Dobrogea Nouă, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6548-6572)

1969-09-19 / nr. 6563

X A I ctV3 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXII, nr. 6563 Vineri, 19 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani SUFLU NOU ÎN ACTIVITATEA COMITETELOR COMUNALE DE PARTID Un înalt grad de competență și răspundere în activitatea fiecărui organ și organizație de partid Pentru Comitetul comunal de partid Independența, ne spunea tovarășul Gheorghe CONSTAN­TIN, secretarul acestui comitet, problema creșterii rolului condu­cător al fiecărui organ și or­gani­­zație de partid se pune cu atit mai mult cu cit, in momentul de față, a­cest lucru nu este destul de bine înțeles peste tot. Organiza­ția de bază din cooperativa agri­colă de producție Movila Verde, de pildă, acționează cu fermitate pentru creșterea influenței sale în rîndul cooperatorilor, și mobili­zează tot mai eficient la acțiunile inițiate pentru creșterea produc­ției agricole. Biroul acestei orga­nizații de bază dovedește mai mult discernămînt în stabilirea problemelor ce fac obiectul dez­baterilor în adunările de partid, pregătește mai bine aceste a­­dunări, se îngrijește ca hotă­­rîrile adoptate să prindă via­ță. • Marea majoritate a comu­niștilor de la Movila Verde au fost educați în spiritul răspunde­rii pentru îndeplinirea sarcinilor încredințate cât și pentru întrea­ga activitate a organizației de ba­ză. Urmărind in permanență re­partizarea membrilor de partid în acele locuri de muncă unde, po­trivit pregătirii și experienței lor, pot da cel mai mare randament, biroul acestei organizații de bază a reușit, cu ajutorul consiliului de conducere al C.A.P., să înca­dreze cele mai grele sectoare cu comuniști cu experiență și dra­goste pentru muncă, așa cum sunt brigadierii Nicolae Preda, și Con­stantin Vlada. Și organizația de bază de la C.A.P. Independența acționează într-un mod asemănător. De a­­ceea, nici nu este de mir­are că în aceste unități se obțin producții mai fatine decit in celelalte (C.A.P. Movila-Verde, de pildă, a­­ obținut 2.200 kg grîu la hectar, iar pro­ducțiile medii de porumb și floa­­rea-soarelui sunt preliminare la 5.000 și, respectiv, 2.000 kg la hectar). In comuna noastră sunt, însă, și organizații de bază care-și e­­xercită cu insuficientă competen­ță dreptul de control, unde mun­ca se desfășoară mai greoi, mem­brii de partid nu constituie întot­deauna un exemplu înaintat in producție și în activitatea ob­ștească și, ceea ce este și mai grav, nu sunt trași la răspundere pentru poziția lor înapoiată. Așa stau lucrurile în organizațiile de bază din cooperativele agricole de producție din satele Tufani și Fintîna Mare. Biroul Comitetului comunal de partid și-a analizat, in lumina documentelor Congresului, pro­­pria-i activitate și socotește că a­­ceste neajunsuri se datoresc, in bună măsură, faptului că n-a a­­cordat un sprijin diferențiat or­ganizațiilor de bază subordonate, că s-a ocupat insuficient de ge­neralizarea experienței, înaintate in munca de partid, că membrii săi care au răspuns de activitatea Anchetă realizată de G. STOIOVICI 1 ~ (Continuare în pag. a III-a) Congresul al X-lea al partidului a subliniat cu deosebită pregnanță necesitatea perfecționării continue a activității tu­turor organelor și organizațiilor de partid, obligația lor de a studia și cunoaște amănunțit situația din domeniul în care lucrează, de a asigura îndrumarea