Dobrogea Nouă, mai 1969 (Anul 22, nr. 6443-6468)
1969-05-01 / nr. 6443
't PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA 1 Organ al Comitetului județean Constanța al P.G.R. și al Consiliului popular județean Anul XXII, nr 6443 Joi. 1 Med 9é9 4 pagini, 30 bani TRĂIASCĂ 1 MAI, Nirabila primăvară 25“. Ce reprezinte un sfert de. Trăim inzita primăvară a primului pătrar tir, veac socialist, rândurile oamenilor din Județul nostru, ca și cele ale României întregi, se îndreaptă acum, când toate florile pomi ritului, întreaga natură se trezește la viață, un semn de omagiu și recunoștință către Partidul Comunist Român. Pe această sfîntă și strămoșească bucata de pămint românesc — așezată parcă anume, cu fața spre mare dar și spre soare — socialismul, orinduirea cea mai dreaptă dintre orinduiri, a născut din piatra seacă și arsă a Dobrogei, cea mai Înălțime materială și fascinantă umană. Cu peste două mii de ani in urmă, corăbierii care îl aduceau pe Ovidius la Tomis nu-i puteau oferi decit un țărm sărac și aproape pustiu, o cetate, și ea săracă și aproape pustie, dar tomitanii erau avizi de viață și civilizație. A trebuit să treacă mai mult de două milenii, ca această margine lirică ». României să-și făurească visele să se împlinească. Județul Constanța, trăiește plenar, sub geniala baghetă a celui mai ilustru „dirijor" — partidul comuniștilor — incandescente clipe ale construcției socialiste, adăugind țării propriul său efort material și spiritual. In aceste zile, câmpia Dobrn*e „ninsă“ de albul imaculat al florilor, brăzdată de verdele crud al griului, punctată de geometria podgoriilor agățate pe dealurile odinioară pustii, ale Medgidiei sau Ostrovului, realizează o tulburătoare simfonie a muncii și a culorilor. Socialismul a fertilizat din plin viața economică și spirituală a județului a cărui geografie s-a schimbat spectaculos. Mături de marea industrie portuară și navală s-a născut și marea „industrie“ a vacanțelor, care duce, pe toate meridianele lumii, nu numai căldura țărmului românesc al gre,, dar și ceva din Mării Necăldura sufletului nostru. Verticalele enomice ale județului se obțin astăzi, din broderiile de sticlă și beton care adăpostesc cele mai moderne industrii, adevărate premiere ale tehnicii contemporane. Vestita cetate a chimiei năvodarene, a cimentului de la Medgidia, și imensa platformă industrială Palas, dau adevărata dimensiune a efortului nostru deliberat, ne vorbesc despre măreția acestor ani. Sunt in viața popoarelor clipe care devin istorie, momente care, reproiectate în lăuzesc și amplifică timp, căîntreaga desfășurare a vieții materiale și spirituale. Sintem pe magistrala socialismului la „piatra kilometrică Emil ZĂLOG veac pentru istoria, unui popor”. Un strop in oceanul nesârșit al timpului. Pentru noi însă, pentru poporul român, fiecare clipă, fiecare moment a însemnat tot atîtea mutații dense și grele de împlinirile revoluției socialiste. Partidul Comunist Român, făurit in focul celor mai crîncene bătălii de clasă, a strius, sub flamurile sale de luptă, întreaga națiune, a dat sens vieții, ne-a înaripat brațele și mințile, a înscris cu majuscule numele României pe culmile tot mai înalte ale progresului și civilizației. Niciodată, la bogate și dramatica sa istorie, România nu s-a bucurat de un mai mare respect și prestigiu ca astăzi. Este o mindrie pentru noi, că in marele circuit de valori din lumea contemporană, țara noastră este o parteneră, care nu numai primește ci și oferă lumii propriile sale valori Este o datorie patriotică să ne întecim eforturile, ca anul acestea, hotăritor pentru cincinalul pe care-l înfăptuim, să adăugam pe frontispiciul României socialiste noi împliniri, demne de vrednicia noastră a românilor și, de pe înălțimile atinse, să scrutăm cu încredere viitorul comunist al patriei. Ziua de 1 Mai, primăvara muncii și a florilor, a solidarității tuturor popoarelor înseamnă pentru oamenii muncii din județul nostru ca și din intreaga țară, angajamentul solemn de a adăuga la marea inimă a țării toată căldura izbenzilor și inimilor noastre Să punem pe temelia de granit a edificiului socialist pe care-l clădim alte împliniri demne de epoca glorioasă pe care o trăim. ASTĂZI, LA