Dobrogea Nouă, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6676-6699)
1970-02-25 / nr. 6696
1 V X A > X - 'b'b — PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I brmemma Organ al Comitetului județean Constanța al P.G.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6696 Miercuri, 25 februarie 1970 4 pagini, 30 bani Constructori de la Mangalia Nord ! VENIȚI ȘI RIDICAȚI-VĂ PANOURILE PREFABRICATE! Literatura de specialitate, ca și practica șantierelor, confirmă că folosirea elementelor prefabricate din beton armat — în special cele grele, de mari dimensiuni, cum sunt formele, fîșiile sau panourile pentru pereții interiori și exteriori — constituie o metodă eficace in vederea industrializării constructor, conducind la reducere termenelor de execuție și la ieftinirea lucrărilor. In această direcție trebuie să-și îndrepte atenția mult mai mult și proiectanții și constructorii din județul nostru, mai ales ținînd seama că în toamna anului trecut a fost stabilit un amplu program pentru adoptarea metodelor moderne, industriale, în construcția de locuințe și obiective social-culturale de pe litoral și orașul Constanța, program care prevede sarcini precise pentru toți cei ce concură la realizarea investițiilor de acest fel. Una din unitățile care trebuie să contribuie din plin la aprovizionarea șantierelor cu elemente prefabricate din beton — mai bine zis cea care are ponderea principală în această privință — este I.P.M.C. Ce a realizat până în prezent întreprinderea sus-numită, cum se achită ea de obligațiile ce-i revin? Răspunsul l-am primit din partea tovarășului ing. Atanase BOAGIU, directorul I.P.M.C. — In general — ne-a spus interlocutorul — sarcina noastră este de a realiza pentru prima «ara panouri mari prefabricate pentru pereți la hoteluri. Vile, minihoteluri și căsuțe camping de pe litoral și, de asemenea, panouri pentru blocurile de locuințe din Constanța. In ciuda timpului scurt pe care l-am avut la dispoziție în toamna trecută, cu sprijinul altor întreprinderi de industrie locală — I.M. „Energia" și mai ales I.I.L. Medgidia, care ne-au executat cofrăjele metalice și alte Accesorii necesare producției — am reușit să terminăm pregătirile inerente lansării în fabricația de serie și să producem din plin astfel de elemente prefabricate. ...Sintetizind constatările făcute cu prilejul investigației noastre să spunem că, intr-adevăr, prin măsurile luate, la I.P.M.C. s-a reușit să se asigure capacitatea de producție a panourilor pentru pereți, prevăzută pentru anii viitori (1971 — 1975). De asemenea, că livrările de panouri pentru căsuțe (construcții însumînd circa 3.000 de locuri in acest an) se desfășoară normal, conform graficelor încheiate cu beneficiarii. Lucrurile decurg bine și în ceea ce privește livrarea elementelor prefabricate necesare construcțiilor de restaurante și puncte comerciale de pe litoral. Nu aceeași constatare se poate face însă și efect este vorba de panourile — pereți pentru hoteluri. In acest an — mai bine zis, în acest trimestru — I.P.M.C. are in plan să producă și să livreze panouri pentru pereți la trei hoteluri insumind 504 locuri in stațiunea Mangalia Nord. Sunt obiective ce trebuie să fie gata pină la 31 mai 1970 și de aceea întreprinderea producătoare a reușit să creeze un avans între producție și livrare de circa 3 săptămini, bineînțeles în folosul beneficiarului (Trustul șantier de construcții litoral), care avea posibilitatea să realizeze un ritm alert de execuție pe șantier. Aceasta insă n-a început să ridice panourile — pereți decit cu multă întindere și, pe deasupra, ritmul de recepție este cu totul necorespunzător. Din această cauză, nu numai că s-a pierdut avansul de care aminteam, dar există pericolul să scadă și mai mult producția. Pentru că, deși I.P.M.C. produce circa 80 de panouri pe zi, beneficiarul nu ridică decât 35 — 30 la sută din cantitatea produsă. S-a ajuns astfel la un stoc de circa 800 de panouri, care în loc să