Dobrogea Nouă, ianuarie 1969 (Anul 22, nr. 6342-6366)

1969-01-29 / nr. 6364

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN­IȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și a­ Consiliului popular județean provizoriu Anul XXII nr. 6364­­ Miercuri, 29 ianuarie 1969 ! 4 pagini, 30 bani îI INTIMINARIA ALEGERILOR DE DEPUTAT­ ÍN MAREA ADDIARE NAȚIONALI ȘI CONSILIILE POPULARE ACTIVITATE CREATOARE ÎN TOATE DOMENIILE CONSTRUCȚIEI SOCIALISTE Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat pe 1968 ROMÂNIA, PE O NOUA TREAPTA A PROGRESULUI ȘI CIVILIZAȚIEI t f Presa centrală și cea locală de ieri au publicat COMUNICATUL CU PRIVIRE LA ÎNDEPLINI­REA PLANULUI DE STAT DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NAȚIONALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA PE A­­NUL 1968. S-au adus, așadar, la cunoștința întregului po­por re­zultatele muncii sale entuziaste. Citindu-l, observînd cifrele sobre, dar pline de semnificații, orice cetățean al patriei noastre încear­că un sentiment de mîndrie, că România socialistă, în acest al treilea an al cincinalului — 1968 —­ s-a ridicat pe noi trepte ale civilizației și progresului. Comu­nicatul apare intr-un moment, cînd în întreaga țară se desfă­șoauia­tu * ■­­ 1 i,i imunii — 14111* pania electorală pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile popu­lare. De la nivelul minunatelor rea­lizări ale anului 1968, s-a pornit, într-o atmosferă de puternic elan patriotic, pentru realizar­ea anga­jamentelor luate în cinstea celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre și a celui de-al X-lea Congres al Partidului Co­munist Român, pentru îndeplini­rea sarcinilor planului de stat pe 1969 — an hotărî­tor al cincina­lului. Comunicatul face cunoscut că s-au înfăptuit cu succes sarcinile planului cincinal pentru perioada 1966—1968. MERGÎNDU-SE PE DRUMUL MEREU ASCENDENT, DINAMIC, DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NATIONALE, S-AU CONTINUAT ÎN RITM SUSȚI­NUT INDUSTRIALIZAREA LO­ZAREA AGRICULTURII, DEZ­VOLTAREA ȘTIINȚEI, CULTU­RII ȘI ARTEI. A crescut bună­ (Continuare In pag. a IlI-a) -----5T5T ,£NTRAiLÂ ut M. E'v1' TT S-a Încheiat desemnarea candidaților Frontului Unității Socialiste în alegerile de la 2 martie In aceste zile au avut loc ultimele adunări pentru de­semnarea candidaților pen­tru alegerile în Consiliul popular județean. Au mai fost propuși: DUMITRU TE­­ODORESCU, medic la Spita­lul de adulți din Constanța — in circumscripția electo­rală nr. 17 Constanța; ELE­NA MUSCANU, muncitoare la Fabrica de ambalaje me­talice din Constanța — In circumscripția electorală nr. ZEA, maistru la Trustul de (Continuare în pag. a IlI-a) ȘCOALA factor de cultură Sever BALTAC, inspector general al Inspectoratului școlar județean Atenția deosebită și grija părin­tească de care se bucură tinăra generație sînt puternic reliefate de politica­, partidului și statului nostru în problema învățămîntu­­lui. Directivele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân și prevederile Legii învăță­­mîntului — documente de o în­semnătate capitală, marchează o nouă etapă în istoria școlii româ­nești, asigură dezvoltarea bazei materiale a învățământului, des­chide largi perspective desfășură­rii procesului instructiv-educativ în școlile de toate gradele. An de an a crescut spațiul de școlari­zare, a sporit numărul laboratoa­relor, cantinelor și internatelor, s-au făcut dotări substanțiale cu aparatură și material didactic, s-a dezvoltat, deci, baza materială ne­cesară desfășurării în cele mai bune condiții a procesului in­structiv-educativ. In județul nos­tea și modernizarea învățămîntu­­lui s-au materializat în realizări menite să asigure, în condiții su­perioare, accesul la învățătură al tinerei generații. In ultimii 4 ani, principal de pildă, harta așezămintelor de învățămînt din județul Constanța s-a îmbogățit prin