Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)

1970-05-30 / nr. 6775

Pag. a 3-a DOBROGEA NOUA nr. 6775 VIZITA IN JUDEȚUL IALOMIȚA Cuvintarea tovarășului NICO­LAE CEA­UȘESCU (Urmare din pa;. 1) Desigur, tovarăși, și pină a­­cum, în întreaga noastră activi­tate, in toate rezultatel­e obținute la construcția socialistă, in creș­terea bunăstării poporului s-au evidențiat unitatea și hotărîrea de muncă a națiunii noastre so­cialiste ; această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu a­­tîta tărie — aș putea spune — ea în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conștiință a națiunii noastre so­cialiste, a hotăririi întregului po­por ca, strîns unit în jurul par­tidului, să facă totul pentru a în­vinge orice greutăți, pentru a a­­sigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului în România. (A­­plauze puternice, orale, se scan­dează : „Ceaușescu-P.C.R.“!). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor asumate de clasa muncitoare, de țărănime, de intelectualitate, de bărbați, femei, tineri și vârstnici de a asigura prin muncă intensă o producție sporită, recuperarea pierderilor din unitățile care au avut de suferit de pe urma inun­dațiilor, sarcinile de plan pe a­­cest an vor fi în întregime reali­zate in industrie; avem, de ase­menea, perspectiva ca prin mun­că intensă și în agricultură, cu toate greutățile provocate de ca­lamitățile naturale, să obținem o recoltă bună. Suntem­ încredințați că lucrătorii din agricultură, coo­peratorii, inginerii, vor face to­tul pentru a recupera pagubele și a asigura o bună recoltă în a­­cest an. (Aplauze puternice, lí­raie, se scandează: „Ceaușescu- P.C.R.“). Am vizitat in județul dumnea­voastră două întreprinderi indus­triale, precum și o întreprindere agricolă de stat și o cooperativă agricolă. Am constatat că și în acest județ — ca de altfel in în­treaga țară — oamenii muncii desfășoară o activitate însuflețită, plină de elan, pentru a-și înde­plini obligațiile, pentru a contri­bui la învingerea greutăților pro­vocate de calamități. De aseme­nea, am constatat cu bucurie, că lucrătorii din agricultură, coope­ratorii au obținut rezultate bune, că, în general, pe dârpiile Bără­ganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din județul Ialomița — muncitori, țărani și intelectuali — își vor aduce din plin contribuția la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăților, și — în acest fel ■— la asigurarea mersu­lui înainte al patriei noastre so­cialiste. (Aplauze puternice, u­­rale). Doresc să adresez felicitări tuturor muncitorilor din județul Ialomița, țăranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, in­telectualilor, și să le urez noi suc­cese în activitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Firește, tovarăși, în aceste săp­­tămîni ne-sum concentrat mult a­­tenția și eforturile pentru învin­gerea greutăților provocate de calamitățile naturale. Dar, tot­odată, ne-am preocupat și ne preocupăm ca aceste greutăți, a­­ceste calamități, să nu influen­țeze activitatea din celelalte părți ale țării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm în așa fel munca ni­cit, in ansamblu, să asigurăm desfășurarea in condiții cit mai bune a activității economice și sociale. Facem acest lucru convinși că succesele pe care le obținem in construirea socialismului, in ri­dicarea bunăstării poporului nos­tru, reprezintă o contribuție con­cretă la dezvoltarea și întărirea sistemului mondial socialist, la creșterea influenței socialismului în întreaga lume. (Aplauze puter­nice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susți­nut de dezvoltarea construcției socialiste in patria noastră, noi am considerat și considerăm, tot­odată, necesar să ne aducem con­tribuția activă la dezvoltarea co­laborării cu țările socialiste, cu partidele comuniste și muncito­rești, cu mișcarea