calificată a fiecărui sec­tor de activitate, în condițiile avîntului politic și entuzias­mului creator generate de hotărîrile istorice ale Congresului, avînd la baza întregii lor activități programul elaborat de forul suprem al partidului, organele și organizațiile de partid sunt preocupate în prezent de organizarea cit mai bună muncii concrete pentru repartizarea judicioasă a forțelor în a sectoarele hotărîtoare ale vieții economice, sociale, de ridi­care a nivelului muncii politice-ideologice în toate dome­niile, astfel încît sarcinile stabilite de Congres să fie înde­plinite cu succes. Despre unele din asemenea preocupări am purtat discuții cu secretari și membri ai unor comitete comunale de partid. Reproducem o parte din aceste discuții. fIS IN Vx I­lumina IDEILOR CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI Reducerea duratei de execuție a investițiilor, f * 1 condiție a creșterii * i eficienței lor economice Urmărind extinderea și perfec­ționarea bazei tehnico-materiale a societății noastre, sporirea con­tinuă a avuției naționale, Con­gresul al X-lea al Partidului Co­munist Român acordă o deosebi­tă atenție elaborării și înfăptuirii în ritm susținut a vastului pro­gram de investiții. Raportul pre­zentat Congresului al X-lea ara­tă, între altele, că fondurile de investiții vor fi dirijate cu prio­ritate spre dezvoltarea producției materiale. O deosebită atenție se va acorda reducerii duratei de execuție a lucrărilor, scăderii ponderii construcțiilor în totalul investițiilor, creșterii eficienței economice a investițiilor, obține­rii unui spor­tu­ mai mare de producție și de venit național la fiecare leu investit. După cum se vede, în viitorul program de dez­voltare economică și socială a ță­rii noastre, elementul esențial îl constituie creșterea eficienței, controlul prin leu al activității de investiții. Această linie, de folosire cu maximum de eficiență a fondu­rilor alocate de stat, este în cen­trul preocupărilor conducerii D.N.M. „Navrom“, care, îndru­mată de comitetul de partid, acordă o atenție deosebită utili­zării cu înaltă eficiență a inves­tițiilor. Bilanțul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că prevede­rile actualului cincinal privind extinderea și modernizarea por­tului constănțean, elaborate pe baza Directivelor Congresului al IX-lea, se îndeplinesc cu succes. Sarcinile de pian la investiții au fost îndeplinite în perioada amin­tită cu 107 la sută, iar la con­­strucții-montaj, cu 128 la sută. Aceste realizări sunt efectul efi­cienței soluțiilor de execuție a­­doptate, ritmului în care au fost aplicate ele. Prin realizarea aces­tui important volum de investi­ții, în primii trei ani ai actualu­lui cincinal au fost terminate și recepționate, la nivelul tehnicii mondiale și de o mare eficiență economică, o serie de obiective. Printre acestea se numără cheiul danelor 64—65, cu o lungime de 447 m, fundat la o adîncim­e de 11,5 m, postul petrolier nr. 1, pen­tru acostarea petrolierelor de 36.000 tdw, cu o capacitate de trafic de 1,8 milioane tone/an, podul de încrucișare Constanța— Mangalia, pasajul peste calea fe­rată de acces în port de la poarta 6, pasajul de cale ferată de la curba mare, digurile de larg și de sud, între care s-a închis un ac­­vatoriu cu o suprafață de 254 ha. S-a terminat construcția unei ba­ze tehnice pentru întreținerea și reparația curentă a utilajelor, in­stalațiilor și navelor din portul Constanța, cu