Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)

1970-01-29 / nr. 6673

DOBROGEA NOUĂ nr. 6673 PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. (Urmare din pag. 1) asupra aportului pe care îl aduc cele peste 5.000 de cadre didactice în procesul in­­structiv-educativ din școli, asupra rolului organizațiilor de partid din unitățile șco­lare în activitatea de îndrumare și control a proceselor complexe ridicate de învă­­țămîntul contemporan. în continuare, vorbitorul s-a oprit asu­pra cîtorva neajunsuri ce se manifestă în munca organelor și organizațiilor de par­tid, a unor cadre didactice și a Inspecto­ratului județean de învățămînt. Printre al­tele a fost apreciată ca nesatisfăcătoare si­tuația la învățătură din primul trimestru al anului școlar 1969/1970 Faptul că avem un număr mare de nepromovați se dato­­rește nu așa-zisei exigențe a unor cadre didactice, ci mai degrabă lipsei de exigen­ță pe care o manifestă unele dintre ele fața de propria pregătire pentru lecții; în multe cazuri, elevul este apreciat după ni­velul cunoștințelor sale, la un moment dat, fără ca profesorul sau învățătorul să adau­ge la efortul pur funcționăresc efortul a­­cela plin de căldură și răspundere al pe­dagogului. Lipsurile scoase la iveală de lucrările plenarei Comitetului județean de partid în domeniul învățămîntului aparțin, în mare măsură, organizațiilor de partid din școli — a spus vorbitorul —, care au obli­gația și dreptul acordat de Congresul al X-lea al partidului să conducă nemijlocit întreaga activitate din școală. în acest sens, organizațiile noastre de partid tre­buie să militeze pentru ca întregul corp didactic din școală să se facă răspunzător, atît de succesele obținute, cit și de lipsu­rile care mai persistă in viața școlilor. Primul secretar a criticat și activitatea Inspectoratului școlar județean, stilul său defectuos de muncă în legătură cu repar­tizarea cadrelor, în legătură cu colabora­rea cu organele locale de partid și de stat pe care inspectoratul județean a evitat-o nejustificat. In încheiere, tovarășul Petre Ionescu și-a manifestat încrederea în capacitatea organelor și organizațiilor noastre de par­tid, a întregului corp didactic, de a înlătu­ra neajunsurile din viața și activitatea u­­nităților de învățămînt de toate gradele din județul nostru. La al doilea punct al ordinei de zi, to­varășul Gheorghe TRANDAFIR, secretar al Comitetului județean de partid, a pre­zentat plenarei proiectul de Răspuns la chemările la întrecere adresate de organi­zațiile județene de partid Brașov și Timiș ale P.C.R. Au luat cuvîntul Nicolae GRADINARU, directorul U.S.A.S. Năvodari, Nicolae HU­­DIȚEANU, președintele C.A.P. Comana, Marcela CIOCAN, director în Combinatul industriei alimentare, Constantin CARA­TA, președintele Consiliului județean al sindicatelor, Octavian LAMBRU, directo­rul Trustului zonal I.A.S., Constantin SA­VIDIS, directorul Fabricii de ciment Med­gidia. Vorbitorii au relevat posibilitățile și re­zervele de care dispun unitățile din care fac parte, prezentînd plenarei angajamen­tele lor; în același timp, ei au exprimat, în unanimitate, hotărîrea fermă a colecti­velor de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderi și instituții, a lucrători­lor din agricultură pentru îndeplinirea e­­xemplară a prevederilor planului de stat și a angajamentelor asumate în marea în­trecere pe țară în ultimul an al actualului cincinal. Plenara a aprobat Răspunsul organiza­ției județene de partid Constanța la che­mările la întrecere adresate de organiza­țiile de partid ale județelor Brașov și Ti­miș; în