construirea a 24 de noi unități școlare pentru învățământul de cultură generală, liceal și profesional. Au luat ființă 6 licee de specia­litate. Dintre acestea, Liceul e­­nergetic și Liceul agricol Palas s-au mutat de curind în localuri noi. îmbunătățiri substanțiale au fost operate și în rîndul unități­lor școlare profesionale, asigurin­­du-se condițiile corespunzătoare trecerii la învățămîntul prin sis­temul de ucenicie, Reavocarea pazei leiiniciii mate­riale a învățământului în județul nostru s-au cheltuit peste 500 mi­lioane de lei. Numeroase așeză­minte de învățămînt, cum ar fi cele de la Cobadin, Mihail Ko­­gălniceanu, Băneasa și Med­gidia, au fost reamenajate, adăugîndu-li-se peste 250 de noi săli de clasă. Totodată, au fost extinse și dezvoltate interna­tele și cantinele, au fost comple­tate cu utilajele și aparatura ne­cesară laboratoarele, a sporit fon­dul de cărți al bibliotecilor etc. (Continuare în pag. a II-a) Dezvoltarea Invățămintului de CULTURA GENERALA IN JUD. CONSTANTA^BBSHH Pe marginea unei ședințe a biroului Comitetului județean de partid POLITICA DE CADRE, în pas cu cerințele actuale ale județului Ritmul impetuos de dezvoltare a țării, pe baza vastului program elaborat de Congresul al IX-lea al partidului, impune același ritm de formare și educare a cadrelor. Județul Constanța a cunoscut in anii construcției socialiste o puternică dezvoltare. Pe harta sa economică, se întâlnesc astăzi în­treprinderi importante ale indus­triei construcțiilor de mașini ale prelucrării metalelor, ale in­­i­dustriei chimice, materialelor de construcții, ale prelucrării lem­nului, ale industriei ușoare și ali­mentare. Pentru realizarea lor, statul a investit, an de an, sume tot mai importante. Numai între 1965 și 1968, au fost alocate in­vestiții în valoare de 9,4 miliarde lei. Pe baza capacităților de pro­ducție existente și a celor ce vor intra în funcțiune, urmează ca producția industrială a județului să crească într-un ritm mediu a­­nual de circa 14,8 la sută. Agri­cultura județului a primit în pe­rioada anilor 1965—1968 un vo­lum de investiții de 2,1 miliarde lei. Se dezvoltă multilateral activi­tatea în domeniile artei, culturii, științei și învățământului Cores­punzător ritmurilor și proporții­lor dezvoltării județului, crește necesitatea de a se asigura toate sectoarele cu cadre competente, bine pregătite. Există o perma­nentă „sete“ de cadre. Sarcinile mari și complexe ce stau în fața județului, impun îmbunătățirea continuă a muncii de selecționa­re, promovare și educare a cadre­lor, ridicarea de noi activiști de partid și de stat, de lucrători în domeniul economiei, științei și culturii, asigurarea forței de muncă calificate. Tovarășul NICOLAE CEAU­­ȘESCU, referindu-se la creșterea și promovarea cadrelor, arăta in articolul „Rolul conducător al partidului în etapa desăvîrșirii construcției socialismului” : „REALIZAREA SARCINI­LOR DE MARE RĂSPUNDE­RE CE REVIN PARTIDULUI ÎN OPERA DE EDIFICARE A SOCIETĂȚII SOCIALISTE CE­RE SA SE ACORDE O ATEN­ȚIE DEOSEBITA PROMOVĂ­RII IN MUNCI DE CONDUCE­RE, ÎN APARATUL DE PAR­TID ȘI DE STAT, IN TOATE SECTOARELE VIEȚII SOCIA­LE, A UNOR CADRE TEMEI­NIC PREGĂTITE PROFESIO­NAL ȘI POLITIC“. Ce s-a făcut în județul Con­stanța în această direcție? Pe baza hotărîrilor Congresului al IX-lea, a sarcinilor elaborate de Conferința Națională a partidu­lui, Comitetul județean de partid a desfășurat și desfășoară o mun­că susținută de pregătire și se­lecționare a cadrelor, pe baza unui plan de perspectivă. Recent, a avut loc o ședință a biroului Comitetului județean de partid, care a analizat rezultatele mun­cii desfășurate, în 1968, în dome­niul SELECȚIONĂRII, CREȘTE­RII, PROMOVĂRII ȘI EDUCĂ­RII CADRELOR. Biroul județean de partid apreciază că de un real ajutor în politica­ sa de cadre, a fost indicația dată de conducerea partidului, potrivit căreia comi­tetele județene