Dobrogea Nouă, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6676-6699)

1970-02-25 / nr. 6696

1 V X A > X - 'b'b — PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I­­ brme­­mma Organ al Comitetului județean Constanța al P.G.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6696 Miercuri, 25 februarie 1970 4 pagini, 30 bani Constructori de la Mangalia Nord ! VENIȚI ȘI RIDICAȚI-VĂ PANOURILE PREFABRICATE! Literatura de specialitate, ca și practica șantierelor, confirmă că folosirea elementelor prefabricate din beton armat — în special cele grele, de mari dimensiuni, cum sunt formele, fîșiile sau panouri­le pentru pereții interiori și exte­riori — constituie o metodă efica­ce in vederea industrializării con­structor, conducind la reducere­­­ termenelor de execuție și la ief­tinirea lucrărilor. In această di­recție trebuie să-și îndrepte aten­ția mult mai mult și proiectanții și constructorii din județul nos­tru, mai ales ținînd seama că în toamna anului trecut a fost sta­bilit un amplu program pentru adoptarea metodelor moderne, industriale, în construcția de lo­cuințe și obiective social-cultura­­le de pe litoral și orașul Constan­ța, program care prevede sarcini precise pentru toți cei ce concu­ră la realizarea investițiilor de a­­cest fel. Una din unitățile care trebuie să contribuie din plin la aprovi­zionarea șantierelor cu elemente prefabricate din beton — mai bi­­ne­ zis cea care are ponderea prin­cipală în această privință — este I.P.M.C. Ce a realizat până în prezent întreprinderea sus-numi­­tă, cum se achită ea de obligațiile ce-i revin? Răspunsul l-am pri­mit din partea tovarășului ing. A­ta­nase BOAGIU, directorul I.P.M.C. — In general — ne-a spus in­terlocutorul — sarcina noastră este de a realiza pentru prima «ara panouri mari prefabricate pentru pereți la hoteluri. Vile, minihoteluri și căsuțe camping de pe litoral și, de asemenea, panouri pentru blocurile de lo­cuințe din Constanța. In ciuda timpului scurt pe care l-am avut la dispoziție în toamna trecută, cu sprijinul altor întreprinderi de industrie locală — I.M. „Energia" și mai ales I.I.L. Medgidia, care ne-au executat cofrăjele metalice și alte­­ Accesorii necesare pro­ducției — am reușit să terminăm pregătirile inerente lansării în fa­bricația de serie și să producem din plin astfel de elemente pre­fabricate. ...Sintetizind constatările făcute cu prilejul investigației noastre să spunem că, intr-adevăr, prin măsurile luate, la I.P.M.C. s-a re­ușit să se asigure capacitatea de producție a panourilor pentru pereți, prevăzută pentru anii vii­tori (1971 — 1975). De asemenea, că livrările de panouri pentru căsuțe (construcții însumînd cir­ca 3.000 de locuri in acest an) se desfășoară normal, conform gra­ficelor încheiate cu beneficiarii. Lucrurile decurg bine și în ceea ce privește livrarea elementelor prefabricate necesare construcții­lor de restaurante și puncte co­merciale de pe litoral. Nu aceeași constatare se poate face însă și efect este vorba de panourile — pereți pentru hotel­uri. In acest an — mai bine­ zis, în acest trimestru — I.P.M.C. are in plan să producă și să livreze panouri pentru pereți la trei ho­teluri ins­um­ind 504 locuri in sta­țiunea Mangalia Nord. Sunt obi­ective ce trebuie să fie gata pină la 31 mai 1970 și de aceea în­treprinderea producătoare a reu­șit să creeze un avans între pro­ducție și livrare de circa 3 săp­­tămini, bineînțeles în folosul be­­neficiarului (Trustul șantier de construcții litoral), care avea po­sibilitatea să realizeze un ritm alert de execuție pe șantier. Aceasta insă n-a început să ri­dice panourile — pereți decit cu multă întindere și, pe deasupra, ritmul de recepție este cu totul necorespunzător. Din această ca­uză, nu numai că s-a pierdut a­­vansul de care aminteam, dar e­­xistă pericolul să scadă și mai mult producția. Pentru că, deși I.P.M.C. produce circa 80 de pa­nouri pe zi, beneficiarul nu ridi­că decât 35 — 30 la sută din can­titatea produsă. S-a ajuns astfel la un stoc de circa 800 de pano­uri, care în loc să stea pe