Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)
1970-01-29 / nr. 6673
DOBROGEA NOUĂ nr. 6673 PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. (Urmare din pag. 1) asupra aportului pe care îl aduc cele peste 5.000 de cadre didactice în procesul instructiv-educativ din școli, asupra rolului organizațiilor de partid din unitățile școlare în activitatea de îndrumare și control a proceselor complexe ridicate de învățămîntul contemporan. în continuare, vorbitorul s-a oprit asupra cîtorva neajunsuri ce se manifestă în munca organelor și organizațiilor de partid, a unor cadre didactice și a Inspectoratului județean de învățămînt. Printre altele a fost apreciată ca nesatisfăcătoare situația la învățătură din primul trimestru al anului școlar 1969/1970 Faptul că avem un număr mare de nepromovați se datorește nu așa-zisei exigențe a unor cadre didactice, ci mai degrabă lipsei de exigență pe care o manifestă unele dintre ele fața de propria pregătire pentru lecții; în multe cazuri, elevul este apreciat după nivelul cunoștințelor sale, la un moment dat, fără ca profesorul sau învățătorul să adauge la efortul pur funcționăresc efortul acela plin de căldură și răspundere al pedagogului. Lipsurile scoase la iveală de lucrările plenarei Comitetului județean de partid în domeniul învățămîntului aparțin, în mare măsură, organizațiilor de partid din școli — a spus vorbitorul —, care au obligația și dreptul acordat de Congresul al X-lea al partidului să conducă nemijlocit întreaga activitate din școală. în acest sens, organizațiile noastre de partid trebuie să militeze pentru ca întregul corp didactic din școală să se facă răspunzător, atît de succesele obținute, cit și de lipsurile care mai persistă in viața școlilor. Primul secretar a criticat și activitatea Inspectoratului școlar județean, stilul său defectuos de muncă în legătură cu repartizarea cadrelor, în legătură cu colaborarea cu organele locale de partid și de stat pe care inspectoratul județean a evitat-o nejustificat. In încheiere, tovarășul Petre Ionescu și-a manifestat încrederea în capacitatea organelor și organizațiilor noastre de partid, a întregului corp didactic, de a înlătura neajunsurile din viața și activitatea unităților de învățămînt de toate gradele din județul nostru. La al doilea punct al ordinei de zi, tovarășul Gheorghe TRANDAFIR, secretar al Comitetului județean de partid, a prezentat plenarei proiectul de Răspuns la chemările la întrecere adresate de organizațiile județene de partid Brașov și Timiș ale P.C.R. Au luat cuvîntul Nicolae GRADINARU, directorul U.S.A.S. Năvodari, Nicolae HUDIȚEANU, președintele C.A.P. Comana, Marcela CIOCAN, director în Combinatul industriei alimentare, Constantin CARATA, președintele Consiliului județean al sindicatelor, Octavian LAMBRU, directorul Trustului zonal I.A.S., Constantin SAVIDIS, directorul Fabricii de ciment Medgidia. Vorbitorii au relevat posibilitățile și rezervele de care dispun unitățile din care fac parte, prezentînd plenarei angajamentele lor; în același timp, ei au exprimat, în unanimitate, hotărîrea fermă a colectivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderi și instituții, a lucrătorilor din agricultură pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor planului de stat și a angajamentelor asumate în marea întrecere pe țară în ultimul an al actualului cincinal. Plenara a aprobat Răspunsul organizației județene de partid Constanța la chemările la întrecere adresate de organizațiile de partid ale județelor Brașov și Timiș; în continuare, plenara a aprobat comisiile Comitetului județean de partid: comisia pentru problemele organizatorice ale activității și vieții interne de partid; comisia economică; comisia pentru problemele de agricultură și silvicultură; comisia pentru propagandă, învățămînt, știință și cultură și grupul de lectori ai Comitetului județean de partid. Comisiile sînt constituite din membri și membri supleanți ai Comitetului județean de partid, alte cadre de partid și de stat, din organizațiile de masă și obștești, specialiști din diverse domenii de activitate. Comisiile