activitate ale șco­lii de toate gradele. Mergând în întâmpinarea aces­tor cerințe, Congresul al IX-lea al P.C.R. a stabilit direcțiile prin­cipale de dezvoltare a învățămân­tului în România, modernizarea procesului instructiv-educativ, a­­daptarea lui la imperativele dez­voltării științei și tehnicii con­temporane, la nevoile actuale și de perspectivă ale economiei culturii românești, mărirea dura­șț­tei învățămîntului obligatoriu, ex­tinderea și diversificarea învăță­mîntului liceal, întărirea activi­tății de educație patriotică și ce­tățenească a tineretului, îmbună­tățirea pregătirii științifice și me­todice a cadrelor didactice. Ele și-au găsit expresia în măsurile luate în perioada care a trecut de la Congres, in Directivele C.C. al P.C.R. și în Legea învățămîntului din Republica Socialistă Româ­nia. Dar eficiența întregii activități instru­ctiv-educative este condi­ționată, în ultima instanță, de numărul și pregătirea cadrelor didactice. Personalul didactic are sarcina de înaltă răspundere de a realiza țelurile învățămîntului din Repu­blica Socialistă România, contri­buind la îndeplinirea misiunii so­ciale de instruire și educare a ti­neretului.­­ In scopul aplicării Legii pri­vind învățământul în Republica Socialistă România, a fost elabo­rat recent Statutul personalului didactic, care prevede funcțiile didactice din instituțiile de învă­țământ și reglementează ocupa­rea funcțiilor didactice, transfe­(Continuare în pag. a II-a) Urmând Directivelor privind dezvoltarea învățământului de toate gradele, aprobate de Plena­ra C.C. al P.C.R. din 22—25 apri­lie a.e. și Legii privind învăță­mântul in Republica Socialistă É I Intre cer și ape PRIN GHEȚURI­LE NORDULUI, DUPĂ VRE! „ZILE ZESTRE 46 Toată noaptea a bătut un vînt înghețat, făcând să geamă brațul întins al parîmelor, ai­doma unui animal rănit. Dimi­neața, întreg Qulu, cel mai nordic port al Finlandei, situat la numai 80 de kilometri de Cercul Polar, ne-a apărut în­veșmântat într-o platoșă albă de gheață. Gheață în pupa, în prova, gheață la babord, la tri­­bord... Un cîmp imens de va­luri, împietrite de la țărm și pînă la 14 mile în larg... Și mototancul nostru, o biată fiin­ță captivă în mijlocul ei! Pentru Oulu și pentru întreg Golful Botnic, iarna a venit pe neașteptate, vijelioasă și severă, cu o lună mai devreme decit de obicei. Și, totuși, astăzi tre­buie să pornim la drum, către patrie. Apelăm, la serviciile u­­nui spărgător de gheață fin­landez. Ne deschide oale, vre­­m­me de cîteva mile, prin platoșa groasă de 25 de centimetri, pe urmă se lasă păgubaș. Ceața, care s-a prăvălit asupra mării surprinse de îngheț, te împiedi­că să distingi lucrurile aflate doar la o azvîrlitură de băț. Fa­cem cale întoarsă și apelăm la serviciile unui alt spărgător. De data aceasta, echipajul­ se do­vedește mai curajos. Lunecăm agale prin sloiurile abia­ despi­cate, în ciuda motorului amba­lat la maximum, pe lîngă care trebăluiește încontinuu Gheor­ghe Popescu, mecanicul-șef. Puntiștii sunt și ei, cu toții, la posturi, încercând să distingă e­­ventualele obstacole pe care nu le-ar desluși colegii aflați în cart. Pînă la urmă, izbutim, to­tuși, și ieșim în largul lichid. Ne rămân în urmă șase ore de înfruntare, care, pe lîngă emo­țiile încercate, ne-au furat din viteză. Luăm hotărîrea să re­cuperăm, prin toate mijloacele, timpul pierdut. O zi întârziere la sosirea în țară ar­ avea re­percusiuni inimaginabile asu­ Poul DRAGOMIR, comandantul motoraneulu­i „Ploiești" Buscaia, 12 noiembrie 1968 (Continuare în pag. a IlI-a) SPECTACOL FESTIV Dintre viitoarele manifes­tări artistice și culturale ce vor marca în orașul Constan­ța aniversarea semicentena­rului unirii Transilvaniei cu România, se impune atenției publicului spectacolul festiv închinat acestui eveniment intitulat „Voința neamului“. Acest spectacol de cântec și poezie, axat pe ideea unității naționale, ce va avea loc du­minică, 1 decembrie, ora 11, în sala „Fantasio", va reuni forțele artistice ale secțiilor dramă, comedie și operă ale Teatrului de stat din Con­stanța,

Next