Dobrogea Nouă, mai 1969 (Anul 22, nr. 6443-6468)

1969-05-01 / nr. 6443

't PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA 1 Organ al Comitetului județean Constanța al P.G.R. și al Consiliului popular județean An­ul XXII, nr 6443­­ Joi. 1 Med­­ 9é9 4 pagini, 30 bani TRĂIASCĂ 1 MAI, N­i­r­a­b­i­l­a primăvară 25“. Ce reprezinte un sfert de. Trăim inzita primăvară a pri­mului pătrar tir, veac socialist, rândurile oamenilor din Jude­țul nostru, ca și cele ale Ro­mâniei întregi, se îndreaptă a­­cum, când toate florile pomi ri­tului, întreaga natură se tre­zește la viață, un semn de oma­giu și recunoștință către Parti­dul Comunist Român. Pe a­­ceastă sfîntă și strămoșească bucata de pămint românesc — așezată parcă anume, cu fața spre mare dar și spre soare — socialismul, orinduirea cea mai dreaptă dintre orinduiri, a năs­cut din piatra seacă și arsă a Dobrogei, cea mai Înălțime materială și fascinantă umană. Cu peste două mii de ani in urmă, corăbierii care îl adu­ceau pe Ovidius la Tomis nu-i puteau oferi decit un țărm să­rac și aproape pustiu, o cetate, și ea săracă și aproape pustie, dar­ tomitanii erau avizi de viață și civilizație. A trebuit să treacă mai mult de două mi­lenii, ca această margine lirică ». României să-și făurească vise­le să se împlinească. Județul Constanța, trăiește plenar, sub geniala baghetă a celui mai ilustru „dirijor" — partidul co­muniștilor — incandescente cli­pe ale­ construcției socialiste, a­­dăugind țării propriul său efort material și spiritual. In aceste zile, câm­pia Dobrn­­*e­ „ninsă“ de albul imaculat al florilor, brăzdată de ver­dele crud al griului, punctată de geometria podgoriilor agă­țate pe dealurile odinioară pustii, ale Medgidiei sau Ostro­vului, realizează o tulburătoare simfonie a muncii și a culori­lor. Socialismul a fertilizat din plin viața economică și spiri­tuală a județului a cărui geo­grafie s-a schimbat spectaculos. Mături de marea industrie por­tuară și navală s-a născut și marea „industrie“ a vacanțelor, care duce, pe toate meridianele lumii, nu numai căldura țăr­mului românesc al gre,, dar și ceva din Mării Ne­căldura sufletului nostru. Verticalele e­­nomice ale județului se obțin astăzi, din broderiile de sticlă și beton care adăpostesc cele mai moderne industrii, adevă­rate premiere ale tehnicii con­temporane. Vestita cetate a chi­miei năvodarene, a cimentului de la Medgidia, și imensa plat­formă industrială Palas, dau a­devărata dimensiune a efortu­lui nostru deliberat, ne vorbesc despre măreția acestor ani. Sunt in viața popoarelor clipe care devin istorie, momente ca­re, reproiectate în lăuzesc și amplifică timp, că­întreaga desfășurare a vieții materiale și spirituale. Sintem­ pe magistrala socia­lismului l­a „piatra kilometrică Emil ZĂLOG veac pentru istoria, unui popor”. Un strop in oceanul­ nesârșit al timpului. Pentru noi însă, pen­tru poporul român, fiecare cli­pă, fiecare moment a însemnat tot atîtea mutații dense și grele de împlinirile revoluției socia­liste. Partidul Comunist Român, făurit in focul celor mai crîn­­cene bătălii de clasă, a strius, sub flamurile sale de luptă, în­treaga națiune, a dat sens vieții, ne-a înaripat brațele și min­țile, a înscris cu majuscule nu­mele României pe culmile tot mai înalte ale progresului și ci­vilizației. Niciodată, la bogate și dramatica sa istorie, Româ­­nia nu s-a bucurat de un mai mare respect și prestigiu ca as­tăzi. Este o mindrie pentru noi, că in marele circuit de