Dobrogea Nouă, iulie 1970 (Anul 23, nr. 6802-6828)
1970-07-15 / nr. 6814
> DOBROGEA NOUA nr. 6814 Vizita președintelui Republicii Africa Centrală, general Jean Bedel Bokassa (Urmare ilia pag. I) Străbătând apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung in zona industrială din partea de nord a orașului, unde se află numeroase unități ale industriei ușoare . Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, unde oaspeții iau cunoștință de procesele tehnologice in mare parte mecanizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale județului este transformat in garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posibilităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală in domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tânărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului piteștean sunt cunoscute în peste 100 de țări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteștiului se face un scurt popas, la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Nastase, a oferit in cinstea generalului Jean Bedel Bokassa, un dejun. In timpul dejunului, președintele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, pe multiple planuri, între cele două țări, pentru pace și înțelegere între popoare. Apoi, străbătând pitoreasca șosea națională Cîmpulung-Rucăr-Bran, oaspeții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea in orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutați cordial de președintele Consiliului popular județean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Atât în județul Argeș cât și la Brașov, pretutindeni în localitățile și unitățile economice vizitate de președintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. Cercetarea economică agrară in fata unor noi sarcini (Urmare din pag. 1) echeiat, de exemplu, cercetarea monografică a comunei Bucium, județul Sălaj și s-a întreprins o anchetă de specialitate în rîndul a 15.000 tineri din mediul rural. — Ce deficiențe s-au manifestat pină in prezent în cercetarea științifică de economie agrară. 1 — Unele studii elaborate sunt intompiere și insuficient aproftuduate pentru a putea fi folosite in luarea deciziilor de orientare a dezvoltării agriculturii. Congresul al IX-lea al P.C.R. a înscris printre sarcinile majore ale activității teoretice tratarea problemei agrare și rolului agriculturii în economia țării noastre. Dar, au trecut cițiva ani și literatura noastră economică nu dispune încă de lucrarea științifică in care să fie abordată și fundamentată politica agrară a partidului nostru, alte deficiențe de Desigur, sunt și ordin subiectiv sau obiectiv, noi le cunoaștem și am pregătit condiții pentru o activitate mai fructuoasă în viitor. — Cum sunt valorificate rezultatele cercetării științifice? — Cu toată atenția care s-a acordat valorificării cercetărilor, rezultatele obținute în acest domeniu sunt nesatisfăcătoare. Planurile de cercetare nu au fost strâns corelate cu nevoile de planificare și conducere a agriculturii și ale diferitelor forme de întreprinderi agricole și nu s-a reușit să se asigure o valorificare operativă a rezultatelor cercetării. De asemenea, cercetarea în unitățile de producție a fost insuficient organizată. Incepind din acest an, cercetările vor fi făcute pe bază de contract cu beneficiarii fapt care va determina o îmbunătățire a acestei situații, va lichida tendințele de birocratism și împingere a cercetării economice pe terenul nefertil al empirismului. — Ce propuneri s-au făcut la recenta adunare generală a Academiei de Științe Agricole și Silvice? — Pentru a se putea realiza programele de cercetare s-a propus lărgirea numărului de cercetători și încadrarea institutului cu economiști. De asemenea, s-a propus unirea eforturilor institutului cu cel al cadrelor care lucrează la catedrele de economie agrară din diferite institute de învățămînt superior, atragerea unor specialiști din unitățile de producție în rezolvarea problemelor de studiu, organizarea de colective de cercetare economică în instituțiile de profil. Totodată, s-a propus dotarea în continuare și organizarea unui centru modern de calcul electronic care să asigure satisfacerea nevoilor de calcul ale Ministerului Agriculturii și Silviculturii și ale întregii cercetări din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice. In