de partid să se ocupe intens, permanent, de cu­noașterea cadrelor, a activiștilor de partid și de stat. Noua reor­ganizare administrativ-teritorială a țării a creat condiții pentru cunoașterea directă a cadrelor, după modul cum muncesc pentru îndeplinirea sarcinilor și după modul cum se comportă în viața socială, îmbunătățirea structurii organizatorice a partidului s-a re­flectat și în sporirea posibilități­lor de selecționare și promovare în diferite funcții de răspundere a numeroase cadre cu îndelunga­tă experiență în activitatea de partid și de stat. Cu ocazia ale­gerilor, comuniștii au ales în fruntea organizațiilor de bază, a comitetelor de partid pe cei mai buni dintre ei, oameni care se bucură de stimă și apreciere, oa­meni competenți. In ședința bi­roului județean de partid, s-a subliniat că, datorită partici­pării directe, pe teren, a mem­brilor biroului, a altor acti­viști de partid și de stat, s-a reușit ca majoritatea oamenilor cu funcții de conducere să fie bine cunoscuți ; s-a subliniat că e de domeniul trecutului obiceiul de a cunoaște oamenii mai mult din dosare. Din totalul lucrători- Dumitru MANDROIU (Continuare în pag. a IlI-a) i Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție cele județene Brașov, Gheorghe Postolache, președintele C.A.P. Țifești, județul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Stațiunii experimentale agricole Secuieni, județul Neamț, Serghei Melniciuc, președintele C.A.P. In­dependența, județul Galați, ing. Alexandru Galoș, președintele Uniunii județene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloș, prim-secretar al Comitetului județean Gorj P.C.R., ing. Traian Moraru, direc­a­­torul I.M.A. Castelu, județul Con­stanța, Stelian Măm­ășan, secre­tarul comitetului de partid din C.A.P. Crăguești, județul Mehe­dinți, Toad­er Miron, președintele C.A.P. Cosmești, județul Iași, An­­ghel Mircea, președintele C.A.P. Grindu, județul Ialomița, ing. Ion Oprea, președintele Uniunii ju­dețene a C.A.P. Timiș, Gheorghe Roșu, prim-vicepreședinte al Uni­unii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Silviu Strasser, președintele Uniunii ju­dețene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, președintele C.A.P. Bu­­zescu, județul Teleorman, Ioana Marinați, secretar al comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, jude­țul Vîlcea, Laurențiu Schop, pre­ședintele C.A.P. Alțînea, județul Sibiu, Ion Rușinaru, președintele Băncii Agricole, Ion Apostol­escu, președintele Uniunii județene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Maramureș al P.C.R., Mi­lica Giura, președintele Uniunii județene a C.A.P. Mureș, Nicolae Ștefan, șeful Departamentului pentru valorificarea legumelor și fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Dolj al P.C.R., Maria Zi­­daru, președinta C.A.P. Păuîești, județul­ Satu Mare, Nicolae Gio­­san, președintele Consiliului Su­perior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al comitetului de partid din C.A.P. Crovu, județul Dîmbovița. Plenara a analizat pe larg ac­tivitatea desfășurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obținute în întă­rirea economică și­ organizatorică a cooperativelor, aportul agricul­turii cooperatiste la dezvoltarea economiei naționale. Alături de succesele obținute în dezvoltarea agriculturii socialiste și în creș­terea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activității Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îm­bunătățirea și perfecționarea ac­tivității Uniunii Naționale și a uniunilor județene în îndrumarea și sprijinirea cooperativelor agri­cole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producției și venitu­rilor. Vorbitorii au făcut propuneri cele mai bune condițiuni a sarci­nilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii și îndelungi a­­plauze a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. In