antiimperialis­­tă. După cum cunoașteți, chiar în această perioadă am avut in București multe întâlniri cu șefi de state, cu reprezentanți ai altor țări, cu conducători și delegați ai altor partide și mișcări de elibe­rare națională; am mers, de a­­semenea, la Moscova, considerând că nu putem neglija problemele internaționale chiar in condițiile greutăților pricinuite de inun­dații. Dimpotrivă, tocmai dato­rită faptului că există o aseme­nea situație, trebuie să dezvoltăm o activitate internațională mai intensă, convinși că solidaritatea și unitatea tuturor popoarelor, a tuturor forțelor progresiste con­stituie o garanție a mersului îna­inte, a asigurării păcii. (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici in aceste zile că în diferite părți ale glo­bului pământesc continuă răz­boiul, că este necesar să acțio­năm, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominație și dictat, colonialismului, pentru a impune în viața internațională relații de colaborare și înțelegere, principiile deplinei egalități în drepturi, ale respectării indepen­denței și suveranității naționale, dreptul fiecărui popor de a-și ho­tărî soarta așa cum o dorește. Suntem­ convinși că aceste prin­cipii vor triumfa. (Aplauze puter­nice). Imbinind preocupările naționale cu cele internaționale, partidul și poporul nostru își îndeplinesc astfel atit obligațiile față de ele înșile, cit și față de mișcarea co­munistă și muncitorească inter­națională, de cauza socialismului, a păcii și progresului in lume. în felul acesta demonstrăm că intre interesele naționale și solidarita­tea internațională există o strinsă unitate, că numai imbinind în mod armonios preocuparea față de problemele naționale — asi­­gurind creșterea bunăstării și dezvoltarea socialismului în pro­pria țară —■ cu solidaritatea in­ternațională, noi ne facem dato­ria de detașament al mișcării comuniste, al forțelor păcii din întreaga lume. (Aplauze puter­nice). Doresc să aduc, și cu acest pri­lej, mulțumiri tuturor statelor care, in aceste zile, și-au expri­mat simpatia față de poporul nostru, au oferit, sub diferite for­me, ajutor ; doresc să mulțumesc, de asemenea, tuturor organizații­lor internaționale care ne-au dat sprijinul lor, cetățenilor din di­ferite țări ale lumii care au tri­mis ajutoare pentru sinistrații din România. In toate acestea noi ve­dem o manifestare a simpatiei și stimei de care se bucură po­porul nostru in rândul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie și colaborare cu toate națiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, orale); Exprimând mulțumirile noas­tre tuturor celor care ne-au aju­tat și ne ajută, le asigurăm de simpatia și solidaritatea noastră. Poporul român este și va fi în­totdeauna pentru prietenie și pa­ce cu toate popoarele lumii. (Aplauze puternice), în încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia — localitate care începe să devină o frumoasă capitală de județ — tuturor lo­cuitorilor județului Ialomița, noi succese în muncă! Vă doresc multă sănătate și fericire ! (Apla­uze puternice, prelungite , orale , se scandează îndelung „Ceaușescu — P.C.R. !""). Luînd cuvîntul in încheierea adunării populare, primul secre­tar al Comitetului județean de­­ partid arată că oamenii muncii de pe aceste meleaguri, in frunte cu­­ comuniștii, nu vor precupeți nici un efort pentru îndeplinirea în mod exemplar a angajamen­telor luate în producție de toate colectivele din industria și agri­cultura Ialomiței, pentru ca și acest județ să-și aducă o contri­buție substanțială la recuperarea pagubelor provocate de calami­tățile recente din țara noastră, la realizarea­­ integrală a planului, pe 1970. aji­ingul:i.ia .șfirșit intr-o atmos­fera de puternic entuziasm. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducă­tori de partid și de stat în județul Ialomița, asemenea celorlalte în­­tîlniri din aceste zile de pe cu­prinsul patriei, a prilejuit o nouă și vibrantă manifestare a unității de monolit, a națiunii noastre so­cialiste în jurul partidului comu­nist, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar forța orîndu­­irii noastre socialiste. Din munca și roadele ei, din abnegația celor care pun stavilă apelor, a celor care pe ogoare și în uzine se străduiesc, zi și noap­te, să dea țării valorile materiale de care ea are atîta nevoie, din angajamentele reînnoite ale aces­tor zile desprindem hotărîrea de­­neclintit a tuturor fiilor acestui pămînt de a munci în așa fel in­cit și ultimul an al cincinalului să fie încheiat cu succes. Este în­că o dovadă a spiritului de res­ponsabilitate, a înaltului patrio­tism al constructorilor României Socialiste. (Agerpres) INIMA ȚĂRII BATE LA UNISON A­ll-a Constanta“ — un­­ a& singur sens: înainte! Cititorii noștri știu că o ca­ravană, a II-a — prima, com­pusă din 6 autocamioane ple­case duminică — alcătuită de data aceasta din 4 autocamioa­ne, de ctte un vagon­­ fiecare, a plecat din Constanta marți, 26 mai a.c., transportînd spre populația sinistrată din județul Alba peste 100.000 de obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru toate virstele. Un mesaj al solidarității, al unui întreg județ către,altul, către unul din acele județe în care munca de fiecare zi a fost crunt între­ruptă, lovită greu, noaptea tîr­­ziu, de furia apelor. Reporterul intuiește cuvîntul omenie, notîndu-și număr, în fuga mașinii, fluturările de mîini ale oamenilor de pe tra­seu, îndemnul lor de a ajunge cu bine la destinație, dorința de a fi de folos. Pretutindeni, un singur consemn, consemnul li­ber. Pretutindeni, oameni dis­puși să ne dea întîietate. Pre­tutindeni, dispuși să muncească cu tenacitate pînă noaptea tir­­ziu, cu seriozitate, fără larmă veseliei de odinioară. Scurgerea caravanelor pe șosele nu mai surprinde pe nimeni și nici cu­rioșii nu mai întreabă încotro vă duceți și ce transportați. Știu și ne urează DRUM BUN. Este, de fapt, dorința echipa­jului, a acelor 4 șoferi, care, deși întorși de la drum, n-au pregetat să insiste pentru a ur­ca din nou la volan, iar pe drum să refuze popasurile care li se propuneau. Și totuși... tre­cerea Dunării în condiții neo­bișnuite, manevrarea la debar- Trimisul nostru transmite din județul Alba cader pe un spațiu mic, vin să ne oblige la unele stagnări. Rînd pe rind Filip Asadu­­rian, poate cel mai inimos șo­fer, devine mecanic, electrician, specialist în montarea arcuri­lor. Unele reparații, în condiții După 42 de ore, cale 4 „vagsane“ pe cauciucuri, transportînd peste 100.000 de obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru populația s nistratâ din ju­dețul Alba, au ajuns la destinație normale, s-ar fi făcut în cîteva ore. Acum se remontează cu ochii pe minute. La Călărași este nevoie de intervenția me­canicilor de la autobază. E noapte. E ora la care ar trebui să fii acasă, ti găsim, iisă, a­colo, în atelier. Lasă totul și in­tervin operativ fără să se ceară cineva cu insistență. Consem­nul se păstrează pe tot parcur­sul și terminăm la timp. Acolo, la destinație, sunt oameni, copii și femei, care așteaptă haine, pi­jamale și pantofi, pături, perne și cearșafuri. Semenii lor din Constanța le-au ambalat în ce­lofan cu convingerea că ele vor ajunge repede, repede, acum, cână oamenii au maximă ne­voie de ele. E noapte. După 42 ore de mers, caravana celor 4 vagoa­ne ajunge la Alba Iulia. Local­nicii ne string mîinile cu­ căl­dură, bărbătește. Acum mun­cesc, refac, reclădesc totul, to­tul de la început. Ne primesc organele de partid și de stat. Ne mulțumesc, în numele local­nicilor, adresându-se, de fapt, tuturor locuitorilor Constanței, care și-au trimis ca mesaj al omeniei obiecte necesare sinis­traților. Moise Mircea, omul care stringe din mii puținul mate­rial lemnos rămas in dărîmătu­­rile fostei sale case, a lăsat to­tul, a venit la noi, ne-a strîns mina. Fără vorbe, simplu, ome­nește. Ne emoționează gestul altui localnic. Se numește Eu­gen Hondelsman. Pictor. Se o­­ferâ să deseneze chipul fiecă­rui membru din echipaj și în­­mînează pe loc aceste cartona­șe. Acesta este răspunsul, pe ca­­re-l socotim încărcat de semni­ficație, al celor din Alba Iulia pentru cei din Constanța. Petre ZÂRNESCU Alba Iulia, 28 mai 1970 1 Pentru inventa­rierea bunurilor calamitate Recent, Consiliul de Miniș­tri a stabilit o serie de mă­suri pentru inventarierea bu­nurilor calamitate și evalua­rea pagubelor ca urmare a inundațiilor din luna mai a.c. Intrucit, determinate în împrejurările de inundații, o serie de bunuri din patrimo­niul organizațiilor socialiste, precum și ale cetățenilor au fost dislocate, s-a stabilit o­­bligația pentru cetățenii care dețin bunuri de orice fel ce nu le aparțin să le declare in termen de 48 ore, celor care le aparțin sau, dacă a­­ceștia nu le sunt cunoscuți, organelor de miliție. In același timp, hotărârea prevede sancționarea, potri­vit legii, a acelora care nu declară în totalitate și la ter­men bunurile ce nu le apar­țin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligație ce trebuie respectată de fiecare cetățean, ci și o îndatorire patriotică de sprijinire a ac­țiunii pentru reîntregirea pa­trimoniului calamitat. întreținerea culturilor agricole (Urmare din pag. 1) hectare de porumb, floarea-soa­relui și legume. Ne interesăm la Direcția agri­colă asupra stadiului întrețineri culturilor agricole. Aflăm că in cooperativele agricole, pînă ieri dimineață, floarea-soarelui n-a primit in întregime prima prăși­lă manuală; aproape 8.000 hecta­re din această cultură erau ieri dimineață încă neprășite. De ase­­menea, la porumb prima prașila mecanică s-a aplicat pe 43.000 hectare, adică 43 la sută din plan, iar cea manuală pe numai 16 la sută. Avînd in vedere timpul îna­intat si ritmul vertiginos de creș­tere a buruienilor, situația este îngrijorătoare. Sunt suprafețe mari de sfeclă, cartofi și legume care, de asemenea, trebuie pră­șite imediat. Așadar, volumul de muncă s-a triplat. Acolo unde munca este bine organizată, un­de specialiștii, brigadierii și con­siliile de conducere sunt în mijlo­cul oamenilor, suprafețele prășite­­ tot mari. La Grădina și Mireasa, lucrările actuale se desfășoară intr-un ritm satisfăcător, în timp ce la Tirgușor, din 360 hectare cu floarea-soarelui aici n-au fost prășite decit 130. Alt exemplu: în faza I.M.A. Pantelimon, prași­la a doua mecanică la floarea­­soarelui se apropie de sfîrșit, iar în unele cooperative agricole de­servite de mecanizatorii de la Chimogeni s-a început și prașila a treia. In schimb, în alte uni­tăți, suprafețele prășite pentru prima dată sînt foarte mici. La cultura porumbului, în coopera­tivele agricole deservite de I.M.A. Ostrov au fost prășite 2.133 hec­tare din 4.763, iar în cele din raza I.M.A. Independența — 3.682 hec­tare din 6.490. Purtăm discuții cu inginerul Dan ȘERBU directorul Direcției agricole județene, în legătură cu stadiul lucrărilor actuale și mă­surile ce urmează a fi luate pen­tru ca peste tot în acest an să se realizeze recolte sporite. „Ca în nici un an — ne-a spus interlocu­torul nostru — în primăvara a­­ceasta, datorită ploilor abunden­te, buruienile s-au dezvoltat re­pede și într-un număr extraordi­nar de mare. Așa cum a subliniat și conducerea partidului nostru, în prezent, întreținerea culturilor, scoaterea acestora din buruieni este o problemă națională. De a­­ceea, peste tot trebuie să se ac­ționeze cu toate forțele pentru intensificarea ritmului la prașila. Este necesar ca acolo unde nu s-a aplicat la porumb sapa rotativă să se folosească și în prezent a­­ceastă unealtă, avînd în vedere randamentul sporit și posibilita­tea mare de distrugere a buruie­nilor. Pe solele puternic îmbu­­ruienate trebuie să se treacă de îndată la aplicarea prașilei ma­nuale, urmînd ca după aceea să se aplice prașila mecanică. A­­ceasta cu scopul de a elibera plantele de buruieni, care in mo­mentul de față produc cu adevă­rat sufocarea culturilor. Va tre­bui să se acționeze peste tot cu mașini, cu sape și cu brațele pen­tru distrugerea buruienilor atit la cîmp, cit și în grădinile de le­gume. Nu trebuie neglijată in această perioadă recoltarea fura­jelor, recurgîndu-se la însiloza­­rea surplusului de lucerna și ma­să verde. Pe solele unde s-a re­coltat masa verde, să se treacă de îndată la executarea arăturilor și însămînțarea porumbului pentru siloz. De modul cum ne vom preocupa în aceste zile de asigu­rarea bazei furajere va depinde realizarea planului in zootehnie, sector care la județul nostru are sarcini deosebit de mari". Este de datoria conducerilor unităților agricole, a organizații­lor de partid, a specialiștilor, a consiliilor populare ca peste tot să se întreprindă acțiuni energi­ce, in așa fel ca în următoarele 7-8 zile toate culturile agricole să fie eliberate de buruieni. Prașila, asociată cu privitul manual, con­stituie o lucrare de bază, la care trebuie să fie mobilizați toți me­canizatorii, cooperatorii, elevii școlilor, organizîndu-se la acest scop acțiuni de masă, să se mun­cească neobosit, de dimineață pî­nă seara, inclusiv la zilele de sărbătoare. CONTUL 2000 742.053 lei Expresie concretă, de profund atașament și ajutor dezinteresat față de locuitorii județelor sinistrate, contul 2000, contul omeniei, crește zilnic, demonstrînd astfel, palpabil, sprijinul acordat de locuitorii jude­țului Constanța zonelor cuprinse de furia nestăvilită a apelor. Pînă ieri la ora 7, la ghișeele agențiilor Ca­sei de Economii și Consemnațiuni, în contul 2000, cetățenii județului și municipiului Constanța au depus suma de 742.053 lei. Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor COMUNICĂ. Pe baza ultimelor date pri­mite in dimineața zilei de 29 mai, Comisia centrală de apă­rare împotriva inundațiilor co­munică : Vremea a fost frumoasă, continuind să se încălzească in estul Olteniei, Muntenia, Do­­brogea și sudul Moldovei. Zinour&ri pronunțate și persis­tente s-au produs în Banat, în județele Mehedinți, Gorj, Bi­hor, Sălaj și Satu Mare, unde joi a plouat cu intermitență aproape toată ziua. Cantitățile de apă căzute au fost insă re­duse. Cele mai mari s-au înre­gistrat în ultimele 24 de ore la Sighetul Marmației — 20 litri pe mp, la Mo­ldova Veche — 23 litri pe mp și la Oravița — 18 litri pe mp. In zona muntoasă, din nor­dul țării au fost semnalate ploi mai ales sub formă de averse, și izolat, in munții Banatului, a nins. APELE MUREȘULUI sunt in scădere pînă la Săvîrșin, fiind sub cota de inundație, însă cresc ușor în aval. La Arad, nivelul maxim este atins la 29 mai și au o valoare de 490 cm, cu 40 cm deasupra cotei de inundații. Afluenții Mureșului stat in scădere. PE OLT, nivelurile au scăzut pe tot cursul, menținîndu-se însă cu 50—80 cm peste cotele de inundație in sectorul Fel­­dioara-Făgăraș și cu 20—40 cm in sectorul aval de Rm. Vîlcea. Singura excepție o constituie zona Sebeș-Olt, unde a avut loc o ușoară creștere care a durat circa 12 ore și s-a trans­mis in aval în cursul zilelor de joi și vineri. Nivelul maxim va fi la Rm. Vîlcea și va avea 35 cm peste cota de inundație. Afluenții Oltului au scăzut. PE SIRET, apele sunt în creștere ușoară pe sectorul mijlociu și în scădere pe restul parcursului, cotele de inundații fiind depășite în sectorul infe­rior — la Lungoci cu 65 cm și Șendreni cu 80 cm. Se prevede scăderea in continuare a nive­lului apelor pe întreg parcur­sul Siretului. Afluenții lui sunt și ei în scădere, cu excepția riului Bîrlad, care a înregis­trat la Birlad 13 cm deasupra cotei de inundație. Viitura, ca­re a parcurs acest rîu în zilele de 24—28 mai, se prevede să ajungă la Tecuci la 30 mai cu un