esență s-au dezbătut pe larg atât problemele legate de domeniile de cercetare cât și cele referitoare la organizarea și valorificarea rezultatelor cercetării științifice. Cercetările vor fi organizate in programe complexe și ierarhizate pe principiul priorităților. Se vor constitui colective închegate, pe programe, stabilindu-se totodată răspunderile materiale ale conducătorului de program. Desigur, nu există satisfacție pentru un o mai mare lucrător pe tărîmul științei decît conștiința datoriei împlinite, încununarea efortului depus cu rezultate bune in producție. Vom crea cadrul necesar pentru afirmarea deplină a posibilităților cercetătorilor noștri in vederea îndeplinirii sarcinilor mari și importante ce ne revin. „ORĂȘELELE TINEREȚII“ DE PE LITORALUL ROMÂNESC O nouă serie de tineri, studenți și salariați din țara noastră, din R.D. Germană, R.P. Polonă și din alte țări europene au venit să-și petreacă o parte din vacanță pe litoralul românesc, la complexul turistic al tineretului de la Costinești. Și în celălalt „orășel al tinereții“ de pe țărmul Mării Negre, la tabăra de copii din Năvodari, a sosit a doua serie de elevi — aproape 3.800 din mai toate județele țării. In ambele, tinerii oaspeți sunt întâmpinați in vara aceasta cu o seamă de noutăți, in primul rând de ordin gospodăresc edilitar: la Costinești încă 24 de căsuțe cu 400 de locuri, un club și un teatru de vară cu 1.200 de locuri, cantina extinsă la 1.000 de locuri; la Năvodari, două pavilioane cu 840 de locuri, un bloc alimentar cu sală de mese, o policlinică și un grup gospodăresc. S-au creat astfel condiții ca in cele două citadele ale tinereții și exuberanței să-și poată petrece în vara aceasta o parte din vacanță in condiții optime de odihnă și recreere, 15.000 de tineri și respectiv 20.000 de copii din țară și de peste hotare. Pe lingă băile in mare și plajele fortifiantet gazdele asigură și alte condiții pentru petrecerea cit mai plăcută și instructivă a timpului pentru tineretul venit pe litoralul nostru : cluburi, biblioteci și jocuri distractive, filme și spectacole de teatru, concursuri sportive și cultural-artistice specifice vîrstelor, excursii pe litoral, in locuri pitorești și istorice din Dobrogea etc. Livrări la export zilnic, la întreprinderea de condiționare și livrare a produselor chimice sunt recondiționate, manipulate și încărcate mii de tone de diverse produse. Intr-o singură săptămînă au fost încărcate și livrate la export spre China sau Franța, Anglia, Brazilia sau Israel 15.653 tone uree, 7.120 tone azotat de amoniu, 8.825 tone polietilenă, peste 1.000 tone de negru de fum, sodă caustică și calcinată, coloranți. De remarcat faptul că planul la prestări în perioada amintită a fost depășit. LA C. A. P. BĂRĂGANU COMBINELE AU STAT (Urmate din pag. a)vot la dispoziție cooperatori care să se deservească. Ne întrebăm cum se împacă conducerea cooperativei, respectiv iov. Nicolae PARASCHIV, președintele și Stelică LAMBEANU, inginer șef, cu acest aspect? La insistențele mecanizatorilor de a li se asigura oameni, așa cum de fapt este normal, inginerul șef a reacționat prompt: „Dacă vreți să recoltați urcați tractoriștii dv. pe combine“ ! Oare cui aparține griul și cine trebuie să fie mai interesat lu recoltarea lui fără pierderi? Este cazul, după părerea noastră, ca și cooperatorii de la Bărăganu să fie mobilizați în actuala campanie. Aceasta cu atât mai mult, dacă ținem cont că în zilele de sîmbătă și duminică, aici nu s-a putut recolta nici mazărea din cauză că Ia cosii nu se prezentaseră decit trei femei (?!?) Unde ar fi cooperatorii din Bărăganu, întrebarea cred că interesează și Direcția agricolă județeană care, acum în campanie, ar trebui să controleze mai mult și să tragă la răspundere conducerile cooperativelor agricole de producție in care persistă asemenea deficiențe. Pag. a 3a Note noi pe portativul... NOUTĂȚILOR Ca să stabilești o anume individualitate strict distinctă printre întreprinderile constănțene, a oamenilor, sirguinței și rezultatelor înscrise sub inițialele întreprinderii de produse alimentare și textile Constanța, fără îndoială că ai apela întâi și intîi la diversitatea activităților pe care le cuprinde, la gama largă a produselor cu care întreprinderea concură la satisfacerea multiplelor cereri ale populației. Nici chiar denumirea