cea de-a doua parte a șe­dinței din 28 ianuarie a.c. plenara a adoptat regulamentul privind aplicarea normelor statutare de organizare și retribuire a muncii în cooperativele agricole de pro­ducție. (Continuare în pag. a III-a) In zilele de 27 și 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consi­liului Uniunii Naționale a Coope­rativelor Agricole de Producție. La ședința de marți au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­naraș, Chivu Stoica, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului. La lucrările plenarei au parti­cipat, de asemenea, prim-secre­­tari ai comitetelor județene de partid, președinții uniunilor ju­dețene ale cooperativelor agricole, directorii direcțiilor agricole ju­dețene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură și ai unor stațiuni experimentale, pre­ședinții unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale și din coopera­tive agricole. în cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprin­se în ordinea de zi au luat cuvîn­­tul tovarășii: Marin Argint, pre­ședintele Uniunii județene C.A.P. Ilfov, Ion Popa, președin­­­tele C.A.P. Bălcaciu, județul Alba, Gheorghe Ghinea, prim­­secretar al comitetului județean Botoșani al P.C.R., Pavel Bizo, președintele C.A.P. Valea lui Mi­hai, județul Bihor, ing. Ion Mă­­noiu, directorul Direcției agri- A început construcția noii școli Pe lângă cunoscutul inter­nat al Școlii pedagogice din orașul Constanța a început construcția noului local des­tinat Școlii pedagogice. El va dispune de 16 săli de cla­să și alte construcții anexe, care vor asigura condiții op­time de învățătură viitoare­lor cadre didactice din jude­țul nostru. Localul noii școli este prevăzut a fi terminat la începutul anului școlar 1969—1970. Vă Invităm astăzi să discutăm despre: DiVNIMIA DIFERENȚEI Intre indiferență și agresivitate există o relație strînsă și ca­racterul acestei legă­turi scapă multora, nu din pricina cine știe cărei subtilități, ci pen­tru două pricini preci­se: inerție a gîndirii și atrofie a simțului ci­vic. Nu este greu de văzut că o sumedenie de fapte reprobabile se circumscriu unei arii străjuite de cele două repere de mai sus. In ceea ce privește fapte­le produse în public, sociologia a verificat un adevăr axiomatic : procentul de indivizi care își pot materiali­za o intenție folosivă este extrem de mic, de ordinul numerelor cu zero și virgulă, atunci cînd mediul social, grupul, strada, perime­trul unde vor aceștia să „se producă“ opun o hotărită și promptă dezaprobare generală. Dar, cînd intervine in­diferența? ....Ei, ce să-i faci", exclamă cite unii, la auzul veștii că, în cu­tare sau cutare loc, s-a consumat o faptă care contravine normelor corectitudinii: „ce să-i faci, pădure fără uscă­turi nu există însă la modul constatării, expresia conține, din păcate, un adevăr ce­nușiu. Societatea noas­tră este, însă, încadra­tă în coordonatele per­fectibilității, ale unei deveniri cu trepte care sunt, prin ele însele, cuceriri și în plan mo­ral. Iată de ce „uscă­turile" sunt, în realita­te, balast, vestigii ale unui mod de a­ gindi organic, străin confi­gurației etice a lumii noastre. Ne-a fost dat, nu o dată, să vedem cum bețivul pus pe scandal, cu mina în­fiptă în gulerul cuiva, caută cu privirea ochi care să exprime apro­barea. Sau, dacă a­­ceasta nu se vădește, măcar indiferența. Și, aproape întotdeauna, atitudinea indiferentu­lui este egală, prin consecințe, cu aproba­rea. ...Deunăzi, doi tineri, Ion Manole și Aurel Roșu, fierari-betoniști la Șantierul 12 con­strucții, pornesc un scandal de pomină în restaurantul gării Con­stanța, local ajuns la o tristă celebritate din pricina des­ repetatelor acte de huliganism, al căror teatru a devenit. Farfurii azvîrlite pe jos, consumatori izbiți, devastare în toată pu­terea cuvîntului !­ui- Mihai ALEXANDRESCU (Continuare în pag. a II-a)

Next