continuare, plenara a aprobat comi­siile Comitetului județean de partid: co­misia pentru problemele organizatorice ale activității și vieții interne de partid; co­misia economică; comisia pentru proble­mele de agricultură și silvicultură; comi­sia pentru propagandă, învățămînt, știință și cultură și grupul de lectori ai Comite­tului județean de partid. Comisiile sînt constituite din membri și membri supleanți ai Comitetului județean de partid, alte ca­dre de partid și de stat, din organizațiile de masă și obștești, specialiști din diverse domenii de activitate. Comisiile s-au întrunit în prima ședință de lucru, stabilind planul de activitate pe perioada următoare. Viața — în sprijinul vieților ! (Urmare din pag. 1) Afli cu mare greutate despre faptul că mulți și-au primit scri­sorile trimise de cei de-acasă cu luni în urmă, abia acum, la în­toarcere. Și mai afli de la tînă­­rul ofițer III punte, Mihai Sava, despre încercările de a suplini lipsa celor dragi și a veștilor de la și despre ei prin acel pro­gram informativ-muzical-distrac­­tiv, difuzat zilnic prin stație și numit familiar „Radio Maramu­reș“, despre zilele de naștere săr­bătorite cu scurte îndulciri ale prohibiției și cu căldura inimilor suprapunîndu-se în dorința de bine și de succes în toate, îmi amintesc că „Maramureșul“ are în flota noastră o faimă a lui particulară — aceea de a fi sal­vat în fiecare voiaj cam în a­­celași timp, pe aceeași vreme po­trivnică și în perimetrul acelorași mări, cîte un pescar străin nau­fragiat. Un japonez din Okinawa și un indonezian. Aureolîndu-și prezența pe ape cu două acte de profund umanism. Și curiozitatea mă face să întreb, mai mult în glumă, cum de-a putut trece un voiaj fără să se fi adăugat nimic pe lista salvărilor. Spre surprin­derea mea, aflu însă că lucrurile n-au stat de loc mai altfel decît în călătoriile precedente și că, în voiajul pe care ei toți îl califică drept obișnuit, „Maramureșul“ și-a mai adăugat în palmares, la capitolul solidaritate marină­rească, alte două vieți omenești. Prima în preajma Capului Ver­de, cînd radiotelegrafistul Con­stantin Uraru a deslușit în re­ceptoare o chemare deznădăj­duită. Pe nava liberiană „Cape, Horn“, un marinar suferise o du­blă fractură. Și coechipierii săi încercau să prindă radiocoasta Dakarului spre a solicita asisten­ță medicală. A intervenit atunci, pe­ calea undelor, asistentul me­dical de bord, Gheorghe Tufiș, și a condus, peste marea care-l des­părțea de pacient, operațiunea de salvare, pînă la transportarea a­­cestuia în portul cel mai apro­piat. Și cînd s-a considerat că primul ajutor decursese după toate regulile medicale, dialogul prin eter a încetat. După două zile de mers către țintă, sosea la bordul mineralierului o radio­gramă de pe „Cape Horn“, ex­­primînd mulțumirile comandan­tului navei pentru prețiosul aju­tor acordat la salvarea vieții ma­rinarului accidentat. Aproape că uitaseră cu toții de evenimentul consumat în Atlan­tic. Cînd, în largul Pacificului, la est de Luzon, radiotelegrafistul a cules un mesaj asemănător. La o oarecare distanță de „Mara­mureș“, pe cargoul grecesc „Pe­riele“, unul din ofițeri făcuse o criză gravă de apendicită care-i punea în pericol viața. Și iarăși a intervenit Gheorghe Tufiș, re­­comandînd celor de pe vasul gre­cesc să-i facă bolnavului împa­chetări cu gheață și prescriind medicamentele necesare stopării evoluției suferinței. Și la trei zile de la data consultului de la mare distanță, o nouă radiogramă de mulțumire. Cea din partea co­mandantului lui „Pericle“, al că­rui ofițer, om de nădejde al navei, fusese