s-au întrunit în prima ședință de lucru, stabilind planul de activitate pe perioada următoare. Viața — în sprijinul vieților ! (Urmare din pag. 1) Afli cu mare greutate despre faptul că mulți și-au primit scrisorile trimise de cei de-acasă cu luni în urmă, abia acum, la întoarcere. Și mai afli de la tînărul ofițer III punte, Mihai Sava, despre încercările de a suplini lipsa celor dragi și a veștilor de la și despre ei prin acel program informativ-muzical-distractiv, difuzat zilnic prin stație și numit familiar „Radio Maramureș“, despre zilele de naștere sărbătorite cu scurte îndulciri ale prohibiției și cu căldura inimilor suprapunîndu-se în dorința de bine și de succes în toate, îmi amintesc că „Maramureșul“ are în flota noastră o faimă a lui particulară — aceea de a fi salvat în fiecare voiaj cam în același timp, pe aceeași vreme potrivnică și în perimetrul acelorași mări, cîte un pescar străin naufragiat. Un japonez din Okinawa și un indonezian. Aureolîndu-și prezența pe ape cu două acte de profund umanism. Și curiozitatea mă face să întreb, mai mult în glumă, cum de-a putut trece un voiaj fără să se fi adăugat nimic pe lista salvărilor. Spre surprinderea mea, aflu însă că lucrurile n-au stat de loc mai altfel decît în călătoriile precedente și că, în voiajul pe care ei toți îl califică drept obișnuit, „Maramureșul“ și-a mai adăugat în palmares, la capitolul solidaritate marinărească, alte două vieți omenești. Prima în preajma Capului Verde, cînd radiotelegrafistul Constantin Uraru a deslușit în receptoare o chemare deznădăjduită. Pe nava liberiană „Cape, Horn“, un marinar suferise o dublă fractură. Și coechipierii săi încercau să prindă radiocoasta Dakarului spre a solicita asistență medicală. A intervenit atunci, pe calea undelor, asistentul medical de bord, Gheorghe Tufiș, și a condus, peste marea care-l despărțea de pacient, operațiunea de salvare, pînă la transportarea acestuia în portul cel mai apropiat. Și cînd s-a considerat că primul ajutor decursese după toate regulile medicale, dialogul prin eter a încetat. După două zile de mers către țintă, sosea la bordul mineralierului o radiogramă de pe „Cape Horn“, exprimînd mulțumirile comandantului navei pentru prețiosul ajutor acordat la salvarea vieții marinarului accidentat. Aproape că uitaseră cu toții de evenimentul consumat în Atlantic. Cînd, în largul Pacificului, la est de Luzon, radiotelegrafistul a cules un mesaj asemănător. La o oarecare distanță de „Maramureș“, pe cargoul grecesc „Periele“, unul din ofițeri făcuse o criză gravă de apendicită care-i punea în pericol viața. Și iarăși a intervenit Gheorghe Tufiș, recomandînd celor de pe vasul grecesc să-i facă bolnavului împachetări cu gheață și prescriind medicamentele necesare stopării evoluției suferinței. Și la trei zile de la data consultului de la mare distanță, o nouă radiogramă de mulțumire. Cea din partea comandantului lui „Pericle“, al cărui ofițer, om de nădejde al navei, fusese transportat cu bine în primul port și supus operației. E cel de-al patrulea om aflat în primejdie, a cărui salvare, a cărui întreagă viață sunt legate de numele unei nave sub pavilion tri color. Unii spun că în virtutea unor astfel de „Maramureșul“ ar „antecedente“ trebui să se numească „Salvator“. Nu știu dacă se va întîmpla vreodată o asemenea schimbare, dar de fapt nu ea contează, ci abnegația, curajul, spiritul de solidaritate marinărească de care a dat întotdeauna dovadă echipajul „Maramureșului“ de cîte ori o viață de om s-a aflat în primejdie și a fost nevoie de sprijinul lui pentru ca un om, un necunoscut să rămînă, în numele iubirii noastre de oameni, în viață. ■ ■ r la chemările la întrecere Răspuns (Urmare din pag. I) economii, peste plan, de cel puțin 1.290 tone de metal, 450 mc de material lemnos, 1.300 tone de combustibil convențional, 1.600.000 kWh energie electrică. Productivitatea muncii industrie va crește cu cel puințin 1.500 lei pe salariat peste sarcina planificată și se vor obține 30 milioane lei beneficii peste plan in unitățile economice. In sectorul Investiții și construcții, prin organizarea