șantier (și bine ar fi să nu stea, ci să fie montate) ocupă spațiile de depo­­zitare ale întreprinderii furnizoa­re și chiar capacitățile de produc­ție ale acesteia. Una din explicații este aceea că în loc de 3 hoteluri (care re­petăm trebuie să fie gata peste 3 luni), actualmente se lucrează, a­­dică se montează panouri, doar la unul singur. Lasted ia o parte faptul că un asemenea ritm de montaj pune sub semnul între­bării respectarea termenului de dare în funcțiune a obiectivelor amintite, el influențează negativ mersul lucrărilor și prin aceea că întreprinderea furnizoare nu va mai fi în măsură să producă aces­te panouri avînd capacitățile de producție aproape în blocate. După cum ne întregime informa directorul de la I.P.M.C., în ma­ximum două zile activitatea pro­ductivă la liniile de fabricare a pa­nourilor — pereți va trebui opri­tă, fiindcă nu vor mai fi spații de producție. Să amintim că, în vederea rea­lizării acestei importante sarcini, atît întreprinderea producătoare, cit și unitatea de construcții, au beneficiat de importante investi­ții, care le-au permis completa­rea dotărilor tehnice, tocmai în vederea asigurării unui ritm de execuție cu­ mai intens pe șanti­erul de la Mangalia Nord, cel mai important obiectiv de turism aflat actualmente în construcție pe li­toralul nostru. De aceea, ni se pa­re îndreptățită invitația categori­că a celor de la I.P.M.C., adresa­tă constructorilor amintiți: „Gră­­biți-vă să ridicați panourile pen­tru hoteluri. E în propriul dv. in­teres!“ Mihai MACARIE Un nou tip de nava românească în registrul naval român vor fi înmatriculate anul a­­cesta patru nave de un tip nou realizat în țară. Este vor­ba de tipul de navă-impingă­­tor de 1.640 C.P. (două mo­toare de cite 820 C.P.) cu o lungime de 33 metri, lățimea de 10,25 metri și pescajul de 1,65 metri, prevăzută a se construi la Șantierul naval din Brăila. Capacitatea de transport — în convoi — a navei este de 9.000 tone și va fi folosită în traficul intern și internațional de mărfuri. „M. EMI ÎN ZIARUL DE AZI • SPORT • KiMlim PESTRIȚE pag. a Il-a Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind aplicarea sistemului contrac­tual în activitatea de cercetare științifica COLOCVIU CETĂȚENESC pag. a Ili-a ȘEDINȚA DE LUCRU A COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ Și SILVICULTURĂ A MARII ADUNĂRI NATIONALE In ziua de 34 februarie, la Pa­latul Marii Adunări Naționale a avut loc o ședință a Comisiei pen­tru agricultură și silvicultură, in cadrul căreia, din însărcinarea Consiliului de Stat, a fost ascultat și dezbătut raportul prezentat de Angelo Miculescu, ministrul agri­culturii și silviculturii, cu privire la modul in care s-au realizat sarcinile indicate de partid pri­vind extinderea amenajărilor pentru irigații în actualul cincinal și folosirea eficientă a investiții­lor in acest domeniu. La lucrările comisiei au parti­cipat președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, conducători și repre­zentanți ai conducerii unor mi­nistere și organe centrale ale administrației de stat, ai Uniunii Naționale a Cooperativelor Agri­cole de Producție, ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, di­rectori ai unor întreprinderi a­­gricole de stat și stațiuni experi­mentale, președinți ai unor coo­perative agricole de producție și specialiști din aparatul de stat. In cadrul dezbaterii a luat cu­­vintul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., iar la încheierea lucrări­lor a vorbit Dumitru Coliu, pre­ședintele Comisiei. Deputații și invitații care au luat cuvîntul au făcut aprecieri pozitive asupra rezultatelor obți­nute, observații critice și propu­neri menite să contribuie la îm­bunătățirea continuă a activității desfășurate pentru realizarea și depășirea sarcinilor de extindere a amenajărilor pentru irigații, prevăzute prin Legea de adoptare a planului de dezvoltare a econo­miei naționale pe perioada 1966— 1970. Concluziile și propunerile co­misiei ce au reieșit din dezbateri urmează să fie Înaintate Consi­liului de Stat. Din fonduri de mică mecanizare Zilele acestea la I.P.M.C. Constanța a intrat în folosință tui cărucior-platformă utilizat la evacuarea panourilor de beton din halele de fabricație. Proiectat, și executat în întreprindere, acest nou mijloc de transport intern realizează un transport mai operativ, o eficiență sporită față de vechiul sistem de transport care folosea trailerul remorcat la tractor. Culegi ceea ce semeni! In primăvara acestui an, coo­perativele agricole din județul nostru și-au prevăzut in plan să insămințeze 215.000 ha cu mazăre, borceag, in­ soarea-soarelui, po­rumb, cartofi, legiune, fasole, plante medicinale și altele. In contextul pregătirilor pentru bu­na desfășurare a campaniei agri­cole de primăvară, asigurarea se­mințelor constituie un factor ho­­tăritor. De fapt, în legătură cu sămința, vechea zicală populară „Ceea ce semeni­, jideea culegi­”, își menține și în prezent valabili­tatea. Ce s-a întreprins pentru asigu­rarea și pregătirea semințelor ? Discutăm la Direcția agricolă cu ing. Victor NEGOIȚĂ, director adjunct care se ocupă de sectorul producției vegetale. Aflăm cu a­­cest prilej că pină la­ începutul acestei săptămîni, cooperativele agricole și-au asigurat in între­gime cantitățile necesare de spar­­cetă și măzăriche, precum și o mare parte din necesarul de in, floarea-soarelui, sfeclă, iarbă de Sudan și porumb. în prezent, atît din depozitele bazelor de recepție, cit și din cele ce aparțin „Agro­­semului“, unitățile agricole pre­iau semințele de care au nevoie în baza planificării făcută de Di­recția agricolă județeană. Normal, pină astăzi, 25 februarie, ar fi trebuit să se termine de ridicat întreaga cantitate de sămința ce va fi folosită in campania agrico­lă de primăvară. Iată însă că deși din zi în zi pe măsura des­chiderii timpului, se așteaptă ca mazărea să fie însămînțată, coo­peratorii din Coșlugea și Tîrgușor, nici n-au ridicat măcar semințele din bază. Probabil că inginerul Simionescu și președinta coope­rativei agricole de la Tîrgușor, Ana Vornicu, „așteaptă“ comple­ta desprimăvărare pentru a-și procura semințele de mazăre ca­re, cum știm se recomandă a fi semănate in „mustul zăpezii”­. Eforturi susținute trebuie făcute pentru terminarea transportului semințelor de in (au fost preluate 59 tone din necesarul de 319 to­ne), sfeclă, unde mai sunt de ridi­cat 2,5 tone, culturi care așa cum știm toți se însămânțează în pri­ma epocă. In legătură cu calitatea semin­țelor, responsabilitate ce cade în sarcina inginerului șef din coope­rativa agricolă, se semnalează unele deficiențe. De la inginerul Dumitru PERDICHI, șeful labo­ratorului pentru controlul semin­țelor, aflăm că numeroase coope­rative agricole, printre care cele din Tar­umalm, Girn­eiu, Coșlu­­gea, Gîrlița, Olteni, Viișoara etc. probele trimise n-au fost cores­punzătoare fapt pentru care a­­cestea au primit buletine negre. O probă de ovăz de pildă, de la Gîrliciu, a avut puritatea de 93 la sută, în loc de 97 la sută cum este normal, alta de mazăre, a­­parținind cooperatorilor de la Coslugea, 88 la sută, iar intr-un kilogram de sparcetă trimisă de la Viișoara, s-au găsit 31000 se­mințe de buruieni. „Sunt culturi furajere“, — ar fi gindind specia­liștii — și nu-i nimic dacă sâ­­mînța nu este de cea mai bună calitate“. Or, tocmai în domeniul in care se realizează an­ de an cele mai mici producții — fura­jele, se neglijează cu bună știință calitatea semințelor. „Deoarece o cantitate de sămînță de ovăz nu corespundea din punct de vedere al purității — spunea inginerul V. Negoiță — am luat măsuri ca a­­ceasta să fie recondiționată“. Nu puteau oare face acest lucru din proprie inițiativă și unii specia­liști din cooperativele agricole ? De la Movila Verde, Frontea Ma­re, Dumbrăveni, Cotu Văii, Si­máim, Palazu Mare și din alte cooperative agricole, au venit la laborator probe de semințe bune, dovadă că specialiștii de aici se preocupă cu toată răspunderea. Sămința hotărăște pe bună dreptate recolta. Măsurile stabili­te de Direcția agricolă județeană, ca în acest an în fiecare coope­rativă