ORA 9,00, POSTURILE NOASTRE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE ÎN DIRECT, DIN PIAȚA AVIATORILOR DIN CAPITALA. MITINGUL ȘI DEMONSTRAȚIA OAMENILOR MUNCII CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI. Desen de lura CAhARAȘU MITINGUL ȘI DEMONSTRAȚIA OAMENILOR MUNCII DIN MUNICIPIUL CONSTANTA, PRILEJUITE DE SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI, SE DESFĂȘOARĂ, CU ÎNCEPERE DE LA ORA 9,00, IN FATA SĂLII SPORTURILOR DIN BULEVARDUL TOMIS. BfSSäiasaiiSSSBlfSiSägäKgSiSSSB» r Ziua solidarității internationale a celor ce muncesc! * CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI, REDACȚIA ZIARULUI „DOBROGEA NOUA" FELICITA PE CORESPONDENȚII, COLABORATORII ȘI CITITORII SAI, URÎNDU-LE NOI SUCCESE IN MUNCA LOR NEOBOSITA PENTRU INFĂPTUIREA POLITICII PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, PENTRU CONTINUA ÎNFLORIRE A ROMÂNIEI SOCIALISTE ! -J Conducătorii de partid și de stat au vizitat expoziția industriala a R. S. Cehoslovace Miercuri dimineața, în pavilionul B din Parcul Herăstrău din Capitală, s-a deschis Expoziția industrială cehoslovacă. După intonarea imnurilor de stat ale Republicii Socialiste Cehoslovace și Republicii Socialiste Ro★mânia, Alfred Lenard, directorul expoziției, a rostit cuvîntul de deschidere, în continuare, au luat cuvîntul Vaclav Vales, vicepreședinte al guvernului federal al Cehoslovaciei, și Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al României. Cei prezenți au vizitat apoi, expoziția. Pe o suprafață de S.400 mp, 22 de întreprinderi de comerț exterior prezintă produse din majoritatea ramurilor industriale ale Cehoslovaciei. Tovarășii Nicolae Ceaușescu- Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Manescu, Emil Drăgănescu, Dumitru Popa, Mihai Dalea, precum și Mihai Marinescu și Ion Pățan vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, au făcut miercuri o vizită la Expoziția industrială a Republicii Socialiste Cehoslovace. La intrarea in expoziție, conducătorii de partid și de stat au fost întimpinați de Vaclav Vales, vicepreședinte al Guvernului Federal al R. S. Cehoslovace, conducătorul delegației guvernamentale cehoslovace și membrii acesteia. Karel Hurka, ambasadorul Cehoslovaciei la București, Alfred Benard- directorul expoziției. Erau de față Corneliu Mancior Bujor Almășan, Alexandru Boabă, Ion Avram, Nicolae Bozdog, miniștri, Dumitru Bejan, primadjunct al ministrului comerțului exterior, Victor Ionescu, președintele Camerei de Comerț. Conducătorii de partid și de stat au vizitat standurile expoziției în care este prezentată o mare diversitate de produse ce oglindesc nivelul actual de dezvoltare al economiei R. S. Cehoslovace. Bogat reprezentată este ramura industriei construcției de mașini— produsele industriei de automobile, mașini-unelte, mașini agricole, mașini pentru construcții, machete ale unor instalații complexe pentru industria energetică, mașini textile și grafice. Sunt expuse, intr-o gamă variații mașini de precizie, produse ale industriei electrotehnice de curenți slabi, produse chimice și farmaceutice, precum și produse ale industriei electrice și de cortecții, instrumente muzicale, bi interni, porțelanuri, cristaluri, obiecte de artizanat. în timpul vizitei, oaspeții au primit explicații ample referitoare la calitatea produselor, precum și asupra modului de funcționare a mașinilor și utilajelor. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat au apreciat nivelul tehnic la care sunt realizate produsele, precum și modul de organizare a expoziției. Președintele Consiliului de Stat și-a exprimat convingerea că expoziția va contribui la dezvoltarea și adîncirea in continuare a colaborării economice , ramâno-cehoslovacei înainte de plecare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au consemnat în cartea de onoare a expoziției: „Expoziția cehoslovacă ne-a oferit o grăitoare imagine a progreselor obținute de poporul cehoslovac în organizarea și dezvoltarea unei industrii de înalt nivel tehnic. Ea constituie o semnificativă expresie a talentului, pregătirii tehnice și capacității de creație a muncitorilor și tehnicienilor, a inginerilor și specialiștilor din industria socialistă a Cehoslovaciei. Felicitând