transportat cu bine în pri­mul port și supus operației. E cel de-al patrulea om aflat în pri­mejdie, a cărui salvare, a cărui întreagă viață sunt legate de nu­mele unei nave sub pavilion tri­ color. Unii spun că în virtutea unor astfel de „Maramureșul“ ar „antecedente“ trebui să se numească „Salvator“. Nu știu dacă se va întîmpla vreodată o asemenea schimbare, dar de fapt nu ea contează, ci abnegația, cu­rajul, spiritul de solidaritate ma­rinărească de care a dat întot­deauna dovadă echipajul „Mara­mureșului“ de cîte ori o viață de om s-a aflat în primejdie și a fost nevoie de sprijinul lui pen­tru ca un om, un necunoscut să rămînă, în numele iubirii noas­tre de oameni, în viață. ■ ■ r la chemările la întrecere Răspuns (Urmare din pag. I) economii, peste plan, de cel puțin 1.290 tone de metal, 450 mc de material lemnos, 1.300 tone de combustibil conven­țional, 1.600.000 kWh energie electrică. Productivitatea muncii industrie va crește cu cel pu­in­țin 1.500 lei pe salariat peste sarcina planificată și se vor obține 30 milioane lei benefi­cii peste plan in unitățile e­­conomice. In sectorul Investiții și con­strucții, prin organizarea su­perioară a activității pe șan­tier, in condițiile unei strânse colaborări între proiectanți, constructori și beneficiari, se va devansa punerea in func­țiune a 12 obiective și capaci­tăți de producție cu 30—60 zile față de termenele plani­ficate din care: •— Fabrica de ulei Con­stanța — Spații de producție I.M. „Energia“ — 5 complexe de creștere și ingrășare a porcilor ale a­­sociațiilor intercooperatiste — devansarea intrării in producție, din anul 1971 în 1970, a următoarelor obiecti­ve : — linia de granulare U.S.A.S. Năvodari — complexul de creștere și ingrășare a porcilor de la Na­­zarcea. Realizarea, cu 10 zile îna­inte de termen, a planului fi­zic anual de locuințe. Scurtarea termenelor de predare a documentațiilor tehnice pentru obiectivele de investiții din 1971 cu 4.000 zi­le de proiectare. Se vor pre­da, cu 15 zile înainte de ter­men, 60 proiecte de execuție și 3 studii tehnico-economice pentru lucrări in valoare de 210 milioane lei. In activitatea portuară, vom reduce timpul de stațio­nare a navelor sub opera­țiuni cu 5 la sută față de nor­mele planificate. Vom pune un accent deosebit pe îmbu­nătățirea utilizării mijloace­lor de transport prin reduce­rea imobilizării vagoanelor și autovehiculelor la fronturile de încărcare-descărcare din întreprinderi, satisfăcând in­tegral nevoile de transport in condițiile de deplină siguran­ță a circulației. IN AGRICULTURA, ne angajăm că, prin înfăp­tuirea ansamblului de măsuri stabilit de Plenara Comitetu­lui Central al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969, prin folosi­rea judicioasă a forței de muncă, a tractoarelor și ma­șinilor agricole, să depășim sarcinile stabilite pentru anul 1970, după cum urmează: — la porumb boabe — cu 14.800 tone, din care la I.A.S. — 4.800 tone și la C.A.P. — 10.000 tone­­ — la floarea-soarelui — cu 2.000 tone, din care 1.000 tone la I.A.S. și 1.000 tone la C.A.P. ; — legume — cu 1.000 tone la I.A.S.; — struguri — cu 2.200 to­ne, din care la I.A.S. — 1.200 tone și la C.A.P. — 1.000 tone. Unitățile agricole vor lua măsuri ca, în sistemele de iri­gații, să se execute lucrările necesare pentru asigurarea i­­rigării suprafeței de 70.000 ha și folosirii eficiente a aces­teia. In zootehnie, prin îmbună­tățirea condițiilor de creștere și furajare a animalelor, vom asigura depășirea efectivelor matcă stabilite la cooperati­vele agricole de producție cu 5.500 de vaci și juninci și 2.000 de