o capacitate de 2 milioane ore­ în reparații. De a­­semenea, s-a dat în folosință un cămin pentru muncitorii docheri cu o capacitate de 964 de locuri și a fost mărit indicele de meca­nizare a traficului portuar prin dotarea secțiilor cu utilaje mo­derne (autostivuitoare, tractoare, macarale mobile, remorci auto). Tot în această perioadă, capacita­tea de transport a flotei a cres­ Nicolae UCEANU, inginer șef adjunct la D.N.M. „Navrom" Constanța (Continuare în pag. a II-a) \ \ fț­i 'S­i ! ! ­i * \\ *) € \ SCRISORI CARE SI-AU DOVEDIT Utilitatea Mica , cronica diurnă RINDURI PESTRIȚE pag. a II-a \ 1 - „DREPTUL LA PETIȚIE" - DA. LA­­ CALOMNIE­­­NU \ pag. a III-a LUCRĂRILE SESIUNII ADUNĂRII C­ENERALE A O.N.U. pag. a IV-a \ \^! \ \\I \ j I ! \ ; \ \ AGENDA CAMPANIEI AGRICOLE Ritmul recoltărilor este încă lent in întreprinderile agricole de stat m Nici la porumb, nici la floarea- • Ploaia — nu o „explicație“ a în­­soarelui, viteza zilnică de recoltare tîrzierilor, ci un argument pen­­ru e realizată ® de ce sînt diferen­­tru urgentarea recoltării . Să te mari între o unitate și alta? recuperăm rămînerile în urmă! Se știe că, in agricultura jude­țului nostru, întreprinderile agri­cole de stat au o pondere însem­nată. în consecință, și pentru a­­ceastă toamnă lor le revine un mare volum de lucrări. în primul rind, este vorba de recoltarea ne­­intirziată a tuturor culturilor. Din relatările tovarășului Traian AGEXA, șeful serviciului planifi­cării din Trustul zonal I.A.S. Con­stanța, am reținut o serie de da­te interesante, care permit cite­­va concluzii nu prea favorabile. . Așa, de pildă, pînă în ziua de 17 septembrie, inclusiv, pe între­gul trust se recoltaseră 5.124 hec­tare însămînțate cu porumb, ceea ce înseamnă aproximativ 15 la sută din întreaga suprafață (cal­culele făcute atestă că producția medie obținută pînă acum se ri­dică la 3.800 kg porumb-boabe la hectar). Mai înaintate oarecum — firesc, dat fiind vorba de o cul­tură care ajunge mai repede la maturitate — sunt lucrările de recoltare a florii-soarelui: pînă acum, a fost strinsă producția de pe 3.455 hectare, reprezentând 31 la sută din suprafața însămînțată la această cultură pe întregul trust, iar producția obținută însu­mează 1.780 kg la hectar. Au mai fost recoltate, de asemenea, până în prezent, 8.798 tone de le­gume, adică 37 la sută din pro­ducția planificată (și trebuie sem­nalat că numai în ultimele 7 zi­le s-au recoltat 1.256 tone, in spe­cial roșii), s-au treierat 2.720­­ hec­tare, adică mai bine de jumătate din suprafața însămînțată cu so­ia, obținîndu-se o recoltă medie de 1.265 kg la hectar etc. Ce trebuie desprins din tablo­ul general al realizărilor actuale din campania, agricolă de toam­nă, ale întreprinderilor agricole de stat aparținînd trustului zo­nal ?... Trebuie reținut, mai întâi, faptul că, pînă în prezent, nu s-a atins nici pe departe viteza zilni­că planificată la recoltat. De pil­dă, la porumb, față de 1.049 hec­tare care trebuiau recoltate in fie­care zi pe întregul trust, media realizărilor nu însumează decât 534 hectare. La floarea-soarelui, recoltarea zilnică a numai 433 hectare înseamnă abia ceva mai mult de jumătate din viteza zil­nică planificată, iar la soia, față de 242 hectare, s-au treierat în medie doar 172 hectare pe zi. Este evident că realizările sínt mult sub posibilități și toate ex­plicațiile nu pot să justifice ase­menea rămîneri în urmă. Ni s-a spus