nivel maxim de 410 cm, cu 10 cm peste cota de inundație. PE PRUT, nivelurile apei sunt în scădere ușoară pe tot parcursul, cu excepția sectoru­lui inferior, unde staționează. Cotele de inundație sunt depă­șite numai in zona Drinceni cu circa 70 cm, Fălciu cu 70 cm și Oancea cu 50 cm. Pentru zi­lele următoare, se prevăd creș­teri ușoare ale nivelului apei în sectorul aval de Ungheni. PE DUNĂRE nivelurile apei continuă să crească pe tot par­cursul românesc. Vineri la ora II, în sectorul Baziaș-Orșova și Cernavodă-Brăila, apele au crescut cu 1—2 cm față de ziua precedentă, pe sectorul Tr. Severin-Cernavodă cu 10—13 cm, iar la Brăila și Galați au scăzut cu 2 cm. In următoarele zile, apele vor crește în continuare, ca efect al propagării undei de viitură care s-a resimțit la intrarea la țară cu începere de la 20 mai, frontul ei ajungind vineri la Oltenița. După cum s-a mai anunțat, culminația viiturii pe Dunăre va ajunge la Baziaș, la 1—2 iu­nie, o cotă de 760—770 cm. (Agerpres) OAMENII APELOR, pe deplin solidari cu cei loviți de furia apelor . Mulți dintre ei au primit vestea dramaticei lovituri pe care apele revărsate le-au dat bunurilor și oamenilor țării comprimată în radiograme ori din comunicatele radio. Depărtarea la care-i îndatorirea de căpetenie obligă nu le-a permis să-și facă o ima­gine precisă asupra propor­țiilor loviturii, rănilor săpate de ape în trupul țării, asupra dramaticei lupte pe care desfășoară în aceste zile po­­­porul întreg. Dar inima sim­țitoare a vibrat dureros în ciuda distanțelor. Și radio­gramele trimise comitetului de partid al portului de pe navele aflate în marș sau sub operații în diferite porturi ale lumii aduc primele vești despre solidaritatea de­plină a navigatorilor noștri cu compatrioții lor atât de greu încercați. „Am hotărît să venim în a­­jutorul sinistraților cu suma de 5.200­ lei“, transmite in nu­mele echipajului CARGOU­LUI „ROMAN“, aflat la Bei­rut, comandantul navei, Vir­gil DRAGHICI. Echipajul CARGOULUI „PITEȘTI“ a hotărît să con­tribuie la ajutorarea celor lo­viți de furia apelor cu cite o și din salariul lunar, pînă la sfirșitul anului. Comandantul navei, Dumitru ȘTICHEA, ți­ne să adauge la cele două zi­le din salariul său lunar va­loarea altor 15 zile din drep­turile de concediu pe anul în curs. Marinarul Marin DU­­MITRAȘCIUC ține să vină în­­ ajutorul sinistraților cu cinci zile din primul salariu, timonierul Gheorghe POPA, motoriștii Aurel NIȚU și Ni­colae MUNTEANU, cu­âre 2 file din salariu în fiecare lu­nă a anului. De pe „PREDEAL“, aflat în drum spre țară, comandantul Alfred TEODORESCU anun­ță că majoritatea membrilor echipajului țin să ofere între­gul sprijin de care se simt omenește datori: Ion GLIGO­­RE, 500 de lei din primul sa­lariu, Luiz FANCISC, Gheor­ghe PANAIT, Nicolae DINU și Ion MADRESCU, cite 300 lei. Tot din Mediterana, Mihai T­E­S­L­A­R­U, comandantul CARGOULUI „CRAIOVA“, anunță hotărîrea echipajului său de a contribui la ajutora­rea sinistraților cu salariul pe două zile lunar. Sosiți la Constanța în aces­te zile, marinarii de pe ma­rele MOTOTANC „ARGEȘ“ s-au înscris imediat in atmos­fera care ne unește, oferind cei mai mulți salariul pe 2 și 3 zile lunar, pînă la sfirșitul anului. „Aflînd de gravele pierderi suferite de patrie și de mulți dintre oamenii săi, echipajul nostru a strîns suma de 18.320 lei pe care, la sosirea în țară, o vom depune în contul aju­torării populației sinistrate“, comunică din largul Medite­­ranei comandantul MINERA­LIERULUI „CARPAȚI“, Ni­colae MIREA. „Oferim populației sinis­trate c­­e două zile din sala­riul lunar pînă la sfirșitul a­­nului și suma de 200 dolari S­ UA, din indemnizația în valută a echipajului“, anunță din portul israelian Ashkelon, comandantul PETROLIERU­LUI „PLOIEȘTI“, Valentin IORDACHE. Sunt primele vești de la na­vele și de la bărbații întot­deauna pe ape ai țării. Nicolae FATU

Next