scroafe. Pentru sporirea producției agricole și ridica­rea eficienței investițiilor în C.A.P., în acest an, se vor lua măsuri pentru popularea cu materialul de prăsilă necesar a celor 5 complexe de crește­re industrială a porcilor. Pe baza creșterii produc­ției, se vor livra suplimentar față de prevederile inițiale, la fondul central, următoarele produse : — 5.000 tone de porumb ; — 2.000 tone de floarea­­soarelui ; — 2.200 tone de struguri ; — 5.000 tone de legume ; — 3.700 hl de lapte; — 100 tone de carne ; — 500.000 de ouă. In întreprinderile agricole de stat, printr-o folosire mai rațională a fondurilor mate­riale, se vor reduce cheltuie­lile cu 4,1 milioane lei și se vor realiza 12 milioane lei beneficii peste plan, iar in in­treprinderile de mecanizare a agriculturii se vor reduce cheltuielile de producție cu 14,5 lei la 1.000 lei venituri, economisindu-se, în același timp, însemnate cantități de combustibil și lubrifianți. Pe loturile semincere ale Consiliului popular județean se vor realiza 150 tone de să­­mînță de lucernă și 200 tone de sămință de sparcetă. ★ Angajamentele luate, fermita­tea cu care oamenii muncii din județul Constanța sunt hotărâți să se realizeze reprezintă dovada deplinei adeziuni față de politica științifică a partidului, încrederea în viitorul luminos al patriei noastre. In numele comuniștilor, al tu­turor oamenilor muncii, asigurăm conducerea partidului, personal pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, că ne vom mobiliza toate efortu­rile, întreaga noastră energie și capacitate creatoare pentru în­făptuirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asu­mate pe 1970 pentru sporirea a­­portului nostru la dezvoltarea e­­conomiei naționale, la înflorirea patriei noastre socialiste. COMITETUL JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. A Pag. a 3-a Majorarea (Urmare din pag. 1) continuare și gruparea pentru cei care nu au muncit, dar au adus pămîntul la înscriere în coopera­tiva agricolă. După vechile prevederi, cuan­tumul de pensie pentru ultimele două grupări era același, insă majorarea acestuia in noua pre­vedere din statutul Casei de pensii s-a făcut pentru gruparea 10—14 ani cu 50 la sută și pen­tru gruparea 15 ani și peste, cu 80 la sută. După cum se vede, de majorarea cu 80 la sută benefi­ciază membrii cooperatori pen­sionari care au vechimea minimă de 15 ani. Acei pensionari care au în decizia de pensionare un nu­măr de 10—14 ani vechime în muncă și care au muncit și după pensionare anumiți ani, realizând numărul minim de zile-muncă stabilit, care adunați cu anii rea­lizați din decizie totalizează cel puțin 15 ani, vor depune la coo­perativa agricolă respectivă o ce­­rere prin care solicită eliberarea, unei adeverințe tip pentru anii realizați în cooperativă după data pensionării, precum și recalcula­rea pensiei corespunzător numă­rului de ani. Considerăm, de asemenea, că este bine ca cooperativa agricolă să întocmească din proprie iniția­tivă adeverințe pentru toți pen­sionarii care muncesc și reali­zează ani de muncă după pensio­nare și, după ce se discută în a­­dunarea generală, să le înainteze la Casa de pensii, chiar dacă a­­cești ani nu influențează în mo­mentul respectiv schimbarea gru­pării pe număr de ani sau a re­calculării cuantumului­ pensiilor In afară de pensia in bani, ca­­re, după cum am văzut mai sus, prezintă față de nivelul anului 1969 o creștere importantă In ve­niturile bănești ale pensionarilor, aceștia vor beneficia in continua­re de ajutoare în natură (gri, porumb etc.) ce se acordă potri­vit statutului cooperativelor