că soiurile de porumb cul­tivate în fermele I.A.S. nu au o coacere timpurie și că deja se re­coltează porumb cu peste 39 la su­tă umiditate (ceea ce permite, e drept, să se însilozeze cantități mai mari de coconi, dar creează greutăți în ceea ce privește usca­rea și depozitarea recoltei). Nu se poate concepe, insă, că asemenea circumstanțe n-au fost avute în vedere cînd s-a făcut planifica­rea vitezei zilnice de recoltat, cînd a fost analizată situația din fie­care I.A.S. Important este să se cerceteze permanent și să se de­pisteze operativ fiecare lot de porumb ajuns în stadiul de coa­cere, pentru a se interveni fără întârziere, cu toate mijloacele de care dispun unitățile, și a se în­cepe recoltarea. Dar, dacă în ceea ce privește porumbul s-a găsit această „ex­plicație", privitoare la soiurile în­­sămînțate, ce se poate spune des­pre stadiul necorespunzător al recoltării florii-soarelui ? De ce nici la această cultură, însumînd mai mult de 10.000 de hectare, nu se realizează viteza zilnică pla-Mihai M­ACAR­IE (Continuare In pag. a III-a) Medgidia se afirmă tot mai mult coordonatele urbanisticii moderne. Foto: Gh. CIOROBEA atitudini „Personal, presupun că nu e vinovat. Nu cred că Gheorghe Chivu ar fi furat. Apreciez că pasele despre care se tot vorbește ar fi rămas ne­descărcate. Chivu plea­că întotdeauna foarte devreme în cursă, e un obicei al lui, e primul care începe lucrul. Nu pot să cred că el ar fi furat. Realitatea e că palele din remorcă erau putrede. Că ar fi vrut să dea cu tractorul pes­te paznicul contractual? Cînd ridici piciorul de pe ambreiaj, tractorul se smucește. Piciorul i s-a smucit de pe am­breiaj după lovitura de glonț Nu concep­ea Gh. Chivu să fi încercat să fugă. E prea discipli­nat". Interlocutorul nostru, N. Chioară, șeful Cen­trului de colectare paielor pentru industria a­celulozei — (I.C.T.P.I.C.) — Constanța, adoptă un ton patetic, tonul con­ducătorului care își a­­pără subordonatul ne­dreptățit, acuzat pe de­geaba, victimă a unor oameni porniți și deciși să nesocotească, cu orice preț, adevărul. De fapt, care e adevărul ? Ce s-a întîmplat ? Fil­mul faptelor este, pe scurt, următorul: la 24 mai, anul trecut, tracto­ristul Gheorghe Chivu a fost trimis la Casimcea să aducă paie pentru Fabrica de celuloză și hirtie. După terminarea treburilor, a parcat re­morca în fața depozitu­lui de carburanți al fa­bricii. A doua zi, în zori, a venit însoțit de alt tractorist, R. Voinescu, au luat amindoi remor­cile goale (conform re­latării lui G. paznic) și au Deaconu, ieșit pe poarta nr. 3. Au intrat in parcul I.C.T.P.I.C., de unde au furat 1? baloturi de paie din altă remorcă parca­tă acolo în stațiune. Văzindu-i de la distan­ță (se luminase de ziuă), Deaconu l-a avertizat prin telefon pe Ion C. Ion, paznicul de la poar­ta nr. 2. Acesta a încer­cat să-i oprească. Cei doi nu s-au supus con­trolului, dimpotrivă — au accelerat. Anunțat, șeful de grupă de pază contractuală, Gelal Re­­fir, și-a luat motoreta, i-a ajuns din urmă, i-a depășit, i-a oprit, după care s-a apropiat de Chivu și î-a cerut ac­tele. Nu e lipsită de in­teres descrierea scenei , paznicul a intrat in spa­țiul dintre tractor și re­morcă. Chivu a accelerat, remorca l-a lovit în spate pe paznic, acesta s-a aruncat intr-o parte și, neputîndu-l opri alt­fel, a tras în cauciucuri cîteva cartușe. Un glon­te l-a lovit pe Chivu în picior. A urmat anche­ta judiciară, în cursul căreia