superioară a activității pe șantier, in condițiile unei strânse colaborări între proiectanți, constructori și beneficiari, se va devansa punerea in funcțiune a 12 obiective și capacități de producție cu 30—60 zile față de termenele planificate din care: •— Fabrica de ulei Constanța — Spații de producție I.M. „Energia“ — 5 complexe de creștere și ingrășare a porcilor ale asociațiilor intercooperatiste — devansarea intrării in producție, din anul 1971 în 1970, a următoarelor obiective : — linia de granulare U.S.A.S. Năvodari — complexul de creștere și ingrășare a porcilor de la Nazarcea. Realizarea, cu 10 zile înainte de termen, a planului fizic anual de locuințe. Scurtarea termenelor de predare a documentațiilor tehnice pentru obiectivele de investiții din 1971 cu 4.000 zile de proiectare. Se vor preda, cu 15 zile înainte de termen, 60 proiecte de execuție și 3 studii tehnico-economice pentru lucrări in valoare de 210 milioane lei. In activitatea portuară, vom reduce timpul de staționare a navelor sub operațiuni cu 5 la sută față de normele planificate. Vom pune un accent deosebit pe îmbunătățirea utilizării mijloacelor de transport prin reducerea imobilizării vagoanelor și autovehiculelor la fronturile de încărcare-descărcare din întreprinderi, satisfăcând integral nevoile de transport in condițiile de deplină siguranță a circulației. IN AGRICULTURA, ne angajăm că, prin înfăptuirea ansamblului de măsuri stabilit de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969, prin folosirea judicioasă a forței de muncă, a tractoarelor și mașinilor agricole, să depășim sarcinile stabilite pentru anul 1970, după cum urmează: — la porumb boabe — cu 14.800 tone, din care la I.A.S. — 4.800 tone și la C.A.P. — 10.000 tone — la floarea-soarelui — cu 2.000 tone, din care 1.000 tone la I.A.S. și 1.000 tone la C.A.P. ; — legume — cu 1.000 tone la I.A.S.; — struguri — cu 2.200 tone, din care la I.A.S. — 1.200 tone și la C.A.P. — 1.000 tone. Unitățile agricole vor lua măsuri ca, în sistemele de irigații, să se execute lucrările necesare pentru asigurarea irigării suprafeței de 70.000 ha și folosirii eficiente a acesteia. In zootehnie, prin îmbunătățirea condițiilor de creștere și furajare a animalelor, vom asigura depășirea efectivelor matcă stabilite la cooperativele agricole de producție cu 5.500 de vaci și juninci și 2.000 de scroafe. Pentru sporirea producției agricole și ridicarea eficienței investițiilor în C.A.P., în acest an, se vor lua măsuri pentru popularea cu materialul de prăsilă necesar a celor 5 complexe de creștere industrială a porcilor. Pe baza creșterii producției, se vor livra suplimentar față de prevederile inițiale, la fondul central, următoarele produse : — 5.000 tone de porumb ; — 2.000 tone de floareasoarelui ; — 2.200 tone de struguri ; — 5.000 tone de legume ; — 3.700 hl de lapte; — 100 tone de carne ; — 500.000 de ouă. In întreprinderile agricole de stat, printr-o folosire mai rațională a fondurilor materiale, se vor reduce cheltuielile cu 4,1 milioane lei și se vor realiza 12 milioane lei beneficii peste plan, iar in intreprinderile de mecanizare a agriculturii se vor reduce cheltuielile de producție cu 14,5 lei la 1.000 lei venituri, economisindu-se, în același timp, însemnate cantități de combustibil și lubrifianți. Pe loturile semincere ale Consiliului popular județean se vor realiza 150 tone de sămînță de lucernă și 200 tone de sămință de sparcetă. ★ Angajamentele luate, fermitatea cu care oamenii muncii din județul Constanța sunt hotărâți să se realizeze reprezintă dovada deplinei adeziuni față de politica științifică a partidului, încrederea în viitorul luminos al patriei noastre. In numele comuniștilor, al tuturor oamenilor muncii, asigurăm conducerea partidului, personal pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, că ne vom mobiliza toate eforturile, întreaga noastră energie și capacitate creatoare pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate pe 1970 pentru sporirea aportului nostru la dezvoltarea economiei naționale, la înflorirea patriei noastre socialiste. COMITETUL JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. A Pag. a 3-a Majorarea (Urmare din pag. 1) continuare și gruparea pentru cei care nu au muncit, dar au adus pămîntul la înscriere în cooperativa agricolă. După vechile prevederi, cuantumul de pensie pentru ultimele două grupări era același, insă majorarea acestuia in noua prevedere din statutul Casei de pensii s-a făcut pentru gruparea 10—14 ani cu 50 la sută și pentru gruparea 15 ani și peste, cu 80 la sută. După cum se vede, de majorarea cu 80 la sută beneficiază membrii cooperatori pensionari care au vechimea minimă de 15 ani. Acei pensionari care au în decizia de pensionare un număr de 10—14 ani vechime în muncă și care au muncit și după pensionare anumiți ani, realizând numărul minim de zile-muncă stabilit, care adunați cu anii realizați din decizie totalizează cel puțin 15 ani, vor depune la cooperativa agricolă respectivă o cerere prin care solicită eliberarea, unei adeverințe tip pentru anii realizați în cooperativă după data pensionării, precum și recalcularea pensiei corespunzător numărului de ani. Considerăm, de asemenea, că este bine ca cooperativa agricolă să întocmească din proprie inițiativă adeverințe pentru toți pensionarii care muncesc și realizează ani de muncă după pensionare și, după ce se discută în adunarea generală, să le înainteze la Casa de pensii, chiar dacă acești ani nu influențează în momentul respectiv schimbarea grupării pe număr de ani sau a recalculării cuantumului pensiilor In afară de pensia in bani, care, după cum am văzut mai sus, prezintă față de nivelul anului 1969 o creștere importantă In veniturile bănești ale pensionarilor, aceștia vor beneficia in continuare de ajutoare în natură (gri, porumb etc.) ce se acordă potrivit statutului cooperativelor agricole la propunerea consiliului de conducere și aprobate de adunarea generală a cooperativei. De asemenea, membrii cooperatori pensionari au dreptul la folosirea in continuare a lotului ce se atribuie de către cooperativa agricolă, potrivit prevederilor statutului, fără a mai avea obligația realizării numărului minim de zile calendaristice în muncă. Totodată, membrii cooperatori care după pensionare continuă să lucreze își păstrează integral dreptul la pensie, indiferent de numărul de zile calendaristice lucrate sau a normelor de muncă realizate, încasîndu-și integral venitul ce-l realizează. De menționat că, în județul nostru, un număr însemnat de cooperatori pensionari pentru bătrînețe lucrează în cooperative și, prin efortul lor, își aduc contribuția la dezvoltarea continuă a averii obștești, a veniturilor cooperativei, cât și la creșterea veniturilor personale, îmbunătățirea sistemului de pensionare și a cuantumurilor de pensie pentru țăranii cooperatori va depinde și în viitor de creșterea producției și a veniturilor din cooperativele agricole, a contribuției la fondul de pensii, cât și de participarea cooperatorilor la muncă, prin care să realizeze cu mai mulți ani vechime în muncă. NU-I NICI O... GROZĂVIE SA AJUNGI DE RISUL SATULUI Gîrliciț^, una dintre cele mai mari comune din județul nostru. Consemnam, cu ani în urmă, amplele acțiuni voluntar-patriotice, cu răsunet peste granițele județului, pornite mai întîi de la Gîrneiu, apoi de la Dăieni, Ciobanu și alte comune de pe malul drept al Dunării pentru zăgăzuirea revărsărilor bătrînului fluviu, pentru îndiguirea și introducerea în circuitul agricol a unor pămînturi inundabile din baltă, pămînturi care nu cunoscuseră niciodată tăișul fierului de plug, farmecul miraculos al germinației. Martor ocular la acea autentică ridicare de forțe materiale și umane, reporterul n-avea nevoie de figuri de stil, de înflorituri, de căutări. Metafora stătea în faptele conștiente, de un veritabil patriotism, ale oamenilor, în entuziasmul și hotărîrea lor de a pune umărul la clădirea unei vieți noi, de a-și folosi vînjoșenia brațelor în cucerirea noilor pămînturi, în dorința lor firească de a scoate din brazda răsturnată de-a lungul proaspetelor diguri recolte mari, din ce în ce mai bogate, pe măsura eforturilor lor plenare. Cînd,zilele trecute, la