valori din lumea contemporană, țara noastră este o parteneră, care nu numai primește ci și oferă lumii propriile sale valori Este o datorie patriotică să ne înte­­cim eforturile, ca anul acestea, hotăritor pentru cincinalul pe care-l înfăptuim, să adăugam pe frontispiciul României so­cialiste noi împliniri, demne de vrednicia noastră a românilor și, de pe înălțimile atinse, să scrutăm cu încredere viitorul comunist al patriei. Ziua de 1 Mai, primăvara muncii și a florilor, a solidari­tății tuturor popoarelor în­seamnă pentru oamenii muncii din județul nostru ca și din in­­­treaga țară, angajamentul so­lemn de a adăuga la marea inimă a țării toată căldura iz­­­benzilor și inimilor noastre Să punem pe temelia de gra­nit a edificiului socialist pe care-l clădim alte împliniri demne de epoca glorioasă pe care o trăim. ASTĂZI,­ LA ORA 9,00, POSTURILE NOASTRE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE ÎN DI­RECT, DIN PIAȚA AVIA­TORILOR DIN CAPITALA. MITINGUL ȘI DEMON­STRAȚIA OAMENILOR MUNCII CU­ PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI. Desen de lura CAhARAȘU MITINGUL ȘI DE­MONSTRAȚIA OA­­MENILOR MUNCII DIN MUNICIPIUL CONSTANTA, PRILE­JUITE DE SĂRBĂTO­RIREA ZILEI DE 1 MAI, SE DESFĂȘOARĂ, CU ÎNCEPERE DE LA ORA 9,00, IN FATA SĂLII SPOR­TURILOR DIN BU­LEVARDUL TOMIS. BfSSäiasaiiSSSBlfSiSägäKgSiSSSB» r­ Ziua solidarității internationale a celor ce muncesc! * CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI, REDACȚIA ZIARULUI „DOBROGEA­­ NOUA" FELICITA PE CORESPONDENȚII, COLABORATORII ȘI CITITORII­­ SAI, URÎNDU-LE NOI SUCCESE IN MUNCA LOR NEOBOSITA PENTRU IN­­­­FĂPTUIREA POLITICII PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, PENTRU CON­­­­TINU­A ÎNFLORIRE A ROMÂNIEI SOC­IALISTE ! -J Conducătorii de partid și de stat au vizitat expoziția industriala a R. S. Cehoslovace Miercuri diminea­ța, în pavilionul B din Parcul Herăstrău din Capitală, s-a des­chis Expoziția indus­trială cehoslovacă. După intonarea im­nurilor de stat ale Republicii Socialiste Cehoslovace și Repu­blicii Socialiste Ro­­★­mânia, Alfred Le­­nard, directorul ex­poziției, a rostit cu­­vîntul de deschidere, în continuare, au luat cuvîntul Vaclav Vales, vicepreședinte al guvernului federal al Cehoslovaciei, și Ion Pățan, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri al Româ­niei. Cei prezenți au vi­zitat apoi, expoziția. Pe o suprafață de S.400 mp, 22 de în­treprinderi de comerț exterior prezintă pro­duse din­ majoritatea ramurilor industriale ale Cehoslovaciei. Tovarășii Nicolae Ceaușescu- Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­­naraș, Virgil Trofin, Ilie Verd­eț, Janos Fazekas, Manea Manescu, Emil Drăgănescu, Dumitru Popa, Mihai Dalea, precum și Mihai Marinescu și Ion Pățan vicepre­ședinți ai Consiliului de Miniștri, au făcut miercuri o vizită la Ex­poziția industrială a Republicii Socialiste Cehoslovace. La intrarea in expoziție, condu­cătorii de partid și de stat au fost întimpinați de Vaclav Vales, vicepreședinte al Guvernului Fe­deral al R. S. Cehoslovace, con­ducătorul delegației guvernamen­tale cehoslovace și membrii a­­cesteia. Karel Hurka, ambasado­rul Cehoslovaciei la București, Alfred Ben­ard- directorul expozi­ției. Erau de față Corneliu Mancior Bujor Almășan, Alexandru Boa­bă, Ion Avram, Nicolae Bozdog, miniștri, Dumitru Bejan, prim­­adjunct al ministrului comerțului exterior, Victor Ionescu, președin­tele Camerei de Comerț. Conducătorii de partid și de stat