au fost audiați toți cei care cunoșteau faptele, începînd cu des­cărcarea remorcilor, în ziua precedentă, pînă la consumarea scenei pe care am descris-o. Au fost stabilite, fără cel mai mic echivoc, urmă­toarele : 1) remorcile lui Chivu și Voinescu au fost descărcate complet; 2) cei doi tractoriști au furat 12 baloturi ; 3) nu s-au supus somațiilor de oprire la poarta nr. 2; 4) Rei­c­ a făcut uz de armă intr-o situație de limită, iar furtul, nede­pășind valoarea de 209 de lei, urma să fie pe­depsit prin judecare, la locul de muncă, de că­tre comisia de judecată a întreprinderii. Toate acestea formează obiec­tul unui dosar volumi­nos, cu mărturii scrise, luate sub prestare de Mihaii ALEXANDRESCU (Continuare in pag. a III-a) Pentru cine iti pui oliaiul? Noi sortimente de mobilă întreprinderea de prelu­crare a lemnului Constanța a pregătit o variată gamă de noi produse ce urmează a fi contractate cu comerțul. A­­mintim dintre acestea came­ra combinată „Olimpia I" (semilustruită­ din categoria mobilelor ieftine), „Olimpia II“, camera combinată „Mi­dia“ pentru apartamente cu confort redus, bucătăria din P.F.L. „Cico“ și bucătăria vopsită „Dacia", dulapul cu două uși și masa fantezi „Tomis". DID­Ak PLOIEȘTI. — Constructorii de uti­laj petrolier de la Uzina ,1 Mai“ — Ploiești au realizat primele mo­­to­pompe de 630 C.P. și dispozi­­tive de avansare automată pentru instalația F-125. Noile agregate, destinate forajului sondelor plina la adîncimi de 2.300 metri, asigură o viteză sporită de lucru — în condiții diferite de climă și șan­tier, și o mai mare siguranță în foraj. BUZĂu.­­ L­a Buzău a început turnarea fundațiilor unui nou o­­biectiv industrial — primul din zo­na de vest a orașului: întreprin­derea de prefabricate din­ betou­­armat, a cărei producție va fi, în­­cepind cu anul viitor, de circa 100.000 metri cubi. Pe lângă extin­derea și modernizarea uzinei de sîrmă și produse din­ sîrm­ă, a uzi­nei de prelucrare a maselor plas­tice, se ridică noi obiective indus­triale, fabrica de produse cerami­ce, cea mai mare de acest fel din țară și fabrica de produse lactate. CRAIOVA.­­ De la începutul a­­nului, la uzina „Electroputere” dii Craiova a fost asimilată fabricația a 36 tipuri d­e transformatoare e­­lectrice­ de forță, jumătate dintre acestea fiind destinate­ exportului. Un sfert­­ dintre tipurile și varian­tele de transformatoare incluse în nomenclatura de fabricație a în­treprinderii pe anul în cur­s sunt produse pentru prima oară in u­­zina craioveana. Se află în fază avansată de­ construcție primul transformator de 190 MV­A pentru centrala hidroelectrică de­­ la Por­țile de­ Fier. BRAȘOV.­­ La uzinele „Tracto­rul“ din Brașov a intrat in func­țiune un cubilou de 12 tone. Pro­iectat și construit in uzină de spe­cialiștii întreprinderii, el are productivitate care îl situează la­­ nivelul celor mai moderne agre­gate de acest fel. Procesul tehno­logic este complet mecanizat și automatizat, fiind singur muncitor cu dirijat de la o calificare­­ ridicată. PITEȘTI.­­ La Întreprinderea de poduri metalice și prefabricate de beton din Pitești a intrat în func­țiune o nouă linie tehnologică pen­tru producerea de containere me­talice tip C.F.R. Containerele de acest fel au avantajul unei etan­șeități superioare și a um­ei ma­nipulări ușoare. Ele vor înlocui treptat pe cele din lemn utilizate pînă acum de calea ferata in transportul unor mărfuri. (Agerpres­s) 5

Next