agri­cole la propunerea consiliului de conducere și aprobate de aduna­rea generală a cooperativei. De a­­semenea, membrii cooperatori pensionari au dreptul la folosirea in continuare a lotului ce se atri­buie de către cooperativa agri­colă, potrivit prevederilor statu­tului, fără a mai avea obligația realizării numărului minim de zile calendaristice în muncă. Totodată, membrii cooperatori care după pensionare continuă să lucreze își păstrează integral dreptul la pensie, indiferent de numărul de zile calendaristice lu­crate sau a normelor de muncă realizate, încasîndu-și integral venitul ce-l realizează. De men­ționat că, în județul nostru, un număr însemnat de cooperatori pensionari pentru bătrînețe lu­crează în cooperative și, prin e­­fortul lor, își aduc contribuția la dezvoltarea continuă a averii ob­ștești, a veniturilor cooperativei, cât și la creșterea veniturilor per­sonale, îmbunătățirea sistemului de pensionare și a cuantumurilor de pensie pentru țăranii cooperatori va depinde și în viitor de crește­rea producției și a veniturilor din cooperativele agricole, a contri­buției la fondul de pensii, cât și de participarea cooperatorilor la muncă, prin care să realizeze cu­ mai mulți ani vechime în muncă. NU-I NICI O... GROZĂVIE SA AJUNGI DE RISUL SATULUI Gîrliciț^, una dintre cele mai mari comune din județul nostru. Consemnam, cu ani în urmă, am­plele acțiuni voluntar-patriotice, cu răsunet peste granițele jude­țului, pornite mai întîi de la Gîr­­n­eiu, apoi de la Dăieni, Ciobanu și alte comune de pe malul drept al Dunării pentru zăgăzuirea re­vărsărilor bătrînului fluviu, pen­tru îndiguirea și introducerea în circuitul agricol a unor pămînturi inundabile din baltă, pămînturi care nu cunoscuseră niciodată tăișul fierului de plug, farmecul miraculos al germinației. Martor ocular la acea autentică ridicare de forțe materiale și umane, re­porterul n-avea nevoie de figuri de stil, de înflorituri, de căutări. Metafora stătea în faptele con­știente, de un veritabil patriotism, ale oameni­lor, în entuziasmul și hotărîrea lor de a pune umărul la clădirea unei vieți noi, de a-și folosi vînjoșenia brațelor în cu­cerirea noilor pămînturi, în do­rința lor firească de a scoate din brazda răsturnată de-a lungul­­ proaspetelor diguri recolte mari, din ce în ce mai bogate, pe mă­­­­sura eforturilor lor plenare. Cînd,­­zilele trecute, la plenara Comite­tului județean de partid, cineva se referea la necesitatea și actua­litatea reeditării tradiției organi­­zării unor acțiuni obștești de larg interes economic, fără să vreau gîndurile m­-au dus la uriașul meș­­­terez durat cu ani în urmă de mîinile harnice ale gîrlicenilor. — După cooperatizare — își­­ amintește Dumitru NEAGU, se­cretarul comitetului comunal de partid — uriașele acțiuni de îndi­guire a bălților din zona comunei noastre, in scopul redării in cir­­­­cuitul agricol a noi terenuri, altă­dată nefolosite, au constituit al doilea mare examen de conștiin­ță socialistă care marca masiva deplasare de la „al meu“ către „al nostru“. Cooperatorii, conști­enți că de el depinde ridicarea e­­conomică a cooperativei și impli­cit a propriei bunăstări, au lucrat în vremea aceea cu mic cu mare, zi și noapte, la lucrările de îndi­guire. Sunt de față brigadieri, membri ai consiliului de conducere. Se înserase și în sala comitetului de partid urmau să se țină cursurile agrotehnice. Discutăm despre a­­verea de acum a cooperativei, despre felul cum se muncește pentru apărarea și dezvoltarea a­­cesteia. Dumitru POTLOG, pre­ședintele cooperativei, relatează că, în anul trecut, planul de pro­ducție la porumb a fost depășit cu 524 kg boabe la hectar, iar la vie pe o suprafață de 279 ha, s-au realizat, în plus față de plan, 700 kg struguri la hectar. — Am avut succese — remarcă președintele — dar și neajunsuri. La grîu nu ne-am realizat planul și nici la floarea-soarelui, ceea ce a făcut ca planul de venituri, de 15 milioane lei, să nu poată fi realizat in totalitate. Cert este că la nivelul fiecărui sector, al fer­melor pe care le constituim in a­­ceste zile, s-a dezbătut activitatea de anul trecut, s-a analizat fie­care domeniu de muncă și a reie­șit că avem încă însemnate rezer­ve nefolosire. Faptul că oamenii vin acum la cursurile organizate, că ei au primit cu entuziasm și larg interes măsurile stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din decem­brie 1969, dovedește că există o dorință unanimă de a spori in a­­cest an averea obștească. Cum s-a format această dorin­ță ? Ce s-a întreprins pe linia e­­ducației politice a cooperatorilor în spiritul păstrării neștirbite și dezvoltării permanente a averii obștești a cooperativei agricole ? întrebările, adresate direct, aduc dezbaterea mai la obiect, ne dez­văluie cazuri comentate la tim­pul lor de­ întregul sat, spre ru­șinea celor ce le-au generat, ne arată direcțiile în care se va ac­ționa pentru ca asemenea fapte să nu se mai repete. — Eu, intervine Ivan CAZACU, purtător de atelaj, prin natura muncii, intru zilnic în contact cu un mare număr de oameni. Este drept, nu toți pot fi puși în ace­eași oală. Avem, în general, oa­meni buni, dar... și unele excep­ții. Totul este să creezi opinia, să atragi, la blamarea unor exemple rele, un număr cu­ mai mare de oameni de treabă. S-a întimplat, de pildă, la culesul porumbului că unii, la terminarea zilei de muncă, aveau buzunarele pline de boabe. Prima dată, ca membru al consiliului de conducere, i-am coborit din căruță și i-am lăsat să vină pe jos, cale de cîțiva ki­lometri până în sat. M-am gindit, însă, că nu este suficient și am creat discuții, i-am pus în dezba­terea întregului colectiv de mun­că, luind poziție critică față de asemenea aspecte. De atunci in atelajul pe care-l conduc nu am mai avut cazuri de oameni care să sustragă din avutul obștesc al cooperativei. — Apariția unor astfel de as­pecte antisociale­­— completează Ion MIHALCEA, secretarul comi­tetului de partid din cooperativa agricolă — ne-a determinat, in primul rînd, să extindem contro­lul, să luăm, așa cum preciza și tovarășul Cazacu, o poziție ope­rativă pentru combaterea lor. Ion G. Dumitru și Stan Dobre, îngri­jitori de oi. V. Anton Și Dumitru Ifrim au fost prinși cu cite 10-40 kg de porumb furat din tarlalele cooperativei agricole și au fost puși imediat în discuția colecti­velor de muncă din care fac par­te. Consiliul de conducere a fost, de asemenea, îndrumat să stabi­lească, cu acordul adunării gene­rale, măsura ca un kig de porumb sustras să fie imputat de cinci ori, iar cazurile mai grave și re­petate să fie înaintate comisiei de judecată. Aflăm că în scopul prevenirii unor astfel de aspecte s-au luat și alte măsuri. Acțiunile între­prinse ne-au fost relatate, în con­tinuarea dezbaterii, de tovarășul Dumitru NEAGU, secretarul co­mitetului comunal de partid. „In cadrul unei ședințe lărgite a bi­roului comitetului comunal — preciza tovarășul Neagu — s-a a­­nalizat modul cum se muncește pentru păstrarea și dezvoltarea averii obștești. S-a stabilit, cu a­­cest prilej, luarea unor măsuri concrete. Astfel, problema spori­rii avutului nostru, al cooperati­vei, prin mobilizarea tuturor co­operatorilor la efectuarea