au vizitat standurile expozi­ției în care este prezentată o ma­re diversitate de produse ce o­glindesc nivelul actual de dezvol­tare al economiei R. S. Ceho­slovace. Bogat reprezentată este ramura industriei construcției de mașini­­— produsele industriei de automobile, mașini-unelte, mașini agricole, mașini pentru construc­ții, machete ale unor instalații complexe pentru industria ener­getică, mașini textile și grafice. Sunt expuse, intr-o gamă variații mașini de precizie, produse ale industriei electrotehnice de cu­­­renți slabi, produse chimice și farmaceutice, precum și produse ale industriei electrice și de cort­­ecții, instrumente muzicale, bi­­ interni, porțelanuri, cristaluri, o­­biecte de artizanat. în timpul vizitei, oaspeții au primit explicații ample referitoa­re la calitatea produselor, precum și asupra modului de funcționare a mașinilor și utilajelor. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat a­u apreciat nivelul tehnic la ca­re sunt realizate produsele, pre­cum și modul de organizare a expoziției. Președintele Consiliu­lui de Stat și-a exprimat convin­gerea că expoziția va contribui la dezvoltarea și adîncirea in conti­nuare a colaborării economice , ramâno-cehoslovacei înainte de plecare, tovarășii Ni­­colae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au consemnat în cartea de onoare a expoziției: „Expozi­ția cehoslovacă ne-a oferit o grăi­toare imagine a progreselor ob­ținute de poporul cehoslovac în organizarea și dezvoltarea unei industrii de înalt nivel tehnic. Ea constituie o semnificativă expre­sie a talentului, pregătirii tehnice și capacității de creație a mun­citorilor și tehnicienilor, a ingi­nerilor și specialiștilor din in­dustria socialistă a Cehoslovaciei. Felicitând din inimă pe organi­zatorii expoziției, urăm poporu­lui Cehoslovaciei frățești noi și mari succese în dezvoltarea eco­nomiei și în ridicarea nivelului de trai, in edificarea socialistă a patriei sale". Vicepreședintele Guvernului Federal al R. S. Cehoslovace, Vaclav Vales, a mulțumit condu­cătorilor de partid și de stat pen­tru vizita făcută și pentru cuvin­tele de caldă apreciere la adresa expoziției și a produselor prezen­tate. (Agerpres) Tovarășul Niculae Ceaușescu a primit pe vicepreședintele guvernului federal cehoslovac Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, a primit, mier­curi de amiază, pe tovarășul Va­clav Vales, vicepreședinte al gu­vernului federal cehoslovac, aflat in România cu prilejul deschi­derii Expoziției industriale ceho­slovace. La primire a participat tova­rășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Oaspetele a fost însoțit de în­tr-o atmosferă prietenească, Jel Hurkca, ambasadorul Ceho­slovaciei la București. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind dez­voltarea relațiilor economice ro­­mâno-cehoslovace, in avantajul ambelor țări. In numele guvernu­lui federal cehoslovac, oaspete­le a exprimat calde mulțumiri guvernului român pentru spriji­nul acordat organizării Expozi­ției industriale cehoslovace, întrevederea s-a desfășurat in­ ­ ..............j..................... ■ ■BRIBBHPOGKISGIKBi Trasau COȘOWEI Au­­ înflorit asiști?" — în tim­puri și sub ferestrele orașului, în ferestrele fabricilor, ... printre schelele șantierelor, primăvara ! A înviat Totuși­­­ natura, din somnul ei cam lung, gâs­in­­du-ne treji și la datorie — și așteptînd-o, la posturile noas­tre de veghe. O primăvară ea­re s-a desfășurat, și s-a