Dobrogea Nouă, martie 1970 (Anul 23, nr. 6700-6725)
1970-03-31 / nr. 6725
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6725 Mărfi, 31 martie 1970 4 pagini, 30 hani ȘEDINȚA BIROULUI COMPETULUI «li DE PARTID Programul de investiții pe 1970 REALIZAT EXEMPLAR! Anului 1970 — punte de legătură cu următorul cincinal, elaborat de de Congresul al X-lea al partidului — îi este caracteristic și un amplu program de investiții (67 de miliarde de lei din fondurile centralizate ale statului și alte aproape 13 miliarde de lei din cele necentralizate). In contextul acestui vast program de investiții și județului Constanța îi revin sarcini deosebite. Pentru construirea și dezvoltarea unor obiective economice și social-culturale, județului nostru i-au fost alocate, în acest an, 3,4 miliarde lei investiții, cu 11,1 la sută mai mult față de 1969. Sunt prevăzute a intra în funcțiune 147 de noi obiective și capacități de producție, iar alte 36 de obiective au alocate fonduri pentru începerea sau continuarea lucrărilor, ele urmînd a intra în funcțiune în perioada 1971—1973. Ieri, a avut loc ședința biroului Comitetului județean de partid, la care au participat conducători ai întreprinderilor de construcții și beneficiari de investiții, în care s-a analizat modul de desfășurare pină in prezent a programului de investiții din județ, stadiul lucrărilor, măsurile ce se impun a fi luate de către organele și organizațiile de partid, de către comitetele de direcție din unitățile beneficiare și de construcții pentru remedierea rămânerilor in urmă, la unele obiective, pentru îndeplinirea exemplară, in acest an, a planului de investiții în județul Constanța. Planul de investiții al acestui an prevede intrarea în funcțiune a Centralei electrice de termoficare Palas, a fabricilor de ulei și bere, linia a doua de tuburi de azbociment de la Medgidia, secția de granulare de la U.S.A.S. Năvodari, instalația de hîrtie imobilată de la Fabrica de celuloză și birtie, spațiile de producție de la S.N.C. și I.M.U. Medgidia, Fabrica de conserve din carne, balastiera de la Ostrov, spații noi la I. M. „Energia“. De asemenea, sunt prevăzute a intra în funcțiune 65,3 mii ha amenajate pentru irigații in sistemul Carasu, 6 complexe pentru creșterea și ingrășarea porcilor ale întreprinderilor agricole de stat și asociațiilor intercooperatiste, 3 complexe de taurine, fabrica de nutrețuri combinate de la Lumina. Continuă lucrările de dezvoltare a portului Constanța : se vor da în exploatare 10.300 de locuri în stațiunea Mangalia Nord, 6.500 la Mamaia, Eforie, Costinești, Năvodari; se construiesc și se vor da in funcțiune noi restaurante, complexe comerciale, cluburi și dotări de plajă. Planul acestui an prevede, de asemenea, executarea unor obiective social-culturale și edilitare , 3.400 de apartamente, 56 noi săli de clasă, extinderi de rețele pentru alimentări cu apă și canalizări, șosele, străzi, pavaje etc. în ședința biroului Comitetului județean de partid s-au apreciat eforturile constructorilor, ale proiectanților și beneficiarilor de investiții pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Se prelimina că planul de 598 de milioane lei investiții, din primul trimestru, din care 363 milioane lei construcții-montaj, să fie depășit, la același timp, biroul județean de partid apreciază că, deși pe ansamblul județului planul de investiții va fi realizat, sunt unele obiective importante de investiții rămase în urmă, continuă unele deficiențe, deseori analizate și criticate, legate de asigurarea documentației, a utilajelor tehnologice, a folosirii judicioase a forței de muncă, aprovizionarea cu materiale, utilizarea rațională a utilajelor de construcții și mijloacelor de transport. Biroul județean apreciază, de asemenea, că în multe cazuri, deși au fost date asigurări de către ministerele de resort, măsurile practice nu se fac simțite pe șantiere. Față de graficele