destul de cuprinzătoare în aparență a întreprinderii nu mai ține pasul cu strădania muncitorilor, maiștrilor, inginerilor și tehnicienilor săi de a pune în valoare resurse naturale sau subproduse industriale, transformîndu-le în mărfuri de primă necesitate. întreprinderea seamănă din acest punct de vedere cu o grupare de fabrici și ateliere, cu un complex de valorificare superioară a tuturor resurselor inaccesibile marii industrii. Cunoaștem astfel un I.P.A.T. al morilor rurale și suburbane, fără de care nu poate fi conceput drumul griului către armata și rumena pline de casă, alături de unul al renumitelor covoare cu nume de rezonanță orientală, covoare apreciate nu numai între hotarele țării, ci in egală măsură in mai toate țările Europei, din Austria și pină în Norvegia și Suedia. Cunoaștem, de asemenea, I.P.A.T. al miilor de toneri de gheață artificială, fără de care nici măcar nu s-ar putea concepe desfășurarea marelui flux comercial al Constanței și litoralului, al sucului pe care-l solicită zilnic chioșcurile de răcoritoare, mulți dintre noi nebănuind nici alchimia care-i consacră metamorfoza, de la coaja de citrice la licoarea anticaniculară, nici că setea noastră se ridică anual la cifre de ordinul milioanelor de sticle. Folosim în căminele noastre saltele și plăpumi, săpun și veioze, lampadare și lămpi de birou din poliester, sau garnituri matlasate pentru copii, fără a ne, bate capul să le aflăm originea în secțiile de rigoare ale întreprinderii, așa cum folosim obiectele de sticlărie fără să bănuim că mai înainte de a trece prin minunie meșterilor săi au fost simple cioburi neutilizabile. Simțim avantajul butonilor și sertarelor din material plastic al noilor tipuri de mobilier fără a le asocia cîtuși de puțin cu inițialele I.P.A.T. O atare diversitate pare a fi prin ea însăși un element de reținere atunci cînd încerci să privești poliprezența în viața noastră a întreprinderii — gospodar sub aspectul noutăților in materie de activități sau de sortimente. Și totuși noutățile constituie aici o preocupare permanentă, o trăsătură dominantă a muncii de la concepție și pină la execuție. Pină nu de mult, canicula ne-a pus față in față cu o noutate azi de mult consacrată : cea a trucadelor. Și tot astfel am apreciat ingeniozitatea și ținuta modernă a veiozelor și lampadarelor din poliester, ori calitatea indiscutabilă a saltelelor și plăpumilor a căror bază incipientă de producție au constituit-o niște mașini de cusut scoase din uz. Vara 1970 ne face din nou martorii unor noutăți remarcabile în care stricta utilitate se îmbină în mod fericit cu esteticul. Seara, magazinele, restaurantele, parcurile de distracții ne cheamă în limbajul atrăgător și elocvent în același timp al reclamelor și firmelor în casete de poliester, luminate fluorescent, realizate întregime la I.P.A.T. De la movidelarea masei plastice și până la instalațiile electrice ori la elementele din fier forjat ale suporturilor. Uneori firidele luminoase realizate la I.P.A.T. și tot mai intens solicitate în rețeaua comercială îți îndrumă pașii spre magazine în care afli, printre noutățile sezonului, produse ale aceluiași I.P.A.T. E vorba aici nu numai despre gama mereu mai bogată de obiecte din poliesteri ci și de cearceafurile și garniturile de pat inspirat brodate, intrate nu de mult în producție de serie. Și nu poți încheia această sumară enumerare a noutăților fără a menționa prezența in canicula verii ca antidot remarcabil împotriva urmărilor ei neplăcute a două sortimente de băuturi răcoritoare „orange“ și „citro“ a căror tehnologie a fost recent pusă la punct. Ele se deosebesc de restul sucurilor de fructe, după cum a ținut să ne asigure tovarășul inginer Constantin ALBU, directorul I.P.A.T., prin bogăția în vitamine și substanța hrănitoare asigurată prin folosirea la fabricarea lor a sucurilor naturale de portocale și de lămii. Un avantaj de care cititorii acestor rînduri se pot convinge mai bine și cu îndoit folos, încercindu-le singuri... (reportaj publicitar) "^wwwwwwwww .Fabrica de băuturi răcoritoare a I.P.A.T., în plină campanie...antipanicularâ. O oglindă“ pe măsura priceputelor țesătoare ale covoarelor orientale. /"V >.V ^ .V — Firmele și reclamele luminoase din poliesteri, o firmă de prestigiu POPESCU GHEORGHE, în numele contabililor de la fermele din