plenara Comitetului județean de partid, cineva se referea la necesitatea și actualitatea reeditării tradiției organizării unor acțiuni obștești de larg interes economic, fără să vreau gîndurile m-au dus la uriașul meșterez durat cu ani în urmă de mîinile harnice ale gîrlicenilor. — După cooperatizare — își amintește Dumitru NEAGU, secretarul comitetului comunal de partid — uriașele acțiuni de îndiguire a bălților din zona comunei noastre, in scopul redării in circuitul agricol a noi terenuri, altădată nefolosite, au constituit al doilea mare examen de conștiință socialistă care marca masiva deplasare de la „al meu“ către „al nostru“. Cooperatorii, conștienți că de el depinde ridicarea economică a cooperativei și implicit a propriei bunăstări, au lucrat în vremea aceea cu mic cu mare, zi și noapte, la lucrările de îndiguire. Sunt de față brigadieri, membri ai consiliului de conducere. Se înserase și în sala comitetului de partid urmau să se țină cursurile agrotehnice. Discutăm despre averea de acum a cooperativei, despre felul cum se muncește pentru apărarea și dezvoltarea acesteia. Dumitru POTLOG, președintele cooperativei, relatează că, în anul trecut, planul de producție la porumb a fost depășit cu 524 kg boabe la hectar, iar la vie pe o suprafață de 279 ha, s-au realizat, în plus față de plan, 700 kg struguri la hectar. — Am avut succese — remarcă președintele — dar și neajunsuri. La grîu nu ne-am realizat planul și nici la floarea-soarelui, ceea ce a făcut ca planul de venituri, de 15 milioane lei, să nu poată fi realizat in totalitate. Cert este că la nivelul fiecărui sector, al fermelor pe care le constituim in aceste zile, s-a dezbătut activitatea de anul trecut, s-a analizat fiecare domeniu de muncă și a reieșit că avem încă însemnate rezerve nefolosire. Faptul că oamenii vin acum la cursurile organizate, că ei au primit cu entuziasm și larg interes măsurile stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, dovedește că există o dorință unanimă de a spori in acest an averea obștească. Cum s-a format această dorință ? Ce s-a întreprins pe linia educației politice a cooperatorilor în spiritul păstrării neștirbite și dezvoltării permanente a averii obștești a cooperativei agricole ? întrebările, adresate direct, aduc dezbaterea mai la obiect, ne dezvăluie cazuri comentate la timpul lor de întregul sat, spre rușinea celor ce le-au generat, ne arată direcțiile în care se va acționa pentru ca asemenea fapte să nu se mai repete. — Eu, intervine Ivan CAZACU, purtător de atelaj, prin natura muncii, intru zilnic în contact cu un mare număr de oameni. Este drept, nu toți pot fi puși în aceeași oală. Avem, în general, oameni buni, dar... și unele excepții. Totul este să creezi opinia, să atragi, la blamarea unor exemple rele, un număr cu mai mare de oameni de treabă. S-a întimplat, de pildă, la culesul porumbului că unii, la terminarea zilei de muncă, aveau buzunarele pline de boabe. Prima dată, ca membru al consiliului de conducere, i-am coborit din căruță și i-am lăsat să vină pe jos, cale de cîțiva kilometri până în sat. M-am gindit, însă, că nu este suficient și am creat discuții, i-am pus în dezbaterea întregului colectiv de muncă, luind poziție critică față de asemenea aspecte. De atunci in atelajul pe care-l conduc nu am mai avut cazuri de oameni care să sustragă din avutul obștesc al cooperativei. — Apariția unor astfel de aspecte antisociale— completează Ion MIHALCEA, secretarul comitetului de partid din cooperativa agricolă — ne-a determinat, in primul rînd, să extindem controlul, să luăm, așa cum preciza și tovarășul Cazacu, o poziție operativă pentru combaterea lor. Ion G. Dumitru și Stan Dobre, îngrijitori de oi. V. Anton Și Dumitru Ifrim au fost prinși cu cite 10-40 kg de porumb furat din tarlalele cooperativei agricole și au fost puși imediat în discuția colectivelor de muncă din care fac parte. Consiliul de conducere a fost, de asemenea, îndrumat să stabilească, cu acordul adunării generale, măsura ca un kig de porumb sustras să fie imputat de cinci ori, iar cazurile mai grave și repetate să fie înaintate comisiei de judecată. Aflăm că în scopul prevenirii unor astfel de aspecte s-au luat și alte măsuri. Acțiunile întreprinse ne-au fost relatate, în continuarea dezbaterii, de tovarășul Dumitru NEAGU, secretarul comitetului comunal de partid. „In cadrul unei ședințe lărgite a biroului comitetului comunal — preciza tovarășul Neagu — s-a analizat modul cum se muncește pentru păstrarea și dezvoltarea averii obștești. S-a stabilit, cu acest prilej, luarea unor măsuri concrete. Astfel, problema sporirii avutului nostru, al cooperativei, prin mobilizarea tuturor cooperatorilor la efectuarea unor lucrări de calitate și la timp în scopul obținerii unor producții mari la toate culturile, a fost dezbătută in toate cele 6 organizații de partid din cooperativa agricolă. A fost, de asemenea, organizată o întîlnire a cooperatorilor cu procurorul Gheorghe Grosu, de la judecătoria din Medgidia, care a vorbit despre obligația respectării legislației. — Dar cea mai importantă acțiune —■ este de părere Dumitru POTLOG, președintele cooperativei — a fost aceea că, față de cazurile de sustragere din avutul obștesc, s-a indicat brigăzii artistice de agitație să ia poziție intransigentă indiferent de persoană. De pildă, Oprea Gh. Dumitru și Ifrim N. Chiru au fost surprinși de paznic fugind porumb, iar Stan Mocanu furind ceapă. In spectacolul consacrat dezvoltării și păstrării averii obștești, brigada s-a satirizat in fața întregului sat. Alți trei ciobani au introdus cîrdurile de miel într-un lan de porumb pentru siloz, păgubind cooperativa de o însemnată cantitate de furaje verzi. Și pe ei, ca și pe mulți alții, brigada i-a „încondeiat“. Unele versuri au circulat, din gură în gură, în toată comuna, cei vizați ,convingîndu-se pe propria piele că nu-i nici o bucurie, nici o favoare, ci dimpotrivă, să ajungi de rîsul satului. — Cert este că toate aceste acțiuni — a remarcat brigadierul Niță BURLACELU — au avut darul de a contribui concret și efectiv la combaterea cazurilor de sustrageri din avutul obștesc sau de degradare a unor bunuri. In brigada pe care o conduc planul de producție la porumb a fost depășit cu 1.700 kg la hectar. Numai prin depășirea planului de producție la struguri cooperativa a cîștigat în plus 900.000 lei. Avem o cooperativă puternică, cu peste 6.000 de oi, 2.500 porci, peste 550 de vaci, cu o suprafață de peste 4.600 ha teren arabil, iar anul 1970, prin aplicarea sarcinilor izvorîte din documentele plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut și din Hotărârea plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, va însemna un nou pas în consolidarea economică și organizatorică a unității noastre. Am consemnat i»cursul dezbaterii o serie de acțiuni care se află pe agenda de lucru a comitetului comunal de partid pentru educarea continuă și concretă a cooperativelor în spiritul unei activități responsabile și exigente în toate sectoarele cooperativei agricole, pentru creșterea producției agricole vegetale și animale, sporirea neîncetată a averii obștești. Astfel, s-a întocmit un plan de expuneri urmate de dezbateri, în cadrul organizațiilor de bază se vor organiza acțiuni concrete pe linia cunoașterii documentelor plenarei din decembrie a C.C. al P.C.R., iar căminul cultural și-a diversificat activitatea, căpătînd prioritate formele de educație a țărănimii cooperatiste în spiritul păstrării, consolidării și dezvoltării averii obștești. Direcția principală a activităților, așa cum precizau interlocutorii noștri, o constituie formarea unei opinii de masă combative și intransigente împotriva tuturor manifestărilor negative care mai persistă, astfel ca planul de producție pe anul 1970 să fie realizat exemplar în toate sectoarele de activitate, în fiecare fermă. Există garanții depline ca la sfîrșitul acestui an de muncă, ultimul din actualul Cincinal, la Gîrliciu să putem consemna noi și însemnate succese ale acestor oameni harnici, buni și pricepuți gospodari ai județului nostru. Nicolae CONSTANTIN Concluziile unei dezbateri la Comitetul comunal de partid Gîrliciu în legătură cu grija față de avutul obștesc