consu­mat mai mult în­ noi, o primă­vară mai mult, trăită de­­ noi, pornită din sufletul nostru­ — și punînd la încercare parame­trii agriculturii. Semințele­ a­­runcate in brazda rece au pri­mit prima căldură din mânile și din respirația oamenilor d­­e pe ogoare. Creanga livezii și a podgoriei s-a încălzit mai tari­ și a îmbobocit din căldura ma­nilor, și­­ a respirației, oamenilor care le-au îngrijiți Împins de energiile acumulate in rădăcini — griul a izbucnit, a început­ să facă valuri. Și aui răsărit,­­au înflorit și in mijlocul orașului strălucitoare, splendide flori, albe de piatră, de marmoră și oțel, crescute toată iarna, sub prelate și sub lumina reflectoa­relor. Și acum, luna mai — 1 Mai — Ziua Muncii. Ziua ■ interna­­țională a celor ce atuncesc. Ziua­ solidarității oamenilor muncii de pe tot , păra întut m­­ud ca. —, și­­ ea­, ca o veșnic îi primăvară, a lumii. Oamenii muniții — și ei, ca­­ o veșnică primntiara a­ umanității. Ziua Mun­cii —­Ziua de 1 Mai, în care se poate simți cel mai pro­fund și mai cuprinzător frumu­sețea, forța uriașă și măreția muncii. Munca creatoare — cel mai uman și cel mai profund moral­­ic­ omenesc; munca suprema legătură dintre oa­­meni, generatoare de căldură, și de­ fioblețe și­ de fericire ; beto­nul ,­ oțelul, și flacăra veșnică a Solidarități­i­­ umane. Temelia de­ Oțel a­­­ cietății și a destinului ei. Muncă:temelia, tic oțel nobil a fiecărui destin. Omul muncii, uriaș profilat d­e cerul epocii lui și pe zarea, istoriei — își sărbătorește Ziua sa. Uriașul prieten veșnic cu racul și cu apa și cu P­romet­a a cel­ răstignit piatra, de-a lu­n­gul miilor, de aia pe stinci și pe vinturi, în adîncul pămin­­tului și pe fundul mării, pe cer și pe cuvîntul zămislit de el și pe zidurile înălțate de el — Prometeu cu milioane de chi­puri anonime, făuritorul civili­zațiilor— Prometeu liber și în­frățit astăzi și strălucitor de putere și înțelepciune — se odihnește in ziua lui mare și se oglindește, o clipă, in grădina și lumina și in cetatea ieșite din mîinile lui însuflețite cu sufletul lui. Prometeu, făurarul, dornic de floare și de iarbă, dornic de timpii și de crînguri, de priveliști de vinturi calde și de soare, de gingășie , cel re­trimite tuturor priveliștilor lu­mii forța și energia și iscusința și brațul său puternic — se odihnește în­ marea lui sărbă­toare, Sufletul lui răspîndit cu­ toată țara, sufletul lui din toa­tă lumea se odihnește la marele lui praznic iși simte unitatea, solidar­it­au ea, identitatea cu sine însuși, înalță porumbei spre soare și spre balcoane colorate, împodobite cu flori; înalță cu­ mai sus, cu dreaptă mîndrie și bucurie graficele, machetele, modelele, mostrele operelor făurite de mîinile lui. Și bra­țele care înalță cetatea — înal­ță astăzi steaguri. Și umerii ca­re poartă greutățile, grinzile — poartă in această zi copiii, mîi­nile care string unelte grele și unelte de precizie, — string as­tăzi ramuri înflorite, buchete de lalele. Se oglindește in zidu­rile cetății făurită de el, își înalță tintecul sub bolțile civi­lizației făurită de el Constructori de nave, in Șan­tierul na­val, și constructori de diguri, constructori ai portului și acei care trudesc, luptă cu marea, cu colosul de materii prime și produse, în port; con­., structori de obiective industria­­ ie și constructori ai orașelor ; și, acei care sfarmă­ piatra și acei­ care o transportă și acei care topesc metalul și il modelează și acei care ard pirita și