stea pe șantier (și bine ar fi să nu stea, ci să fie montate) ocupă spațiile de depozitare ale întreprinderii furnizoare și chiar capacitățile de producție ale acesteia. Una din explicații este aceea că în loc de 3 hoteluri (care repetăm trebuie să fie gata peste 3 luni), actualmente se lucrează, adică se montează panouri, doar la unul singur. Lasted ia o parte faptul că un asemenea ritm de montaj pune sub semnul întrebării respectarea termenului de dare în funcțiune a obiectivelor amintite, el influențează negativ mersul lucrărilor și prin aceea că întreprinderea furnizoare nu va mai fi în măsură să producă aceste panouri avînd capacitățile de producție aproape în blocate. După cum ne întregime informa directorul de la I.P.M.C., în maximum două zile activitatea productivă la liniile de fabricare a panourilor — pereți va trebui oprită, fiindcă nu vor mai fi spații de producție. Să amintim că, în vederea realizării acestei importante sarcini, atît întreprinderea producătoare, cit și unitatea de construcții, au beneficiat de importante investiții, care le-au permis completarea dotărilor tehnice, tocmai în vederea asigurării unui ritm de execuție cu mai intens pe șantierul de la Mangalia Nord, cel mai important obiectiv de turism aflat actualmente în construcție pe litoralul nostru. De aceea, ni se pare îndreptățită invitația categorică a celor de la I.P.M.C., adresată constructorilor amintiți: „Grăbiți-vă să ridicați panourile pentru hoteluri. E în propriul dv. interes!“ Mihai MACARIE Un nou tip de nava românească în registrul naval român vor fi înmatriculate anul acesta patru nave de un tip nou realizat în țară. Este vorba de tipul de navă-impingător de 1.640 C.P. (două motoare de cite 820 C.P.) cu o lungime de 33 metri, lățimea de 10,25 metri și pescajul de 1,65 metri, prevăzută a se construi la Șantierul naval din Brăila. Capacitatea de transport — în convoi — a navei este de 9.000 tone și va fi folosită în traficul intern și internațional de mărfuri. „M. EMI ÎN ZIARUL DE AZI • SPORT • KiMlim PESTRIȚE pag. a Il-a Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare științifica COLOCVIU CETĂȚENESC pag. a Ili-a ȘEDINȚA DE LUCRU A COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ Și SILVICULTURĂ A MARII ADUNĂRI NATIONALE In ziua de 34 februarie, la Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc o ședință a Comisiei pentru agricultură și silvicultură, in cadrul căreia, din însărcinarea Consiliului de Stat, a fost ascultat și dezbătut raportul prezentat de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii și silviculturii, cu privire la modul in care s-au realizat sarcinile indicate de partid privind extinderea amenajărilor pentru irigații în actualul cincinal și folosirea eficientă a investițiilor in acest domeniu. La lucrările comisiei au participat președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, conducători și reprezentanți ai conducerii unor ministere și organe centrale ale administrației de stat, ai Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, directori ai unor întreprinderi agricole de stat și stațiuni experimentale, președinți ai unor cooperative agricole de producție și specialiști din aparatul de stat. In cadrul dezbaterii a luat cuvintul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., iar la încheierea lucrărilor a vorbit Dumitru Coliu, președintele Comisiei. Deputații și invitații care au luat cuvîntul au făcut aprecieri pozitive asupra rezultatelor obținute, observații critice și propuneri menite să contribuie la îmbunătățirea continuă a activității desfășurate pentru realizarea și depășirea sarcinilor de extindere a amenajărilor pentru irigații, prevăzute prin Legea de adoptare a planului de dezvoltare a economiei naționale pe perioada 1966— 1970. Concluziile și propunerile comisiei ce au reieșit din dezbateri urmează să fie Înaintate Consiliului de Stat. Din fonduri de mică mecanizare Zilele acestea la I.P.M.C. Constanța