unor lucrări de calitate și la timp în scopul obținerii unor producții mari la toate culturile, a fost dez­bătută in toate cele 6 organizații de partid din cooperativa agri­colă. A fost, de asemenea, orga­nizată o întîlnire a cooperatorilor cu procurorul Gheorghe Grosu, de la judecătoria din Medgidia, care a vorbit despre obligația res­pectării legislației. — Dar cea mai importantă ac­țiune —■ este de părere Dumitru POTLOG, președintele cooperati­vei — a fost aceea că, față de ca­zurile de sustragere din avutul obștesc, s-a indicat brigăzii artis­tice de agitație să ia poziție in­transigentă indiferent de persoa­nă. De pildă, Oprea Gh. Dumitru și Ifrim N. Chiru au fost sur­prinși de paznic fugind porumb, iar Stan Mocanu furind ceapă. In spectacolul consacrat dezvoltării și păstrării averii obștești, brigada s-a satirizat in fața întregului sat. Alți trei ciobani au introdus cîrdurile de miel într-un lan de porumb pentru siloz, păgubind cooperativa de o însemnată can­titate de furaje verzi. Și pe ei, ca și pe mulți alții, brigada i-a „în­condeiat“. Unele versuri au cir­culat, din gură în gură, în toată comuna, cei vizați ,convingîndu-se pe propria piele că nu-i nici o bu­curie, nici o favoare, ci dimpotri­vă, să ajungi de rîsul satului. — Cert este că toate aceste ac­țiuni — a remarcat brigadierul Niță BURLACELU — au avut darul de a contribui concret și e­­fectiv la combaterea cazurilor de sustrageri din avutul obștesc sau de degradare a unor bunuri. In brigada pe care o conduc planul de producție la porumb a fost de­pășit cu 1.700 kg la hectar. Nu­mai prin depășirea planului de producție la struguri cooperativa a cîștigat în plus 900.000 lei. A­­vem o cooperativă puternică, cu peste 6.000 de oi, 2.500 porci, pes­te 550 de vaci, cu o suprafață de peste 4.600 ha teren arabil, iar anul 1970, prin aplicarea sarcini­lor izvorîte din documentele ple­narei C.C. al P.C.R. din decem­brie anul trecut și din Hotărârea plenarei Consiliului Uniunii Na­ționale a Cooperativelor Agricole de Producție, va însemna un nou pas în consolidarea economică și organizatorică a unității noastre. Am consemnat i­»­cursul dezba­terii o serie de acțiuni care se a­­flă pe agenda de lucru a comite­tului comunal de partid pentru educarea continuă și concretă a cooperativelor în spiritul unei ac­tivități responsabile și­­ exigente în toate sectoarele cooperativei a­­gricole, pentru creșterea produc­ției agricole vegetale și animale, sporirea neîncetată a averii ob­ștești. Astfel, s-a întocmit un plan de expuneri urmate de dezbateri, în cadrul organizațiilor de bază se vor organiza acțiuni concrete pe linia cunoașterii documentelor plenarei din decembrie a C.C. al P.C.R., iar căminul cultural și-a diversificat activitatea, căpătînd prioritate formele de educație a țărănimii cooper­at­iste în spiritul păstrării, consolidării și dezvoltă­rii­­ averii obștești. Direcția prin­cipală a activităților, așa cum­ precizau interlocutorii noștri,­ o constituie formarea unei opinii de masă combative și intransigente împotriva tuturor manifestărilor negative care mai persistă, astfel ca planul de producție pe anul 1970 să fie realizat­ exemplar în toate sectoarele de activitate, în fiecare fermă. Există garanții depline ca la sfîrșitul acestui an de muncă, ul­timul din actualul Cincinal, la Gîrliciu să putem consemna noi și însemnate succese­ ale acestor oameni harnici, buni și pricepuți gospodari ai județului­ nostru. Nicolae CONSTANTIN Concluziile unei dezbateri la Comitetul comunal de partid Gîrliciu în legătură cu grija față de avutul obștesc

Next