Dobrogea Nouă, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6676-6699)

1970-02-14 / nr. 6687

Pag. a 2-a Respectarea ordinei DATORIE publice­­­­ A FIECĂRUI CETĂȚEAN După cum se știe, legile statu­lui nostru sînt foarte drastice și in ceea ce privește liniștea și or­dinea publică. De altfel, pentru a întări și mai mult disciplina in acest sens, recent a apărut o ho­­tărîre a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Pentru că unele dintre prevede­rile acestei hotărâri nu sunt încă suficient de cunoscute, l-am ru­gat pe tovarășul locotenent colo­nel Constantin TURDA, șeful serviciului municipal de miliție, să ne răspundă la câteva între­bări legate de această problemă. — Tovarășe locotenent colonel, am dori să subliniați cîteva nou­tăți ale acestei hotărîri. — Ca să vorbesc mai direct, aș putea spune că toată hotări­­rea este nouă, chiar dacă nu ca obiective, ci ca precizări. Am în­ceput cu acest lucru pentru că vechiul act normativ, combinat cu legea 32, ajungea să reducă o amendă pină la 2,50 lei. Cu alte cuvinte, in vechiul act nor­mativ, hotărârea 716/1959, nu erau sancționate toate actele antiso­ciale care în prezent se săvârșesc, sub o formă sau alta, de unele elemente. Or,­in momentul de față, sânt incriminate toate aceste acte ce aduc prejudicii ordinei și liniștei publice. Noua hotărâre arată că anume constituie o contravenție. De pildă, aruncarea asupra unei persoane, construcții sau asupra unui mijloc de transport cu bețe, pietre ori cu substanțe murdare, iritante sau corosive, este consi­derată contravenție și se pedep­sește. — Bine, cred că precizările sunt suficient de subliniate și, ca atare, să vorbim despre citeva prevederi. —1 Da. Sunt considerate con­travenții organizarea sau îngă­­duirea jocurilor de noroc, într-o casă particulară, cu scopul de a realiza foloase materiale. In a­­ceeași categorie intră și neluarea, de către părinți sau persoanele cărora li s-a încredințat spre creș­tere și educare un minor, a mă­­surilor necesare pentru a-l îm­piedica de la vagabondaj, cerșe­torie, prostituție, degradarea sau distrugerea de bunuri ori de la săvîrșirea de acte, gesturi sau proferarea de expresii care con­travin regulilor de conviețuire socială. Legat de aceasta, aș aminti și faptul că se sancționează urmă­rirea, oprirea, acostarea sau jig­nirea unei persoane prin cuvinte sau gesturi necuviincioase. — Despre sancțiuni, am dori să fie spuneți cîteva cuvinte. — Sancțiunile sunt destul de substanțiale. Astfel, pentru tul­burarea liniștii publice se aplică o amendă de 109—300 lei. Aceeași amendă este prevăzută și pentru refuzul consumatorului de a pă­răsi un local public după ora în­chiderii : 300—500 lei pentru a­­runcarea cu pietre asupra unei persoane sau neprezentarea miliție la chemare fără motiv în­la­temeiat ; 500—3.000 lei pentru co­merț fără autorizație și acostarea unei persoane și refuzul de a pre­zenta legitimația organelor ordi­nei publice. După cum se observă din cifrele de mai sus, legile noastre sunt hotărî­te să pună ca­păt tuturor acestor acte antiso­ciale. Firește că sunt prevăzute a­­menzi și sancțiuni aspre pentru cei care împiedică organul de ur­mărire să-șî facă datoria sau pentru cei care au o comportare jignitoare față de organul de menținere a ordinei publice. Aș vrea să arăt, insă, că păstrarea ordinei publice este o datorie nu numai a miliției, ci a fiecărui ce­tățean in parte. Noi nu avem un milițian pe fiecare metru pătrat. Dar oamenii sunt peste tot și ac­tele de indisciplină se petrec in­tre oameni. Ar fi păcat să tre­cem indiferenți pe lingă ele. A­­vem datoria cetățenească de­ a­ le curma, de a le anunța organului de miliție. Este in folosul fiecărui cetățean, —* Sa iasă la tablă Fi­­rescu Dumitru, rosti sentențios profesorul Gheorghe Văduva de la școala, din Conacu. Elevul păși sfios, prin­tre bănci, mioriosindu-și în m­îin­i un caiet. Profesorul, după ce il măsură din cap pină in picioare și invers, il în­trebă : — Firescule, ia Să-mi spui tu mie ce poet a asistat natura., — Eminescu, tovarășe profesori Nu, că ăsta era cu capul in nori. Altul... — C­oșbuc. ‘ — Parcă mai merge ! — Și ce plante a cii­­tat Coșbuc ? — De toate. ! — Cum de toate, că doar nu era vegetarian?! — Fasolea, tovarășe... — Hm. Și cum a cii­­tat el fasolea ? — Cum ați cvitat-o și dumneavoastră pe cea care v-am­ dat-o eu. — Piiu ! Pleacă la loc. Aici te-ai găsit să spui că mi-ai dat fasole ? -- Tovarășe profesor, dar știu lecția. — Lasă că nu-ți ții gura. Uite­ să-mi spui cine a evitat noaptea. — Noaptea ciută elevii care duc pachete tova­rășei profesoare Useino­­vici Olga. —­ Ce, ei­­ sunt poeți ? Nu sunt poeți, ci duc numai daruri. — Hai, pleacă pină nu mă înfurii. Să iasă la ta­blă Gilcă Elena. A venit eleva in timp ce Firescu se așeza in bancă. — Gilcă, să-mi con­jugi verbul a cumpăra. — Eu cumpăr fasole, dumneavoastră cumpă­rați fasole. — Ce dracu aveți măi cu fasolea asta ? Să-mi spui ce este urechea. — Urechea, tovarășe profesor, este obiectul muncii pentru unii Pro­fesori de la școala noas­tră. — Cum adică obiectul muncii? — Este mijlocul prin care profesorul face le­gătura cu elevul în mo­dul cel mai concret. — Adică vrei să spui că la noi in școală se urechează? — Nu se urechează, ci pentru că nu intră cu­noștințele pe ureche se trage de ureche. — Tot un drac e. .Asta ,așa e. — Elevă, ești îndisci­­plinată! Ce este nota? ■n» Nota este o cifră care se umflă și se dez­umflă după cum vor unii profesori. — Asta nu mai este așa. Dacă-i umflată, nu se mai dezumflă. — Ba da, se dezumflă cu lama și tot cu ea se umflă. Depinde de toana profesorului. — La loc, că tu scoți la pepeni școala din Co­nacu. — Nu, la pepeni nu o scoatem, numai la fa­sole. — Termină! Ce lecție am făcut data trecută? — Vinzarea fasolei la diateza activă. — Afară! Ai nota 2! — Ii spun lui tata să vă ceară fasolea înapoi. — Am glumit, Gi­că, o întoarse repede profe­sorul, rîzînd mînzește. G. MORARU foileton 53Piața“ din clasă SIMBATA, 14 FEBRUARIE PROGRAMUL I 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpre­mieră cotidiană. 13,22 Muzică ușoară. 13,30 Radioclub turistic. 13,13 Radio publicitate. 15,00 De la 3 la 7 — emi­siune de divertisment muzical. 16,00­ Radiojurnal. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămâna unui meloman. 20,03 Tableta de seară de Petre Vancea. 20,10 — 363 de cântece. 20,20 Arghe­ziană. 20,33 Zece melodii preferate. 21,00 In jurul globului. 21,20 Melodii de Nora Demetriad. 21,30 Moment poetic. 21,35 Solista serii — Caterina Caselli. .22,00 Radiojurnal. 22,20 Sport. 22,30 Muzică de dans. 23,00 Expres melodii. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13,00 Cîntec, joc și voie bună. 13,30 Fragmente din opera „Martha“ de Zlotow. 14,03 Muzică ușoară. 14,30 Muzică­ de promenadă. 14,45 Din operetele lui Lehar. 15,00 Program interpretat de orchestra simfonică a Filarmonicii din Bacău. 15,35 Soliști de muzică populară. 16,00 Radiojur­nal. 16,20 Muzică pentru radio de Filip Lazar. 17,05 Antena tineretului. 17,20 Din înregistrările Măriei Tă­nase și ale lui Grigora? Dinicu. 17,35 Muzică ușoara. 1o,o6 Varietăți mu­zicale. 18,30 Odă limbii române (re­luare) . 19,00 Varietăți muzicale — continuare. 18,30 Bibliotecă de poe­zie românească. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Concert simfonic. 21,40 Pentru fiecare, ritmul preferat. 22,10 Album de romanțe. 23,25 Muzică pentru pian de Claude Debussy. 23,03 Muzica românească, azi. 33,53— 1,00 Marii romantici : Hector Berlioz. DUMINICA. 15 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6,05 Concertul dimineții. 7,00 Ra­diojurnal. 7,15 Ora satului. 7,45 Mu­zică populară. 8,00 Sumarul presei. 8,10 Ilustrate muzicale. 9,00 Radio­­magazinul femeilor. 9,30 Avanpre­mieră cotidiană. 9,43 Cavalcada rit­murilor (reluare). 11,05 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 11,15 Int Uriro cu melodia populară și interpretul preferat. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 De toate pentru toți. PROGRAMUL NI­ I,oe Matineu duminical. 7,45 Radio publicitate. 9,00 Piese instrumentale. 8,10 Teatru radiofonic pentru copii. Prințesa Turandot de Carlo Gozzi. 9,00 Avanpremieră cotidiană. 9,12 Ca­leidoscop muzical. 10,00 cîntece pen­tru pionieri și școlari. 10,15 Opera și cele cinci necunoscute. 10,40 , 17,00­­­ Deschiderea emisiunii. Emi­siune in limba germană; 18,15: Bu­nă seara, fete ! Bună seara, băieți ! — emisiune pentru tineret; 19,00: Telejurnalul de seară; 19,2b:­­ Dese­ne animate „La pescuit“ — o pro­ducție a studiourilor poloneze; 19,30: Emisiune muzical-coregrafică pe te­me folclorice. Transmisiune de la Sofia; 19,55: Microavanpremieră; 20,00: Tele-enciclopedia; 21,00: Film serial; „Răzbunătorii“. Episodul „Vacanțele d-lui Steed“; 21,30: Va­rietăți cu public. Partea a II-a a varietăților transmise la data de 8 februarie ; 22,30: Telejurnalul de noapte. Telesport. — Campionatul mondial de schi: probe nordice (re­­zumat filmat): 23,00:. Seară de ro­manțe; 23,20: închiderea emisiunii. VREMEA Pentru următoarele trei zile, vre­mea in ușoară răcire, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitații sub formă de ploaie și lapoviță. Vintul va sufla potrivit pină la tare din vest și nord-vest. Temperatura in scădere, va fi cuprinsă noaptea între — 5 și — 1 grad, iar ziua in­tre 0 și 2 grade. Marea se va agi­ta ușor, mai ales in larg. DOBROGEA NOUĂ nr. 6687 „ȘAPTE STRICĂ, DOI REPARĂ“ în rest... toate-s bune (!) Fiecare este, in felul său, gos­podar la el, acasă. Unii fac din această „virtute“ o profesie, lu­­crînd in activitățile prestatoare ale întreprinderilor cu profil de gospodărie comunală. Numărul gospodarilor sau a­ celor care ar trebui să-și facă din această ac­tivitate un titlu de mândrie este, cel puțin in municipiul Constan­ța, mult mai mare. E suficient să adăugăm aici existența atîtor în­treprinderi executante de lucrări, edilitare sau de alt profil, a at­­­tor șantiere și obiective econo­mice. De und­e presupunerea că nu am „prea avea motive“ să ne îngrijorăm. Și, totuși, edilitar al orașului ridică aspectul încă multe probleme. Acesta a fost și scopul articolului „Gospodarul nu-și mătură casa numai pentru musafiri“, publicat in ziarul nos­tru din 8 ianuarie a.c. Se adu­ceau, la acea dată, in discuție, o seamă de neajunsuri care mai dăinuie încă, neajunsuri care, cu un plus de inițiativă, pot fi ușor înlăturate. Observațiile, criticile și suges­tiile cuprinse in articol, ne asi­gură tovarășul N. Șerban, vice­președinte al Consiliului popular municipal Constanța, au avut un ecou favorabil, făcând unei analize temeinice, obiectul Ce s-a desprins cu acest prilej ? Notăm di­n răspunsul primit de la ace­lași interlocutor : „Prin specificul orașului nostru, majoritatea lu­crărilor edilitare sau de altă na­tură se efectuează în afara Sezo­nului de vară. De aici, o anumită aglomerare și o slabă răspundere din partea întreprinderilor exe­cutante. Spre exemplu, lucrările subterane se execută pe baza u­­nor autorizații eliberate în con­formitate cu prevederile H.C.M. 914/1960, cu anumite obligații pentru constructor. Aceste obli­gații nu sunt respectate in între­gime, in sensul că termenele de execuție sunt depășite fără mo­tive întemeiate, iar lucrările, du­pă terminare, sunt slab întreți­nute". Aflăm că au fost luate, totuși, cîteva măsuri. Bunăoară, întreprinderi ca: Teleconstrucția, „Energo-montaj“ (șantier termo­­ficare), I.C.H., T.C.L. (grupul V), î.A.C. și întreprinderea 111 insta­lații au fost sancționate cu a­­menzi, însumind până la 3.000 lei fiecare. Este și aceasta o măsură, dar, ne întrebăm, nu cumva a­­ceste amenzi au fost suportate tot de întreprinderi și nu din bu­zunarul celor vinovați, cum ar fi normal și echitabil ? Revenind la articolul amintit, ne facem datoria de a aduce în discuție actualitatea zicalei con­form căreia „e strică, doi re­pară". Și nu exagerăm dacă spu­nem că zicala se potrivește de minune cu activitatea cooperati­vei „Constructorul" sau a între­prinderilor de gospodărie comu­nală și locativă. Confirmarea o găsim în același răspuns: „Exe­­cutînd reparații la diferite imo­bile, conducătorii de lucrări ale întreprinderilor amintite depozi­tează pe străzi și trotuare moloz, materiale, lăsind in urma lor am­prenta neglijenței și a lipsei de răspundere“. Așadar, cu „7 nurori“, munici­piu are totuși „casa“ nemătu­rată... Că nu rămîne așa, o știm, dar mai știm că pentru ridicarea resturilor lăsate de constructori (cu profil edilitar) se cheltuiesc alți bani din fondurile bugetare și nu este drept. Ne gândim, bu­năoară, la exemplul furnizat, în­­tr-o recentă adresă, chiar de Con­siliul popular­ municipal. Este vorba despre lucrările efectuate de Șantierul 23 instalații, pe stra­da Viforului, cu scopul pozării unei conducte de ulei, cerute de I. S. „Argus". Conform autori­zației, lucrarea trebuia terminată în intervalul dintre 20 și 30 oc­tombrie anul trecut. Trebuia:... numai că constructorul s-a „în­tins“, calendaristic, pe alte două luni, imobilizînd nejustificat cir­culația, pe., strada­ respectivă, iar la plecare a lăsat perimetrul ca după... inundații. Soluția a fost aceeași: amendarea șantierului cu 1.000 lei. Și, în acest caz, ne întrebăm iară, cu această măsură s-a rezolvat problema refacerii pavajelor distruse? La urma ur­melor este vorba despre neres­ mmm mm pectarea condițiilor de execuție, precizate în autorizația emisă ini­țial, de încălcarea unei hotărîri cu putere de lege și de o sfidare a eforturilor care se fac pentru ca acest oraș să arate frumos, bine gospodărit. Nu este în intenția noastră să dăm toată vina pe constructori, pe dezordinea pe care, unii din­tre ei, o lasă la plecare. Sunt și cetățeni care-și descarcă coșul cu resturi menajere în plină stradă sau care sparg­ lemne pe trotuar, distrugînd, în acest fel, asfaltul. Dar sunt și niște decizii, cu pu­tere de execuție, ale Consiliului popular județean de aplicarea că­rora nu se poate face vinovat, să zicem, măturătorul sectorului de salubritate. In acest caz, măsu­rile de depistare și sancționare a contravenienților sunt — cum bine se recunoaște în răspunsu­rile primite — insuficiente. Cu alte cuvinte, știm și cine și ce ar trebui să facă, scop în care re­producem textual o asigurare primită sub semnătura tovarășu­lui N. Șerban. — Consiliul popular municipal Constanța va acorda, în viitor, o atenție sporită față de curățenia orașului, va asigura o mai strîn­­să legătură cu asociațiile de loca­tari, un control mai riguros asu­pra celor care concură la activi­tatea de salubrizare sau care, prin neglijența lor, o afectează. ...Un control, dar și — am a­­dăuga noi — o mai bună coordo­nare a acelor întreprinderi care au de efectuat lucrări de branșa­mente, instalații, conducte etc. și care necesită săpături pe arterele circulate ale orașului. Un plus de efort, o mai mare grijă se impun cu necesitate. Petre ZÄRNESCU SPORT • SPORT • SPORT „Cupa de primăvară“ la fotbal In această perioadă, cînd toate echipele divizionare de fotbal sint in febra pregătirilor luarea campionatului, pentru re­intilnirile de verificare cu scopul de omo­genizare a loturilor sunt imperios necesare. Avînd în vedere acest lucru. Consiliul județean al sindicate­lor, prin comisia de sport și in colaborare cu comisia județeană de fotbal a C.J.E.F.S. Constanța, organizează competiția „Cupa de primăvară“ la care participă e­­chipele: „Electrica“, I.M.U. Med­gidia, I.T.C., „Cimentul“, „Portul“ și „Farul“ (tineret). Intîlnirile se vor desfășura tur-retur, joia și duminica. In prima etapă care se dispută duminică 15 februarie, au loc următoarele Intîlniri: „Por­tul“ — I.T.C., I.M.U.M. — „Fa­rul" tineret și „Electrica“ — „Ci­mentul“. Simultan de șah la Medgidia Iubitorii șahului din orașul Medgidia vor avea posibilitatea să se intîlnească duminică, 15 fe­bruarie, ora 10.00, la Casa de cultură din localitate, cu maes­trul sportului Gheorghe Mititelu, care va susține un simultan. Inițiativa aparține comisiei de sport a Consililui județean al sin­dicatelor și constituie un prilej excelent de popularizare a aces­tui sport în rândul locuitorilor orașului Medgidia, Un copil calcă pe marginea prăpastiei (Urmare din pas. 1) Dimensiunea râului. Instalat in făptura lui că la el acasă, e cu atât mai adâncă. Așa cum se în­­timplă in multe cazuri dificile care le trec dascălilor prin mi­nă, copilul are o complexiune sufletească extrapolată de la o­­brăznicia crasă la gingășia cal­dă, de la aversiunea pentru carte la asociații nebănuite de idei. Inteligent, dotat nativ, Ni­­cu ar fi putut ajunge, in con­dițiile unei familii adevărate, un elev eminent. A ajuns, in absența factorului amintit, hoț. A început să fure lucruri mici, la început. De vină sunt părin­ții. Maică-sa nu-i prea îngrijea, eu m-am amărit cu el. Ce să-i fac, să-I azviri ? Mama-sa (fiica interlocutoarei, n.n.) l-a pără­­sit. Ce-o fi fost intre ea și gîne­­re-meu, nu știu. Dar nu trebu­iau să-mi lase mie copilul" (Maria Pisică, bunică). Aveam să aflăm mai tîrziu că melopeea văicărelilor e doar parțial dem­­nă de considerație. Acte pro­batorii, cu amabilitate puse la dispoziție de către tovarășii Elena Negrilă și cpt. I. Subaru din Miliția municipală Con­stanța, dovedesc că bunica a luat din plin parte la manope­rele prin care mama l-a răpit pe copil din sinul noii familii și ne temem că nu greșim cînd afirmăm că a făcut acest lucru in vederea asigurării unei penu­sii alimentare. Ceea ce este limpede ca lumina ochilor e strădania tatălui de a-și recu­pera copilul și, in­ același timp, se cuvine subliniată atitudinea Vrednică de laudă a tovarășei Valentina Vlădilă, femeie pen­tru care calificativul de „vitre­gă“ este tot ce poate fi mai fals. „Tanti Galentina —­ declară Nicu—■ s-a purtat foarte fru­mos cu mine, n-a făcut deose­bire între copiii ei și mine...“ Este purul adevăr. Dar ce folos ! Răul sădit de mama veritabilă și-a­ dovedit a fi mai puternic. Și, orice s-ar spune, înterven­­țta tatălui a fost tardivă și ino­perantă. Indus în eroare și de afirmațiile bunicii care, de câte ori­ venea după pensia alimen­tară, asigura : „totul e bine, bă­iatul are­­ note bune“. Iar băia­tul era repetent și cine știe de cind nu mai dăduse pe la școa­lă, făcindu-și veacul pe maida­nul dispensarului din cartierul Poporului. In acest concurs al vinovății­lor, există o febră a disculpării. Fiecare arunca vina pe celălalt. Afirmind, din capul locului, că mama naturală este vinovată de crima de ucidere a omeniei și demnității in sufletul pro­priului prunc, nu-i putem to­tuși absolvi nici pe tată, nici pe bunică. Fiecare are partea sa de vină. Esențial ni se pare in­să altceva. Nicolae Vlădilă este, cind publicăm aceste rinduri, hoț. A furat în repetate rânduri în compania lui Marian Gavri­­lă și Nicolae Avram, lipsiți, exact ca și el, de căldura ma­ternă. Și noi, care cunoaștem in detaliu evoluția acestor ca­zuri, ne facem o datorie din a atrage atenția autorităților a­­supra acestor copii ale căror potențiale „rezerve“ infracțio­nale nu sunt de loc de neglijat. Este nevoie de măsuri hotărîte. Uneori idealismul poate fi dăunător, in pedagogic primul rînd pentru cei in cauză. In ca­zul dezbătut există o inadver­tență : reprezentanții autorită­ții tutelare afirmă că numai miliției îi revine sarcina inter­nării intr-un institut de reedu­care. Cu legea în mină, repre­zentanții miliției ne asigură că, în conformitate cu prevederile articolului 99 din Codul penal, problema copiilor sub 14 ani care au săvîrșit încălcări ale legii iese complet din compe­tența lor. In cazul acesta, ce-e de făcut ? O soluție trebuie să existe. Putem lăsa pe seama abando­nului din partea cite unei „ma­me" sau a influenței nefaste soarta unor oameni ? Nimeni ți nimic nu ne dă dreptul acesta, în ceea ce ne privește, sugerăm organelor de miliție ideea unor raiduri dese și minuțioase în locurile știute deja, iar organu­lui de autoritate tutelară — studierea posibilității ca vaga­­bontajul unor copii, imoralita­­tea, hoția să fie reprimate prin adoptarea unor măsuri de cir­cumstanță, concomitent cu pe­depsirea părinților vinovați, după lege. Clienți in repetate rinduri ai miliției, nimic nu ne asigură că acei despre care vor­bim își vor reveni peste noapte. Se impune o soluție promptă­ severă, eficientă, în primul rînd, spre binele celor in cauză. Rinduri Medicamentele nu sînt universale Acum două zile, cetățea­nul Gh. Liucan, șofer la I.C.H., a decedat subit în mașină. Părînd suspect ca­zul, s-a procedat la autop­sie. Cu acest prilej, s-a constatat că victima, fără să aibă recomandarea me­dicului, și-a făcut o injec­ție cu atropină de care fă­cuse rost și auzise că este bună la toate. (Declarația martorilor), în concluzie, lăsați pe medici să stabilească me­­dicamentația, căci, după cum se vede, nu toate me­dicamentele sânt... univer­sale. Împărțeală dreaptă Mai întîi la furt au par­ticipat Ion Maicu și Ma­nele Nicolae. Ei au sărit într-o curte și au luat doi saci de lină de la un cetă­țean, pe care i-au aruncat în curtea Combinatului de morărit și panificație. In momentul acela, i-a obser­vat și Iancu Cristu, care pentru a face a cerut parte dreaptă la împărțeală, Lină nu i-au dat, ei i-au promis bani. Numai că au fost prinși și li s-a făcut o îm­părțeală frățească. Să nu se supere nici unul, ceea ce a însemnat că Cristu tăcerea nu a pentru fost de... aur. !! caută părinții Primiri din comuna Va­ma Buzăului, județul Bra­șov, următoarea scrisoare, semnată de Adalbert Haas: „Fiul meu, Mircea Haas, născut la 14 noiembrie 1951, a părăsit domiciliul încă de acum șase luni, fă­ră nici o explicație. De a­­tunci nu am despre el nici o veste. L-am căutat la U.R.S. Sulina, de unde pri­misem oarecare indicii. De acolo am­ aflat că ar fi ple­cat pe umul din șantierele județului Constanța. Poate că se găsește un­ om de su­flet care să-mi dea infor­mații despre el...“. Cine-l cunoaște pe acest fiu rătăcitor ? Are 1,70 me­tri înălțime, ochi albaștri, față ovală, nas normal. A­­mintiți-i că-i așteaptă pă­rinții ! Și anunțați-ne și pe noi­­ Prompt Cu trei săptămîni in ur­mă, vă relatam odiseea co­letului poștal 906, expediat de Vasilica Pătrașcu din Constanța pe adresa frate­lui său, Marin din satul Urluia. Pătrașcu. Coletul fusese primit, parafat, ex­pediat și... nimeni nu mai știa de el. Și, totuși, cineva trebuia să știe, respectiv salariații oficiului de tran­zit. Cum nu și-au amintit. Direcția județeană de poș­tă i-a obligat la plata des­păgubirilor legale, în sfir­­șit, o măsură promptă! Pregătiți trucurile! De la secția maternitate a Spitalului din Constanța aflăm o­ cifră demnă de re­ținut. Pină ieri, 13 februa­rie a.c., ora 10,00, au fost înregistrate în evidențele spitalului 633 de nou-năs­­cuți. Au avut de lucru, nu glu­mă, cei de la starea ci­vilă ! Rețineți, din cei 633 de nou-născuți, 334 sunt fete, care, spre bucuria noastră, sunt sănătoase și vor crește mari... Așadar, pregătiți trusourile !...

Next