a intrat în folosință tui cărucior-platformă utilizat la evacuarea panourilor de beton din halele de fabricație. Proiectat, și executat în întreprindere, acest nou mijloc de transport intern realizează un transport mai operativ, o eficiență sporită față de vechiul sistem de transport care folosea trailerul remorcat la tractor. Culegi ceea ce semeni! In primăvara acestui an, cooperativele agricole din județul nostru și-au prevăzut in plan să insămințeze 215.000 ha cu mazăre, borceag, in soarea-soarelui, porumb, cartofi, legiune, fasole, plante medicinale și altele. In contextul pregătirilor pentru buna desfășurare a campaniei agricole de primăvară, asigurarea semințelor constituie un factor hotăritor. De fapt, în legătură cu sămința, vechea zicală populară „Ceea ce semeni, jideea culegi”, își menține și în prezent valabilitatea. Ce s-a întreprins pentru asigurarea și pregătirea semințelor ? Discutăm la Direcția agricolă cu ing. Victor NEGOIȚĂ, director adjunct care se ocupă de sectorul producției vegetale. Aflăm cu acest prilej că pină la începutul acestei săptămîni, cooperativele agricole și-au asigurat in întregime cantitățile necesare de sparcetă și măzăriche, precum și o mare parte din necesarul de in, floarea-soarelui, sfeclă, iarbă de Sudan și porumb. în prezent, atît din depozitele bazelor de recepție, cit și din cele ce aparțin „Agrosemului“, unitățile agricole preiau semințele de care au nevoie în baza planificării făcută de Direcția agricolă județeană. Normal, pină astăzi, 25 februarie, ar fi trebuit să se termine de ridicat întreaga cantitate de sămința ce va fi folosită in campania agricolă de primăvară. Iată însă că deși din zi în zi pe măsura deschiderii timpului, se așteaptă ca mazărea să fie însămînțată, cooperatorii din Coșlugea și Tîrgușor, nici n-au ridicat măcar semințele din bază. Probabil că inginerul Simionescu și președinta cooperativei agricole de la Tîrgușor, Ana Vornicu, „așteaptă“ completa desprimăvărare pentru a-și procura semințele de mazăre care, cum știm se recomandă a fi semănate in „mustul zăpezii”. Eforturi susținute trebuie făcute pentru terminarea transportului semințelor de in (au fost preluate 59 tone din necesarul de 319 tone), sfeclă, unde mai sunt de ridicat 2,5 tone, culturi care așa cum știm toți se însămânțează în prima epocă. In legătură cu calitatea semințelor, responsabilitate ce cade în sarcina inginerului șef din cooperativa agricolă, se semnalează unele deficiențe. De la inginerul Dumitru PERDICHI, șeful laboratorului pentru controlul semințelor, aflăm că numeroase cooperative agricole, printre care cele din Tarumalm, Girneiu, Coșlugea, Gîrlița, Olteni, Viișoara etc. probele trimise n-au fost corespunzătoare fapt pentru care acestea au primit buletine negre. O probă de ovăz de pildă, de la Gîrliciu, a avut puritatea de 93 la sută, în loc de 97 la sută cum este normal, alta de mazăre, aparținind cooperatorilor de la Coslugea, 88 la sută, iar intr-un kilogram de sparcetă trimisă de la Viișoara, s-au găsit 31000 semințe de buruieni. „Sunt culturi furajere“, — ar fi gindind specialiștii — și nu-i nimic dacă sâmînța nu este de cea mai bună calitate“. Or, tocmai în domeniul in care se realizează an de an cele mai mici producții — furajele, se neglijează cu bună știință calitatea semințelor. „Deoarece o cantitate de sămînță de ovăz nu corespundea din punct de vedere al purității — spunea inginerul V. Negoiță — am luat măsuri ca aceasta să fie recondiționată“. Nu puteau oare face acest lucru din proprie inițiativă și unii specialiști din cooperativele agricole ? De la Movila Verde, Frontea Mare, Dumbrăveni, Cotu Văii, Simáim, Palazu Mare și din alte cooperative agricole, au venit la laborator probe de semințe bune, dovadă că specialiștii de aici se preocupă cu toată răspunderea. Sămința hotărăște pe bună dreptate recolta. Măsurile stabilite de Direcția agricolă județeană, ca în acest an în fiecare cooperativă agricolă să se organizeze loturi