cimen­­tul în cuptoarele lor­ veșnice­; oameni ai laboratoarelor, ai planșetei și ai timpului micro­­­­scopic; oameni ai cîmpurilor­­ desfîrșite,­ făuritori ai grădini­lor paradisiace și ai marilor re­colte,, constructori ai sistemelor de irigații, feroviari și cărtu­rari — se odihnesc, a..clipă, pe brazda de iarba nouă, in jurul cuptoarelor, in timpurile verzi, pe marmorele înălțate și ve­gheate de ei. Ciocnesc un pahar din tradiționalul pelin de mai . — Noroc ! Și la mulți ani ! Și toate vor fi din ce in ce mai bune, mai mari, mai străluci­toare, mai adevărate !­­ — Toate vor fi, la fiecare ! Mai — în veșnicie, tot mai ră­sărite, mai înalte, mai grele de rod, mai strălucitoare ! — Noroc și sănătate și feri­cire, fraților ! — Noroc și sănătate și putere de muncă și inspirație bună și calificare tot mai avîntată,, clasă muncitoare ! — Munca e libertate, munca, e bunăstare, munca e fericire, munca e măreție, munca e ome­nie, munca e sfîntă, munca e totul ! — Noroc și bucurie, fraților ? Uite că au înflorit și grădinile ! Și au înflorit și orașele și sa­tele noastre! Și înflorim și noi. Și de jur-împrejur, înflorește Constanța, înflorește Medgidia, înflorește Cernavodă, Băneasa, Negru­ Vodă, Cobadin, Ostrov, înflorește­­ Dobrogea, înflorește România, ca o grădină, printre grădinile lumii,­ sporind prin strălucirea ei lumina și strălu­cirea lumii. De jur-împrejurim totul­ creș­te, se înalță. Crește și se desfă­șoară pe Volea, Carasu uriașul sistem de­ stații de pompare, eclu­ze și artere de beton și de oțel, cuprinzînd întregul județ Constanța : este una dintre cele mai­ grandioase și mai semni­ficative opere ale­ alianței,, ale solidarității dintre clasa munci­toare "și țărănimea muncitoare și oamenii de știință. Cresc și înfloresc lanurile, podgoriile; se înalță centrala electrică de termoficare ; din cel mai nobil oțel — se întinde peste Dunăre ca un splendid braț ocrotitor, noul pod Giurgeiu — Vadul Oii — capodoperă a arhitecturii și a tehnicii înalte. Se conturează încins cu blocuri uriașe de be­ton și cu tot mai dese șiruri de macarale și de lumini, noul port modernizat — iar în Șan­tierul naval crește văzînd cu ochii cea mai mare navă mari­timă construită aici. Cresc și dau ramuri uriașe, înfloritoare U.S.A.S. Năvodari și Cimentul și I.M.U. Medgidia și Integrata și IPROFIL. E primăvară pen­tru toate lucrurile — și cresc, înfloresc toate, cuprinzîndu-ne pe toți in această înflorire. Și Prometeu al Construcției Socia­liste stă, la această zi mare a­ lui în iarbă și ascultă sevele, izvoarele. Toate izvoarele și se­vele miraculoase urcînd din a­­dînc ajung pînă la el: uriașele rădăcini ale istoriei sînt sănă­toase, întregi, puternice — iz­voarele ajung întregi deasupra. Pe colosalele blocuri de piatră de pe Monumentul Adamclisi și ale cetăților din jur . Pro­­meteul acestor păminturi, a fă­cut cea mai teribilă școală a arhitecturii romane: acolo stă săpată cea mai grea, uriașă di­plomă a măiestriei și a tena­cității pietrarilor daci. Acolo stă prima noastră mare diplomă de constructori. — Noroc, fraților ! Și la mulți ani ! Constanța romantică — și Constanța lucidă. Constanța — adică toată această splendidă grădină de la miazăzi a Dobro­­gei și intrecindu-se în eforturi și strălucire cu întreaga Do­­broge, cu întreaga țară, adău­­­gîndu-se acestei străluciri. EROICĂ ,I Și Tomisul acesta îmi este drag și sfînt. De cind eu părăsit-am al Romei bin pămint". • Ovidius, scrisoarea a XIV-a —

Next