agricolă să se organizeze loturi șemincere model, unde să se aplice toate regulile agroteh­nice, să se amenajeze magazii speciale pentru depozitarea se­mințelor, constituie o garanție că în acest domeniu se va produce o schimbare radicală. Este de fapt, măsura indicată de Comitetul ju­dețean de partid, ca in fiecare u­­nitate agricolă să se asigure în­tregul necesar de semințe, îndeo­sebi cele pentru culturile furaje­re. Specialiștii în primul rând și conducerile unităților agricole au datoria de a veghea cu toată răs­punderea la realizarea acestui lu­cru. Șt. MIHAI Asigurarea seminței — imperativul zilei 9 La Pecineaga mazărea a răsărit, în timp ce la Tîrgușor n-a fost ridicată din bază • Specialiștii de la Torto­­manu, Gîrliciu, Coslugea, Gîrlița, Olo­reni și Viișoara au trimis la laborator probe necorespunzătoare • Zilele n-așteaptă: cine n-are sămînță rămî­­ne de căruță • Nu ne-am achitat de sarcină realizîndu-ne doar planul la nisămînțuri ; trebuie să gîndim bine ce fel de sămînță vom băga în pă­­mînt. 0 NOAPTE PE URMELE „ANTISOMNULUI“ Raidul nostru împreună cu o brigadă a secției economice a Comitetului județean U.T.C. am efectuat un raid-anchetă în cea mai tînără zonă industrială a municipiului, Palas, tînără atît prin scurta istorie a obiectivelor industriale existente aici, cit și prin media de vîrstă a salariaților. Raidul-anchetă efectuat in schimburile II și III a urmărit cum se preocupă comitetele U. T. C. de educarea tinerilor în vederea aducerii unui aport substanțial în procesul de producție în aceste schim­buri. Secția țesătorie a întreprinderii Integrate de lună. Media de vîrstă, 21 de ani. Prezintă această vîrstă dificultăți de adaptare fiziologică pentru munca în trei schimburi? Faptele dovedesc contrariul. Pre­ocuparea pentru creșterea conti­nuă a calificării, interesul de­pus de majoritatea noilor an­gajați pentru deprinderea mese­riei (ponderea calificaților la lo­cul de muncă este covîrșitoare) fac insensibile diferențele dintre partea de zi și de noapte a pro­cesului de producție. Pe graficele de lucru apar scă­deri de ritm doar în zilele de sîmbătă la schimbul trei și de luni la schimbul unu. Diferențele sunt explicabile pentru luni, prin legea psihologică a unui randa­ment ceva mai scăzut in prima zi a săptăminii, dar nu și pentru ziua de sîmbătă care, in mod normal, ar trebui să constituie un podium potențial al încheierii ciclului productiv al săptăminii. Explicația randamentului mai slab înregistrat sîmbătă o găsim în zona cauzelor de natură pur subiectivă, numeroase absențe nemotivate la care se adaugă nu mai puțin numeroasele învoiri a­­cordate cu foarte mare ușurință. Am aflat staționînd foarte mul­te războaie de țesut, aproximativ 1/4 din total. Cîțiva ajutori de maiștri, reglori și lăcătuși au mo­tivat staționarea războaielor prin lipsa pieselor de schimb, mai evi­dentă in turele II și III. Ingine­rul șef al secției ne semnalase anterior că, din dorința de a se reduce la minimum timpul de staționare a utilajelor, atelierul mecanic funcționează începînd de la 1 februarie în trei schimburi. Nu știm in ce măsură poate fi socotită salutară această regle­mentare, de vreme ce înșiși sala­riații atelierului știu că lucrează numai în două schimburi, iar sec­țiile „beneficiare“ ale pieselor de Schimb, nu resimt în nici un fel vreo îmbunătățire la acest capi­tol. Un alt aspect semnalat în dis­cuțiile purtate cu mai multe țe­sătoare este acela al considerării secției țesătorie ca un „pasaj“ de trecere spre alte secții. Concret, aproximativ 49 la sută din perso­nalul cu care am discutat iși manifestă deschis tendința de a lucra în altă secție nemotivîn­­du-și, totuși, precis cauza deciziei. Acest lucru dovedește slaba mun­că de educație, slaba legare oamenilor de locul de muncă. De­­ altfel, analizînd fie și numai pla­nul de activitate al U.T.C. nu am putut comitetului desprinde nici o preocupare specială față de această secție. Și, poate, mai semnificativ este faptul că, în ca­drul secției, organizația U.T.C. n-a ținut adunarea de