șemincere model, unde să se aplice toate regulile agrotehnice, să se amenajeze magazii speciale pentru depozitarea semințelor, constituie o garanție că în acest domeniu se va produce o schimbare radicală. Este de fapt, măsura indicată de Comitetul județean de partid, ca in fiecare unitate agricolă să se asigure întregul necesar de semințe, îndeosebi cele pentru culturile furajere. Specialiștii în primul rând și conducerile unităților agricole au datoria de a veghea cu toată răspunderea la realizarea acestui lucru. Șt. MIHAI Asigurarea seminței — imperativul zilei 9 La Pecineaga mazărea a răsărit, în timp ce la Tîrgușor n-a fost ridicată din bază • Specialiștii de la Tortomanu, Gîrliciu, Coslugea, Gîrlița, Oloreni și Viișoara au trimis la laborator probe necorespunzătoare • Zilele n-așteaptă: cine n-are sămînță rămîne de căruță • Nu ne-am achitat de sarcină realizîndu-ne doar planul la nisămînțuri ; trebuie să gîndim bine ce fel de sămînță vom băga în pămînt. 0 NOAPTE PE URMELE „ANTISOMNULUI“ Raidul nostru împreună cu o brigadă a secției economice a Comitetului județean U.T.C. am efectuat un raid-anchetă în cea mai tînără zonă industrială a municipiului, Palas, tînără atît prin scurta istorie a obiectivelor industriale existente aici, cit și prin media de vîrstă a salariaților. Raidul-anchetă efectuat in schimburile II și III a urmărit cum se preocupă comitetele U. T. C. de educarea tinerilor în vederea aducerii unui aport substanțial în procesul de producție în aceste schimburi. Secția țesătorie a întreprinderii Integrate de lună. Media de vîrstă, 21 de ani. Prezintă această vîrstă dificultăți de adaptare fiziologică pentru munca în trei schimburi? Faptele dovedesc contrariul. Preocuparea pentru creșterea continuă a calificării, interesul depus de majoritatea noilor angajați pentru deprinderea meseriei (ponderea calificaților la locul de muncă este covîrșitoare) fac insensibile diferențele dintre partea de zi și de noapte a procesului de producție. Pe graficele de lucru apar scăderi de ritm doar în zilele de sîmbătă la schimbul trei și de luni la schimbul unu. Diferențele sunt explicabile pentru luni, prin legea psihologică a unui randament ceva mai scăzut in prima zi a săptăminii, dar nu și pentru ziua de sîmbătă care, in mod normal, ar trebui să constituie un podium potențial al încheierii ciclului productiv al săptăminii. Explicația randamentului mai slab înregistrat sîmbătă o găsim în zona cauzelor de natură pur subiectivă, numeroase absențe nemotivate la care se adaugă nu mai puțin numeroasele învoiri acordate cu foarte mare ușurință. Am aflat staționînd foarte multe războaie de țesut, aproximativ 1/4 din total. Cîțiva ajutori de maiștri, reglori și lăcătuși au motivat staționarea războaielor prin lipsa pieselor de schimb, mai evidentă in turele II și III. Inginerul șef al secției ne semnalase anterior că, din dorința de a se reduce la minimum timpul de staționare a utilajelor, atelierul mecanic funcționează începînd de la 1 februarie în trei schimburi. Nu știm in ce măsură poate fi socotită salutară această reglementare, de vreme ce înșiși salariații atelierului știu că lucrează numai în două schimburi, iar secțiile „beneficiare“ ale pieselor de Schimb, nu resimt în nici un fel vreo îmbunătățire la acest capitol. Un alt aspect semnalat în discuțiile purtate cu mai multe țesătoare este acela al considerării secției țesătorie ca un „pasaj“ de trecere spre alte secții. Concret, aproximativ 49 la sută din personalul cu care am discutat iși manifestă deschis tendința de a lucra în altă secție nemotivîndu-și, totuși, precis cauza deciziei. Acest lucru dovedește slaba muncă de educație, slaba legare oamenilor de locul de muncă. De altfel, analizînd fie și numai planul de activitate al U.T.C. nu am putut comitetului desprinde nici o preocupare specială față de această secție. Și, poate, mai semnificativ este faptul că, în cadrul secției, organizația U.T.C. n-a ținut adunarea de