de execuție stabilite, ținindu-se cont de termenele de intrare în funcțiune, sunt rămase in urmă lucrările pe șantierul instalației de înnobilare a hîrtiei de la Fabrica de celuloză și hîrtie Falas, la secția de granulare de la U.S.A.S. Năvodari, unele construcții turistice, precum și unele construcții de locuințe. Analizind ritmul de execuție și stadiile fizice ale unor obiective, biroul județean de partid consideră că pentru asigurarea intrării la termen în funcțiune a Centralei electrice de termoficare Palas (primul grup de 50 MW e prevăzut a intra în funcțiune la 30 iunie), trebuie luate măsuri urgente. Nici pînă în prezent nu este asigurată turbina pentru cel de-al doilea grup de 50 MW, deși ca urma să fie livrată de U.CM. Reșița încă din aprilie 1969. Și în ceea ce privește lucrările de termoficare din Constanța, ritmul de execuție este nesatisfăcător. Șantierul „Energo-construcții“ București, care execută (Continuare in pag. a II-a) Termene - stadii de execuție CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT Trimestrul I al anului 1970 a consemnat pentru întreaga producție industrială a județului Constanța un spor de 10 procente față de anul 1969. La aceste realizări, pe linia graficelor de producție, se înscriu și succesele colectivelor Fabricii de celuloză și hîrtie Palas, întreprinderii de prelucrare a lemnului și Fabricii de ambalaje metalice Constanța, trei unități cu profil de activitate diferit, dar care au raportat, concomitent, realizarea planului. Astfel, colectivul Fabricii de celuloză și hîrtie a realizat o depășire de 143 tone hîrtie, față de cifra planificată. Și la I.P.L. Constanța, printr-o judicioasă organizare a producției și a muncii s-a reușit să se realizeze o producție suplimentară in valoare de aproximativ 500.000 lei, o creștere a calității produselor destinate fondului pieței. La Fabrica de ambalaje metalice, așa cum ne relata telefonie corespondentul nostru, tehnicianul Dumitru Olteanu, printr-o asigurare materiei prime și a ritmică a celorlalte materiale auxiliare, prin respectarea ciclului de revizii și reparații curente a utilajelor, planul pe trimestrul I 1970 a fost realizat cu 4 zile înainte de termen, obținindu-se totodată importante economii la materia primă. Sunt succese ce ilustrează concret preocuparea colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, a cadrelor de conducere din unitățile economice ale județului Constanța. i SPORT 1 A-------------------------------------------t Volei \ Fotbal s 1 Rugbi \ * * * * * * * * încununarea succeselor înseamnă, in același timp, și sporirea răspunderilor Sîmbătă și duminica, intr-un cadru sărbătoresc, cooperatoriii din Limanu, Palazu Mare, Cobadin și Comana, ale căror unități au fost declarate fruntașe pe țară în întrecerea socialistă pe anul 1969, au trăit momente de adîncă bucurie. Mîndria lor justificată, aceea de a fi primii pe țară într-un domeniu sau altul se împletea cu răspunderea ce le revine pentru ca și în viitor activitatea lor să-i mențină la cota cucerită prin muncă și pricepere. La Limanu „argonauții“ au găsit lina de aur Sâmbătă seara, sala de ședințe a cooperativei agricole din Lima nu devenise neîncăpătoare. Deși steagul de initare fruntașă pe țară viza doar un singur sector de producție al unității — creșterea oilor — la sărbătoarea aceasta au ținut să fie prezenți toți aceia care făuresc roadele bogate. Aprecierea acestor harnici ciobani, care au realizat in anul trecut, în medie, 1 kg lună pe cap de oaie, la un efectiv de 3.000 capete, este cu atît mai substanțială cu cit afii din materialul prezentat de Gheorghe Opriș, președintele cooperativei agricole, că la Limanu nu există o tradiție în creșterea oilor. Se creșteau și aici oi de la care pînă nu de mult se realiza, în medie, 1,5—3 kg de lună. Ca urmare a măsurilor luate de consiliul de conducere și organizația de partid, privind introducerea reproducătorilor din rasa Merinos, crearea unor condiții optime de furajare și îngrijire, aplicarea selecției, instruirea crescătorilor de oi — toate acestea au făcut ca an de an producția de lună să crească. La cele 7 kg de lună s-a adăugat și obținerea, in anul trecut, a 108 miei la 100 oi, ceea ce a adus cooperativei un venit net, numai din acest sector, de 340.009 lei. Harnicii crescători de oi au fost felicitați de ing. Stelian Dinescu, director general in Ministerul Agriculturii și Silviculturii, care Șt. MIHAI V. GAȘPAR G. KAIALI (Continuare în pag. a Ill-a) Aspect din noua stație de transformare de 110 KV care va „lega“ Electrocentrala Palas cu sistemul energetic național. Foto : V. LĂZĂRESCU Conversații cu cititorii Da, aveți dreptate stimate tovarășe Victor Alexandru , am putea aduce mai des, în discuția noastră periodică, problema birocrației și a implicațiilor ei sociale, acea atitudine a funcționarului și nu numai a lui, de a emite mecanic, ca un robot experimental, răspunsuri stereotipe, „inodore“ și „insipide“, capabile să sperie chiar și pe cel mai răbdător „pensionar“ al... sălilor de așteptare. Exemplul pe care ni-l propuneți nu este, insă, cel mai semnificativ. De fapt, nil înfățișarea vestimentară a birocratului ne interesează, nici „mînecuțele“ și nici portretul lui fizic. N-o să recunoaștem birocratul după ultimul „model“ lansat de... umoriști, ci după rabatul dat operativității, competenței și răspunderii cu care ne „rezolvă“ cererea pentru care ne-am aliniat la ușa biroului său. La urma urmelor, chiar și un birocrat sadea poate fi zîmbitor, amabil și cu miere in glas. Dar cu o „miere“ care lasă, ulterior, un gust amar de parca a fost luată din „faguri“ de furnică. Este aici cazul relatat de dv., tovarăși din imobilul de pe strada 1 Mai nr. 3 (Eforie Nord). Ne scrieți că mai marii sectorului 6 al I.G.L. v-au ascultat răbdători, și-au notat (în toamna anului trecut) toate lucrările care urmau să fie efectuate, și v-au dat, din nou, toate asigurările ca nu veți intra în iarnă cu acoperișul casei decupat. Și, să știți că nici conducerea întreprinderii respective nu neagă că salariații săi ar fi fost mai puțin „blajini și săritori“. Nu! Ne comunică cu sinceritate că „băieții“ au început lucrarea „în luna noiembrie 1969“, dar că, „desfăcînd acoperișul, a plouat și apa a pătruns prin plafoane în două camere...“. fți liniștiți! Avem toate asigurările că ploaia a pătruns... discret „fără a produce desfacerea tencuielilor“. Fapt pentru care, cităm iar, „a fost oprită lucrarea, deoarece timpul (?!) nu mai permitea continuarea ei“. Așa că, „în trimestrul II a.e., când timpul va fi favorabil« și sezonul balnear se va deschide deplin, dv., locatarii imobilului cu nume atit de vegetal, „Floricica“, vei ■ fi buni de cinste.. Cit despre tehnicianul D. Oprea despre care ne vommitî, și echipa lui de „ștrengari“ nu se poate spune că-s birocrați pentru că nimeni nu i-a văzut cu mînecuțe și ochelari pe nas. Apoi, vorba ceea, un an ca mîine trece... Că anul acesta sui-generis, din calendarul birocratic, nu trece el chiar așa de neobservat, fără să lase urmele unor șicane, cu nimic justificate, este adevărat și de„ Petre Doicu, Ion Mihoc și Iosif Donciu, sunteți îndreptățiți să-i socotiți, pe cei care v-au împiedicat să beneficiați de concediul de odihnă pe ■rinul 1968, niște birocrați asfixiați de dosărașele în spatele cărora se mai ascund și acum. O satisfacție, e drept, cam tardivă, aveți totuși. La adresa noastră, și în urma anchetei efectuate de Consiliul județean al sindicatelor, vi se comunică că sesizarea este justă, că, angajându-vă prin transfer la Fabrica de ciment din Medgidia, aveau dreptul la concediu pe anul 1968, dar că — și asta ne-a uimit „dintr-o greșită interpretare a legii“ (birocratul are totdeauna o scuză) nu i-au fost acordate atunci. Reținem, insă, că „s-au luat măsuri ca întreprinderea să calculeze indemnizațiile de concediu“ și sa vă fie expediate sumele respective, prin poștă, la domiciliu, pînă la sfîrșitul lumii mai-Așa cum aveam să aflăm in atîtea alte cazuri, birocratul nu este un ins agresiv, nu se încăpăținează, nu se bate oricum pentru a-și salva aparența. Se tinguie, se tîrguie, se Petre ZĂRNESCU (Continuare în pag. a IXI-a) BIROCRATUL IA TOCMEALA: „mai lasă o zi, mai stai vreo două. UN AN CA MIINE TRECE..“ Vizita la Constanta a unor activiști ai Comuniștilor din Iugoslavia La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român ne vizitează țara o delegație de activiști ai Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Delegația, formată din tovarășii Milorad Stanoievici, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, conducătorul delegației, Ante Iosipovici, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor din Republica Socialistă Croația, Orhan Nevzati, membru al Secretariatului Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor din Republica Socialistă Serbia, Alexandar Seculovici, activist la Secția pentru probleme ideologice a Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită în județele Brașov, Bacău, Iași, Galați, Brăila. Sîmbătă, după-amiază, însoțită de Milorad Komatina, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la București, delegația de activiști ai U.C.I. a sosit în județul Constanța. Duminică dimineața, delegația de activiști ai U.C.I. a fost primită de tovarășul Petre Ionescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. La convorbirea care a avut loc au participat tovarășii Ion Tudor, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Petre C. Ion, secretar al Comitetului județean de partid; Ion Lungu șeful secției de propagandă a Comitetului județean de partid; Dumitru Mândroiu, membru al biroului Comitetului județean de partid, redactorul șef al ziarului „Dobrogea nouă”. Cu acest prilej, primul secretar al Comitetului județean de partid a prezentat oaspeților dini preocupările organizației județene de partid in domeniul politic, economic și social, avînd loc cu acest prilej un larg schimb de informași. In timpul șederii în județul Constanța oaspeții iugoslavi au vizitat portul Constanța, stațiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre și au asistat la un spectacol cu opera „Rigoletto“. Ieri dimineață, delegația de activiști ai U. C. S. a părăsit Constanța, îndreptîndu-se spre București. DE DOUĂ ORI PRIMĂVARĂ Terenul de fotbal trasat adhoc pe caldarîmul străzii, porțile marcate de pietre, o minge rostuită dintr-un carîmb de ciorap umplut cu cîrpe și legată cu sfoară să nu se „desumfle“. Și larma noastră, a zecilor de copii din mahala, cărora ne clocotea sîngele în vine de atita alergătură. Un clișeu prăfuit din anii copilăriei... Poate am fi vrut și noi să simțim sub picioare foșnetul moale al gazonului, poate am fi dorit să nu mai fim tulburați din joc de trecerea căruțelor, a iaurgiului sau zarzavagiului care-și duceau marfa în coșuri atîrnate de cobilița încovoiată peste umeri. Cine avea să-și bată capul cu visele noastre mărunte ? Și o altă imagine, la fel de veche și prăfuită : gropile cu gunoaie și bălării de dincolo de moara și cărămidăria Damadian, la marginea Constanței, înspre ghiolul Tăbăcăriei. Acolo ne duceam, mai ales, primăvara să prindem scatii și sticleți. E tocmai locul în care mă aflu acum și privesc fascinat, în jur, locul care a chemat, de fapt, clișeele vechi ale unor amintiri pe care le credeam de mult uitate, ale unei copilării cu prea puține bucurii, cu prea puține vise. Nu mai sunt nici gropi cu gunoaie, nici scaieți, nu mai există nici măcar cărămidăria cu coșul ei roșu, solitar, înălțat ca o suliță sîngerie spre cer. In schimb, regăsesc întreagă copilărie, e drept, o altă copilărie, care visează ca și cealaltă din amintirile ce păreau uitate dar care își împlinește visele,știe I. CÍMPEANU (Continuare în pag. a IlI-a)