din inimă pe organizatorii expoziției, urăm poporului Cehoslovaciei frățești noi și mari succese în dezvoltarea economiei și în ridicarea nivelului de trai, in edificarea socialistă a patriei sale". Vicepreședintele Guvernului Federal al R. S. Cehoslovace, Vaclav Vales, a mulțumit conducătorilor de partid și de stat pentru vizita făcută și pentru cuvintele de caldă apreciere la adresa expoziției și a produselor prezentate. (Agerpres) Tovarășul Niculae Ceaușescu a primit pe vicepreședintele guvernului federal cehoslovac Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri de amiază, pe tovarășul Vaclav Vales, vicepreședinte al guvernului federal cehoslovac, aflat in România cu prilejul deschiderii Expoziției industriale cehoslovace. La primire a participat tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Oaspetele a fost însoțit de într-o atmosferă prietenească, Jel Hurkca, ambasadorul Cehoslovaciei la București. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind dezvoltarea relațiilor economice româno-cehoslovace, in avantajul ambelor țări. In numele guvernului federal cehoslovac, oaspetele a exprimat calde mulțumiri guvernului român pentru sprijinul acordat organizării Expoziției industriale cehoslovace, întrevederea s-a desfășurat in ..............j..................... ■ ■BRIBBHPOGKISGIKBi Trasau COȘOWEI Au înflorit asiști?" — în timpuri și sub ferestrele orașului, în ferestrele fabricilor, ... printre schelele șantierelor, primăvara ! A înviat Totuși natura, din somnul ei cam lung, gâsindu-ne treji și la datorie — și așteptînd-o, la posturile noastre de veghe. O primăvară eare s-a desfășurat, și s-a consumat mai mult în noi, o primăvară mai mult, trăită de noi, pornită din sufletul nostru — și punînd la încercare parametrii agriculturii. Semințele aruncate in brazda rece au primit prima căldură din mânile și din respirația oamenilor de pe ogoare. Creanga livezii și a podgoriei s-a încălzit mai tari și a îmbobocit din căldura manilor, și a respirației, oamenilor care le-au îngrijiți Împins de energiile acumulate in rădăcini — griul a izbucnit, a început să facă valuri. Și aui răsărit,au înflorit și in mijlocul orașului strălucitoare, splendide flori, albe de piatră, de marmoră și oțel, crescute toată iarna, sub prelate și sub lumina reflectoarelor. Și acum, luna mai — 1 Mai — Ziua Muncii. Ziua ■ internațională a celor ce atuncesc. Ziua solidarității oamenilor muncii de pe tot , păra întut mud ca. —, și ea, ca o veșnic îi primăvară, a lumii. Oamenii muniții — și ei, ca o veșnică primntiara a umanității. Ziua Muncii —Ziua de 1 Mai, în care se poate simți cel mai profund și mai cuprinzător frumusețea, forța uriașă și măreția muncii. Munca creatoare — cel mai uman și cel mai profund moralic omenesc; munca suprema legătură dintre oameni, generatoare de căldură, și de fioblețe și de fericire ; betonul , oțelul, și flacăra veșnică a Solidarității umane. Temelia de Oțel a cietății și a destinului ei. Muncă:temelia, tic oțel nobil a fiecărui destin. Omul muncii, uriaș profilat de cerul epocii lui și pe zarea, istoriei — își sărbătorește Ziua sa. Uriașul prieten veșnic cu racul și cu apa și cu Prometa a cel răstignit piatra, de-a lungul miilor, de aia pe stinci și pe vinturi, în adîncul pămintului și pe fundul mării, pe cer și pe cuvîntul zămislit de el și pe zidurile înălțate de el — Prometeu cu milioane de chipuri anonime, făuritorul civilizațiilor— Prometeu liber și înfrățit astăzi și strălucitor de putere și înțelepciune — se odihnește in ziua lui mare și se oglindește, o clipă, in grădina și lumina și in cetatea ieșite din mîinile lui însuflețite cu sufletul lui. Prometeu, făurarul, dornic de floare și de iarbă, dornic de timpii și de crînguri, de priveliști de vinturi calde și de soare, de gingășie , cel retrimite tuturor priveliștilor lumii forța și energia și iscusința și brațul său puternic — se odihnește în marea lui sărbătoare, Sufletul lui răspîndit cu toată țara, sufletul lui din toată lumea se odihnește la marele lui praznic iși simte unitatea, solidaritau ea, identitatea cu sine însuși, înalță porumbei spre soare și spre balcoane colorate, împodobite cu flori; înalță cu mai sus, cu dreaptă mîndrie și bucurie graficele, machetele, modelele, mostrele operelor făurite de mîinile lui. Și brațele care înalță cetatea — înalță astăzi steaguri. Și umerii care poartă greutățile, grinzile — poartă in această zi copiii, mîinile care string unelte grele și unelte de precizie, — string astăzi ramuri înflorite, buchete de lalele. Se oglindește in zidurile cetății făurită de el, își înalță tintecul sub bolțile civilizației făurită de el Constructori de nave, in Șantierul naval, și constructori de diguri, constructori ai portului și acei care trudesc, luptă cu marea, cu colosul de materii prime și produse, în port; con., structori de obiective industria ie și constructori ai orașelor ; și, acei care sfarmă piatra și acei care o transportă și acei care topesc metalul și il modelează și acei care ard pirita și cimentul în cuptoarele lor veșnice; oameni ai laboratoarelor, ai planșetei și ai timpului microscopic; oameni ai cîmpurilor desfîrșite, făuritori ai grădinilor paradisiace și ai marilor recolte,, constructori ai sistemelor de irigații, feroviari și cărturari — se odihnesc, a..clipă, pe brazda de iarba nouă, in jurul cuptoarelor, in timpurile verzi, pe marmorele înălțate și vegheate de ei. Ciocnesc un pahar din tradiționalul pelin de mai . — Noroc ! Și la mulți ani ! Și toate vor fi din ce in ce mai bune, mai mari, mai strălucitoare, mai adevărate ! — Toate vor fi, la fiecare ! Mai — în veșnicie, tot mai răsărite, mai înalte, mai grele de rod, mai strălucitoare ! — Noroc și sănătate și fericire, fraților ! — Noroc și sănătate și putere de muncă și inspirație bună și calificare tot mai avîntată,, clasă muncitoare ! — Munca e libertate, munca, e bunăstare, munca e fericire, munca e măreție, munca e omenie, munca e sfîntă, munca e totul ! — Noroc și bucurie, fraților ? Uite că au înflorit și grădinile ! Și au înflorit și orașele și satele noastre! Și înflorim și noi. Și de jur-împrejur, înflorește Constanța, înflorește Medgidia, înflorește Cernavodă, Băneasa, Negru Vodă, Cobadin, Ostrov, înflorește Dobrogea, înflorește România, ca o grădină, printre grădinile lumii, sporind prin strălucirea ei lumina și strălucirea lumii. De jur-împrejurim totul crește, se înalță. Crește și se desfășoară pe Volea, Carasu uriașul sistem de stații de pompare, ecluze și artere de beton și de oțel, cuprinzînd întregul județ Constanța : este una dintre cele mai grandioase și mai semnificative opere ale alianței,, ale solidarității dintre clasa muncitoare "și țărănimea muncitoare și oamenii de știință. Cresc și înfloresc lanurile, podgoriile; se înalță centrala electrică de termoficare ; din cel mai nobil oțel — se întinde peste Dunăre ca un splendid braț ocrotitor, noul pod Giurgeiu — Vadul Oii — capodoperă a arhitecturii și a tehnicii înalte. Se conturează încins cu blocuri uriașe de beton și cu tot mai dese șiruri de macarale și de lumini, noul port modernizat — iar în Șantierul naval crește văzînd cu ochii cea mai mare navă maritimă construită aici. Cresc și dau ramuri uriașe, înfloritoare U.S.A.S. Năvodari și Cimentul și I.M.U. Medgidia și Integrata și IPROFIL. E primăvară pentru toate lucrurile — și cresc, înfloresc toate, cuprinzîndu-ne pe toți in această înflorire. Și Prometeu al Construcției Socialiste stă, la această zi mare a lui în iarbă și ascultă sevele, izvoarele. Toate izvoarele și sevele miraculoase urcînd din adînc ajung pînă la el: uriașele rădăcini ale istoriei sînt sănătoase, întregi, puternice — izvoarele ajung întregi deasupra. Pe colosalele blocuri de piatră de pe Monumentul Adamclisi și ale cetăților din jur . Prometeul acestor păminturi, a făcut cea mai teribilă școală a arhitecturii romane: acolo stă săpată cea mai grea, uriașă diplomă a măiestriei și a tenacității pietrarilor daci. Acolo stă prima noastră mare diplomă de constructori. — Noroc, fraților ! Și la mulți ani ! Constanța romantică — și Constanța lucidă. Constanța — adică toată această splendidă grădină de la miazăzi a Dobrogei și intrecindu-se în eforturi și strălucire cu întreaga Dobroge, cu întreaga țară, adăugîndu-se acestei străluciri. EROICĂ ,I Și Tomisul acesta îmi este drag și sfînt. De cind eu părăsit-am al Romei bin pămint". • Ovidius, scrisoarea a XIV-a —