dezbatere a cifrelor de plan la timpul cuvenit, iar responsabila comisiei cu munca profesională s-a „eschivat“ de la discuții (puteți citi că s-a ascuns prin secție atunci cind a fost căutată!). Deci, relația de integrare a tinerilor in fluxul de producție nu este bivocă, factorul integrator neparticipind din plin la proces. Combinatul de exploatare și industrializarea lemnului un alt pivot al zonei industriale constănțene, caracterizat prin aceeași tinerețe. La intrarea în întreprindere tetîmpinăm dificultăți (dar care ne bucură), deoarece ofițerul de serviciu și paznicul au dispoziții drastice de a nu permite accesul decit cu „permisiune specială“, spre deosebire de întreprinderea integrată de lună, unde se poate intra și ieși pe poarta principală la orice oră din zi și noapte, chiar fără a fi legitimat. Trecerea prin secții, în sensul fluxului tehnologic, impresiunea Ion HANU, secretar al Comitetului județean U.T.C. Dan SPIRIDON (Continuase în pag. a III-a) l Un „vals“ pentru y. C. B. I. 13 ianuarie, 22 februarie 1970... Intre aceste date, marcind plina domnie a crăiesei zăpezilor și a voievodului Crivăț, s-a desfășurat prima cunoștință a cargoului „Deva“ cu înlesnirile și rigorile unei rute regulate de Vest-Europa. Firește, pornind cu aluminiu și P.F.L. românesc către Hamburg, Rotterdam și Anvers, oamenii aceștia care au cunoscut asprimile lungilor drumuri spre Kuweit și Toronto, spre Colombo și Bombay, sperau in sinea lor la o binemeritată cursă liniștită. N-a fost să fie așa... Observi acest lucru de la instalațiile bordului trădînd hitre cer și ape îmbrățișarea sărată și violentă a mărilor, brațe metalice răsucite, arse de roșul ruginii proaspete. Derulăm împreună cu comandantul navei, Mihai TILIȚĂ, filmul a 41 de zile de peripeții, cu tentele domolite acum de bucuria sosirii cu bine acasă. — Primisem voiajul ca pe o ușurare, după toate peripețiile călătoriei precedente, prin căldurile apăsătoare ale Golfului Persic, prin furtunile Indianului. Dar parcă cineva ținea cu tot dinadinsul ca intrarea noastră în rîndul navelor de linie să inu se petreacă așa cum sperasem, încă din Egee, de la Cap Maleea, ne-a luat în primire o furtună de forța șapte-opt care ne-a însoțit până la Europe Point, lângă Gibraltar. Câteva zile de drum cu oalele legate pe plită. Mediterana albastră, sub cer albastru, a tuturor poveștilor romantice și a cântecelor s-a dezmințit total. Ne-am continuat drumul, nădăjduind intr-un Atlantic, prin compensație, liniștit. Și intr-adevăr, pină la Cap Vincențiu ne-a însoțit o întindere calmă de ape, cu pescăruși plante, liniștitor, elegant, pe deasupra punții. Și tind pe rind, carturile libere s-au prăbușit tetr-un somn binefăcător. Nicolae FĂTU (Continuare te pag. a IV-a) Scrisoare de mulțumire La vremea potrivită cititorii ziarului nostru au fost informați în legătură cu incendiul de pe nava „Akrotiri“, cu eforturile depuse de organele de salvare, ale portului Constanța, în zilele de neobișnuit viscol și furtună de la începutul acestei luni, pentru neutralizarea incendiului și salvarea membrilor echipajului rămași la bord. La Agenția de vapoare „Navlomar“ din Constanța s-a primit scrisoare din partea Consiliului „Cu toate că tragedia navei „Akrotiri“ este încă proaspătă în mintea noastră și va rămîne pentru mult timp, doresc să vă mulțumesc dv. și colegilor dv., rugîndu-vă să luați la cunoștință că am apreciat adtec efortul dv. neîncetat și neobosit de a încerca să salvați echipajul în cele mai grele împrejurări. Vă rugăm să transmiteți cele mai călduroase mulțumiri tuturor autorităților interesate pentru neprecupețirea timpului și efortului de a salva echipajul și vasul cu mijloacele ce le-au avut la dispoziție. Vă transmitem din nou mulțumiri pentru ajutorul dv.“. de administrație al societății de gestiune EVGE 3 in VEVEY, de care aparținea nava „Akrotiri“, semnată de domnul N. VERNICOS-EVGENIDIS, directorul acestui consiliu de administrație, in care se spune: