Dobrogea Nouă, martie 1970 (Anul 23, nr. 6700-6725)

1970-03-31 / nr. 6725

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6725 Mărfi, 31 martie 1970 4 pagini, 30 hani ȘEDINȚA BIROULUI COMP­ETULUI «li DE PARTID Programul de investiții pe 1970 REALIZAT EXEMPLAR! Anului 1970 — punte de legă­tură cu următorul cincinal, elabo­rat de de Congresul al X-lea al partidului — îi este caracteristic și un amplu program de inves­tiții (67 de miliarde de lei din fondurile centralizate ale statului și alte aproape 13 miliarde de lei din cele necentralizate). In con­textul acestui vast program de investiții și județului Constanța îi revin sarcini deosebite. Pentru construirea și dezvoltarea unor obiective economice și social-cul­turale, județului nostru i-au fost alocate, în acest an, 3,4 miliarde lei investiții, cu 11,1 la sută mai mult față de 1969. Sunt prevăzute a intra în funcțiune 147 de noi obiective și capacități de produc­ție, iar alte 36 de obiective au alo­cate fonduri pentru începerea sau continuarea lucrărilor, ele ur­­mînd a intra în funcțiune în pe­rioada 1971—1973. Ieri, a avut loc ședința birou­lui Comitetului județean de par­tid, la care au participat condu­cători ai întreprinderilor de con­strucții și beneficiari de investiții, în care s-a analizat modul de desfășurare pină in prezent a programului de investiții din ju­deț, stadiul lucrărilor, măsurile ce se impun a fi luate de către organele și organizațiile de par­tid, de către comitetele de direc­ție din unitățile beneficiare și de construcții pentru remedierea ră­mânerilor in urmă, la unele obiec­tive, pentru îndeplinirea exem­plară, in acest an, a planului de investiții în județul Constanța. Planul de investiții al acestui an prevede intrarea în funcțiune a Centralei electrice de termofi­­care Palas, a fabricilor de ulei și bere, linia a doua de tuburi de azbociment de la Medgidia, sec­ția de granulare de la U.S.A.S. Năvodari, instalația de hîrtie im­­­obilată de la Fabrica de celu­loză și birtie, spațiile de produc­ție de la S.N.C. și I.M.U. Med­gidia, Fabrica de conserve din carne, balastiera de la Ostrov, spații noi la I. M. „Energia“. De asemenea, sunt prevăzute a intra în funcțiune 65,3 mii ha amena­jate pentru irigații in sistemul Carasu, 6 complexe pentru creș­terea și ingrășarea porcilor ale întreprinderilor agricole de stat și asociațiilor intercooperatiste, 3 complexe de taurine, fabrica de nutrețuri combinate de la Lu­mina. Continuă lucrările de dezvolta­re a portului Constanța : se vor da în exploatare 10.300 de locuri în stațiunea Mangalia Nord, 6.500 la Mamaia, Eforie, Costinești, Năvodari; se construiesc și se vor da in funcțiune noi restaurante, complexe comerciale, cluburi și dotări de plajă. Planul acestui an prevede, de asemenea, execu­tarea unor obiec­tive social-culturale și edilitare , 3.400 de apartamente, 56 noi săli de clasă, extinderi de rețele pen­tru alimentări cu apă și canali­zări, șosele, străzi, pavaje etc. în ședința biroului Comitetului județean de partid s-au apreciat eforturile constructorilor, ale pro­iectanților și beneficiarilor de investiții pentru îndeplinirea sar­cinilor ce le revin. Se prelimina că planul de 598 de milioane lei investiții, din primul trimestru, din care 363 milioane lei con­­strucții-montaj, să fie depășit, la același timp, biroul județean de partid apreciază că, deși pe an­samblul județului planul de in­vestiții va fi realizat, sunt unele obiective importante de investiții rămase în urmă, continuă unele deficiențe, deseori analizate și cri­ticate, legate de asigurarea docu­mentației, a utilajelor tehnolo­gice, a folosirii judicioase a for­ței de muncă, aprovizionarea cu materiale, utilizarea rațională a utilajelor de construcții și mijloa­celor de transport. Biroul jude­țean apreciază, de asemenea, că în multe cazuri, deși au fost date asigurări de către ministerele de resort, măsurile practice nu se fac simțite pe șantiere. Față de gra­ficele de execuție stabilite, ținin­­du-se cont de termenele de in­trare în funcțiune, sunt rămase in urmă lucrările pe șantierul insta­lației de înnobilare a hîrtiei de la Fabrica de celuloză și hîrtie Falas, la secția de granulare de la U.S.A.S. Năvodari, unele con­strucții turistice, precum și unele construcții de locuințe. Analizind ritmul de execuție și stadiile fizice ale unor obiective, biroul județean de partid consi­deră că pentru asigurarea intrării la termen în funcțiune a Centra­lei electrice de termoficare Palas (primul grup de 50 MW e prevă­zut a intra în funcțiune la 30 iu­nie), trebuie luate măsuri urgen­te. Nici pînă în prezent nu este asigurată turbina pentru cel de-al doilea grup de 50 MW, deși ca urma să fie livrată de U.CM­­. Re­șița încă din aprilie 1969. Și în ceea ce privește lucrările de ter­moficare din Constanța, ritmul de execuție este nesatisfăcă­­tor. Șantierul „Energo-construc­ții“ București, care execută (Continuare in pag. a II-a) Termene - stadii de execuție CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT Trimestrul I al anului 1970 a consemnat pentru întreaga producție industrială a județu­lui Constanța un spor de 10 procente față de anul 1969. La aceste realizări, pe linia grafi­celor de producție, se înscriu și succesele colectivelor Fabri­cii de celuloză și hîrtie Palas, întreprinderii de prelucrare a lemnului și Fabricii de amba­laje metalice Constanța, trei u­­nități cu profil de activitate di­ferit, dar care au raportat, con­comitent, realizarea planului. Astfel, colectivul Fabricii de celuloză și hîrtie a realizat o depășire de 143 tone hîrtie, față de cifra planificată. Și la I.P.L.­ Constanța, prin­­tr-o judicioasă organizare a producției și a muncii s-a reu­șit să se realizeze o producție suplimentară in valoare de a­­proximativ 500.000 lei, o creș­tere a calității produselor des­tinate fondului pieței. La Fabrica de ambalaje me­talice, așa cum ne relata te­lefonie corespondentul nostru, tehnicianul Dumitru Olteanu, printr-o asigurare materiei prime și a ritmică a celorlalte materiale auxiliare, prin res­pectarea ciclului de revizii și reparații curente a utilajelor, planul pe trimestrul I 1970 a fost realizat cu 4 zile înainte de termen, obținindu-se totodată importante economii la materia primă. Sunt succese ce ilustrea­ză concret preocuparea colecti­velor de muncitori, tehnicieni și ingineri, a cadrelor de con­ducere din unitățile economice ale județului Constanța. i SPORT 1 A-------------------------------------------t Volei \ Fotbal s 1 Rugbi \ * * * * * * * * încununarea succeselor înseamnă, in același timp, și sporirea răspunderilor Sîmbătă și duminica, intr-un cadru sărbătoresc, cooperatoriii din Limanu, Palazu Mare, Cobadin și Comana, ale căror unități au fost declarate fruntașe pe țară în întrecerea socialistă pe anul 1969, au trăit momente de adîncă bucurie. Mîndria lor justifica­tă, aceea de a fi primii pe țară într-un domeniu sau altul se îm­pletea cu răspunderea ce le revine pentru ca și în viitor activita­tea lor să-i mențină la cota cucerită prin muncă și pricepere. La Limanu „argonauții“ au găsit lina de aur Sâmbătă seara, sala de ședințe a cooperativei agricole din Li­ma nu devenise neîncăpătoare. Deși steagul de initare fruntașă pe țară viza doar un singur sec­tor de producție al unității — creșterea oilor — la sărbătoarea aceasta au ținut să fie prezenți toți aceia care făuresc roadele bogate. Aprecierea acestor har­nici ciobani, care au realizat in anul trecut, în medie, 1 kg lună pe cap de oaie, la un efectiv de 3.000 capete, este cu atît mai substanțială cu cit afii din materialul prezentat de Gheorghe Opriș, președintele cooperativei agricole, că la Lima­nu nu există o tradiție în crește­rea oilor. Se creșteau și aici oi de la care pînă nu de mult se reali­za, în medie, 1,5—3 kg de lună. Ca urmare a măsurilor luate de consiliul de conducere și organi­zația de partid, privind introduce­rea reproducătorilor din rasa Me­rinos, crearea unor condiții optime de furajare și îngrijire, aplicarea selecției, instruirea crescătorilor de oi — toate acestea au făcut ca an de an producția de lună să crească. La cele 7 kg de lună s-a adăugat și obținerea, in anul tre­cut, a 108 miei la 100 oi, ceea ce a adus cooperativei un venit net, numai din acest sector, de 340.009 lei. Harnicii crescători de oi au fost felicitați de ing. Stelian Dinescu, director general in Ministerul A­­griculturii și Silviculturii, care Șt. MIHAI V. GAȘPAR G. KAIALI (Continuare în pag. a Ill-a) Aspect din noua stație de transformare de 110 KV care va „lega“ Electrocentrala Pa­las cu sistemul energetic na­țional. Foto : V. LĂZĂRESCU Conversații cu cititorii Da, aveți dreptate stimate tova­­rășe Victor Alexandru , am putea aduce mai des, în discuția noastră periodică, problema birocrației și a implicațiilor ei sociale, acea atitu­dine a funcționarului și nu numai a lui, de a emite mecanic, ca un robot experimental, răspunsuri ste­­reotipe, „inodore“ și „insipide“, ca­pabile să sperie chiar și pe cel mai răbdător „pensionar“ al... sălilor de așteptare. Exemplul pe care ni-l propuneți nu este, insă, cel mai semnificativ. De fapt, nil înfățișa­rea vestimentară a birocratului ne interesează, nici „mînecuțele“ și nici portretul lui fizic. N-o să recunoaș­tem birocratul după ultimul „mo­del“ lansat de... umoriști, ci după rabatul dat operativității, competen­ței și răspunderii cu care ne „re­zolvă“ cererea pentru care ne-am aliniat la ușa biroului său. La urma urmelor, chiar și un bi­rocrat sadea poate fi zîmbitor, ama­bil și cu miere in glas. Dar cu o „miere“ care lasă, ulterior, un gust amar de parca a fost luată din „fa­guri“ de furnică. Este aici cazul re­latat de dv., tovarăși din imobilul de pe strada 1 Mai nr. 3 (Eforie Nord). Ne scrieți că mai marii sec­torului 6 al I.G.L. v-au­ ascultat răb­dători, și-au notat (în toamna anu­lui trecut) toate lucrările care ur­mau să­­ fie efectuate, și v-au dat, din nou, toate asigurările ca nu veți intra în iarnă cu acoperișul casei decupat. Și, să știți că nici condu­cerea întreprinderii respective nu neagă că salariații săi ar fi fost mai puțin „blajini și săritori“. Nu! Ne comunică cu sinceritate că „băieții“ au început lucrarea „în luna no­iembrie 1969“, dar că, „desfăcînd a­­coperișul, a plouat și apa a pătruns prin plafoane în două camere...“. f­ți liniștiți! Avem toate asigurările că ploaia a pătruns... discret „fără a produce desfacerea tencuielilor“. Fapt pentru care, cităm iar, „a fost oprită lucrarea, deoarece tim­pul (?!) nu mai permitea continua­rea ei“. Așa că, „în trimestrul II a.e., când timpul va fi favorabil« și sezonul balnear se va deschide de­plin, dv., locatarii imobilului cu nu­me atit de vegetal, „Floricica“, vei­ ■ fi buni de cinste.. Cit despre tehni­cianul D. Oprea despre care ne­­ vom­­­mitî, și echipa lui de „ștrengari“ nu se poate spune că-s birocrați pen­tru că nimeni nu i-a văzut cu mîne­­cuțe și ochelari pe nas. Apoi, vorba ceea, un an ca mîine trece... Că anul acesta sui-generis, din ca­lendarul birocratic, nu trece el chiar așa de neobservat, fără să lase ur­mele unor șicane, cu nimic justifi­cate, este adevărat și de„ Petre Doicu, Ion Mihoc și Iosif Donciu, sunteți îndreptățiți să-i socotiți, pe cei care v-au împiedicat să benefi­ciați de concediul de odihnă pe ■ri­nul 1968, niște birocrați asfixiați de dosărașele în spatele cărora se mai ascund și acum. O satisfacție, e drept, cam tardivă, aveți totuși. La adresa noastră, și în urma anchetei efectuate de Consiliul județean al sindicatelor, vi se comunică că se­sizarea este justă, că, angajându-vă prin transfer la Fabrica de ciment din Medgidia, aveau­ dreptul la con­cediu pe anul 1968, dar că — și asta ne-a uimit­­­ „dintr-o greșită interpretare a legii“ (birocratul are totdeauna o scuză) nu i-au fost a­­cordate atunci. Reținem, insă, că „s-au luat măsuri ca întreprinderea să calculeze indemnizațiile de con­cediu“ și sa vă fie expediate su­mele respective, prin poștă, la do­miciliu, pînă la sfîrșitul lumii mai-Așa cum aveam să aflăm in atî­­tea alte cazuri, birocratul nu este un ins agresiv, nu se încăpăținează, nu se bate oricum pentru a-și salva aparența. Se tinguie, se tîrguie, se Petre ZĂRNESCU (Continuare în pag. a IXI-a) BIROCRATUL IA TOCMEALA: „mai lasă o zi, mai stai vreo două. UN AN CA MIINE TRECE..“ Vizita la Constanta a unor activiști ai Comuniștilor din Iugoslavia La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân ne vizitează țara o delega­ție de activiști ai Uniunii Co­muniștilor din Iugoslavia. Delegația, formată din tova­rășii Milorad Stanoievici, mem­bru al Prezidiului Uniunii Co­muniștilor din Iugoslavia, con­ducătorul delegației, Ante Iosi­­povici, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor din Re­publica Socialistă Croația, Or­­han Nevzati, membru al Secre­tariatului Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor din Re­publica Socialistă Serbia, Ale­­xandar Seculovici, activist la Secția pentru probleme ideolo­gice a Prezidiului Uniunii Co­muniștilor din Iugoslavia, a fă­cut o vizită în județele Brașov, Bacău, Iași, Galați, Brăila. Sîmbătă, după-amiază, înso­țită de Milorad Komatina, con­silier al Ambasadei R.S.F. Iu­goslavia la București, delegația de activiști ai U.C.I. a sosit în județul Constanța. Duminică dimineața, delegația de activiști ai U.C.I. a fost pri­mită de tovarășul Petre Iones­­cu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comi­tetului județean Constanța al P.C.R. La convorbirea care a avut loc au participat tovarășii Ion Tudor, membru supleant al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, prim-vi­­cepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Consi­liului popular județean. Petre C. Ion, secretar al Comitetului județean de par­tid; Ion Lungu șeful secției de propagandă a Comitetului jude­țean de partid; Dumitru Mân­­droiu, membru al biroului Co­mitetului județean de partid, redactorul șef al ziarului „Do­­brogea nouă”. Cu acest prilej, primul secre­tar al Comitetului județean de partid a prezentat oaspeților dini preocupările organizației județene de partid in domeniul politic, economic și social, avînd loc cu acest prilej un larg schimb de informași. In timpul șederii în județul Constanța oaspeții iugoslavi au vizitat portul Constanța, stațiu­nile de pe litoralul românesc al Mării Negre și au asistat la un spectacol cu opera „Rigol­etto“. Ieri dimineață, delegația de activiști ai U. C. S. a părăsit Constanța, îndreptîndu-se spre București. DE DOUĂ ORI PRIMĂ­VARĂ Terenul de fotbal trasat ad­­hoc pe caldarîmul străzii, porți­le marcate de pietre, o minge rostuită dintr-un carîmb de cio­rap umplut cu cîrpe și legată cu sfoară să nu se „desumfle“. Și larma noastră, a zecilor de copii din mahala, cărora ne clo­cotea sîngele în vine de atita alergătură. Un clișeu prăfuit din anii copilăriei... Poate am fi vrut și noi să simțim sub picioare foșnetul moale al gazonului, poate am fi dorit să nu mai fim tulburați din joc de trecerea căruțelor, a iaurgiului sau zarzavagiului care-și duceau marfa în coșuri atîrnate de cobilița încovoiată peste umeri. Cine avea să-și ba­tă capul cu visele noastre mă­runte ? Și o altă imagine, la fel de veche și prăfuită : gropile cu gunoaie și bălării de dincolo de­­ moara și cărămidăria Dama­dian, la marginea Con­stanței, înspre ghiolul Tăbăcăriei. Acolo ne duceam, mai ales, primăvara să prindem scatii și sticleți. E tocmai locul în care mă aflu acum și privesc fascinat, în jur, locul care a chemat, de fapt, clișeele vechi ale unor amintiri pe care le credeam de mult ui­tate, ale unei copilării cu prea puține bucurii, cu prea puține vise. Nu mai sunt nici gropi cu gunoaie, nici scaieți, nu mai există nici măcar cărămidăria cu coșul ei roșu, solitar, înălțat ca o suliță sîngerie spre cer. In schimb, regăsesc întreagă copi­lărie, e drept, o altă copilărie, care visează ca și cealaltă din amintirile ce păreau uitate dar care își împlinește visele,­­știe I. CÍMPEANU (Continuare în pag. a IlI-a)

Next