dezbatere a cifrelor de plan la timpul cu­venit, iar responsabila comisiei cu munca profesională s-a „eschi­vat“ de la discuții (puteți citi că s-a ascuns prin secție atunci cind a fost căutată!). Deci, relația de integrare a tinerilor in fluxul de producție nu este bivocă, facto­rul integrator neparticipind din plin la proces. Combinatul de exploatare și industrializarea lemnului un alt pivot al zonei industriale con­­stănțene, caracterizat prin aceeași tinerețe. La intrarea în întreprin­dere tetîm­pinăm dificultăți (dar care ne bucură), deoarece ofițe­rul de serviciu și paznicul au dis­poziții drastice de a nu permite accesul decit cu „permisiune spe­cială“, spre deosebire de între­prinderea integrată de lună, unde se poate intra și ieși pe poarta principală la orice oră din zi și noapte, chiar fără a fi legitimat. Trecerea prin secții, în sensul f­luxului tehnologic, impresiunea­ Ion HANU, secretar al Comitetului județean U.T.C. Dan SPIRIDON (Continuase în pag. a III-a) l Un „vals“ pentru y. C. B. I. 13 ianuarie, 22 februarie 1970... Intre aceste date, m­arcind pli­na domnie a crăiesei zăpezilor și a voievodului Crivăț, s-a des­fășurat prima cunoștință a car­goului „Deva“ cu înlesnirile și rigorile unei rute regulate de Vest-Europa. Firește, pornind cu aluminiu și P.F.L. românesc către Hamburg, Rotterdam și Anvers, oamenii aceștia care au cunoscut asprimile lungilor dru­muri spre Kuweit și Toronto, spre Colombo și Bombay, spe­rau in sinea lor la o binemeri­tată cursă liniștită. N-a fost să fie așa... Observi acest lucru de la instalațiile bordului trădînd­ ­­ hitre cer și ape îmbrățișarea sărată și violentă a mărilor, brațe metalice răsu­cite, arse de roșul ruginii proaspete. Derulăm împreună cu coman­dantul navei, Mihai TILIȚĂ, filmul a 41 de zile de peripeții, cu tentele domolite acum de bucuria sosirii cu bine acasă. — Primisem voiajul ca pe o ușurare, după toate peripețiile călătoriei precedente, prin căl­durile apăsătoare ale Golfului Persic, prin furtunile Indianu­lui. Dar parcă cineva ținea cu tot dinadinsul ca intrarea noas­tră în rîndul navelor de linie să inu se petreacă așa cum spera­sem, încă din Egee, de la Cap Maleea, ne-a luat în primire o furtună de forța șapte-opt care ne-a însoțit până la Europe Po­int, lângă Gibraltar. Câteva zile de drum cu oalele legate pe pli­tă. Mediterana albastră, sub cer albastru, a tuturor poveștilor ro­mantice și a cântecelor s-a dez­mințit total. Ne-am continuat drumul, nădăjduind intr-un Atlantic, prin compensație, liniștit. Și intr-adevăr, pină la Cap Vincențiu ne-a însoțit o în­tindere calmă de ape, cu pes­căruși plante, liniștitor, elegant, pe deasupra punții. Și tind pe rind, carturile libere s-au pră­bușit tetr-un somn binefăcător. Nicolae FĂTU (Continuare te pag. a IV-a) Scrisoare de mulțumire La vremea po­trivită cititorii zia­rului nostru au fost informați în legătură cu incen­diul de pe nava „Akrotiri“, cu e­­­­forturile depuse de organele de salvare, ale­ portu­lui Constanța, în zilele de neobiș­nuit viscol și fur­tună de la începu­tul acestei luni,­­ pentru neutrali­zarea incendiului și salvarea mem­­­­brilor echipajului rămași la bord. La Agenția de vapoare „Navlo­­mar“ din Con­­­­­­stanța s-a primit scrisoare din partea Consiliului „Cu toate că tragedia navei „Akrotiri“ este încă proaspătă în mintea noastră și va rămîne pentru mult timp, doresc să vă mulțumesc dv. și colegilor dv., rugîndu-vă să luați la cu­noștință că am apreciat adtec efortul dv. neîncetat și neobo­sit de a încerca să salvați echi­pajul în cele mai grele împre­jurări. Vă rugăm să transmi­teți cele mai călduroase mulțu­miri tuturor autorităților inte­resate pentru neprecupețirea timpului și efortului de a salva echipajul și vasul cu mijloacele ce le-au avut la dispoziție. Vă transmitem din nou mulțumiri pentru ajutorul dv.“. de administrație al societății de gestiune EVGE 3 in VEVEY, de care aparținea na­va „Akrotiri“, semnată de dom­nul N. VERNI­­COS-EVGENIDIS, directorul acestui consiliu de admi­nistrație, in care se spune:

Next