Tortomanu, comuna Siliștea, arată că în perioada 5 ianuarie — 3 februarie 1970, au fost convocați la sediul întreprinderii agricole de stat Dorobanțu — la distanță de 24 km — avind ordine de deplasare semnate de șefii de ferme. La sfârșitul perioadei, întocmind deconturi de cheltuieli li s-a refuzat plata, întreabă dacă au dreptul la decontarea acestor cheltuieli. Potrivit prevederilor H.C.M. 822/1959 și Instrucțiunilor Ministerului Finanțelor și Comitetului de Stat pentru Muncă și Salarii — decontarea cheltuielilor de deplasare se face pe baza ordinului de deplasare semnat de directorul unității sau de înlocuitorul acestuia, delegat în acest scop, sau pe baza dispoziției scrise a acestuia, ca organ legal care poate dispune efectuarea de plăți și cheltuieli din fondul întreprinderii. Ordinele div. de deplasare fiind semnate de șefii de ferme, care nu au calitatea de a dispune cheltuieli din fondul întreprinderii, iar deconturile nefiind aprobate de directorul întreprinderii, refuzul serviciului financiar de a plăti deconturile este justificat. Este justificat și refuzul directorului de a aproba aceste deconturi, pentru că lucrările efectuate de dv. la sediul întreprinderii în perioada menționată — întocmirea dărilor de seamă și a planurilor de producție ale fermelor — potrivit regulamentului de organizare și funcționare al I.A.S.urilor, sînt atribuțiuni de serviciu ale contabililor de ferme și trebuiau efectuate la ferme și nu la sediul întreprinderii. In cazul cînd mai sînt elemente care nu sînt menționate in scrisoarea dv. și care ar duce la concluzia că totuși ați avea dreptul pretins, puteți să vă adresați comisiei de judecată din unitate solicitând obligarea unității la plată. MOCANU IORDAN, din comuna Topalu, și MARIA FOCRISTE din comuna Valul lui Traian arată că au fost înfiați și din averea părinților firești au beneficiat numai frații lor (care au rămas la părinți) și întreabă dacă s-a procedat legal. Pentru stabilirea drepturilor celor înfiați față de părinții firești trebuie examinat certificatul de înfiere și decizia autorității tutelare prin care s-a încuviințat înfierea. Din acestea rezultă dacă înfierea a fost efectuată cu toate lațiuni firești, efectele unei ficonform art. 79 din Codul Familiei, sau conf. art. 77 din aceeași lege, cînd are efecte limitate. In principiu, de la data cînd înfierea își produce efectele, înfiatul devine rudă cu rudele celor care înfiază, ca un copil firesc al acestora din urmă, iar drepturile și îndatoririle izvorâte din filiație între cel înfiat și părinții săi firești și rudele acestora încetează sub raport patrimonial (drept de moștenire). CONSTANTIN CONSTANTINESCU întreabă dacă poate beneficia de vechime neîntreruptă in aceeași unitate în următoarele situații : absolvind o școală profesională în anul 1956 a lucrat la S. N. Constanța pină în anul 1960 cînd, la cererea unei unități militare, a trecut la aceasta din urmă. La 14 aprilie 1962 a intervenit o reducere de angajați și i s-a desfăcut contractul de muncă, angajîndu-se la o întreprindere la care se află și în prezent. Dacă trecerea în a doua unitate din anul 1960 este înregistrată in carnetul de muncă ca „transfer" fără precizarea că este „la cerere" ,aveți dreptul la vechime în aceeași unitate. In ceea ce privește trecerea din aprilie 1962, se consideră vechime în aceeași unitate dacă v-ați angajat în termen de 90 zile de la încetarea raporturilor de muncă cu unitatea militară și în carnetul de muncă este prevăzută desfacerea contractului de muncă potrivit art. 20. lit. b din Codul Muncii. In cazul cînd v-ați angajat după 90 zile, ați întrerupt vechimea in aceeași unitate. MICU TUDOR din comuna Ostrov arată că în anul 1947 a cumpărat de la sfatul popular un teren viran situat în vatra satului Ostrov — pentru care a plătit, cu distanța nr. 254 din 23 iunie 1947, suma de 525.000 lei. Nu a împrejmuit și nu a folosit până în prezent acest teren și, voind să-l împrejmuiască acum, președintele consiliului popular comunal a spus că nu are drept la acest teren, întreabă dacă poate intra în posesia terenului în baza distanței menționate. Răspunsul la întrebarea dv. este negativ — nu puteți intra in posesia terenului, pentru că acea distanță, de plata unei sume, nu constituie un titlu de proprietate opozabil consiliului popular. Numai o decizie sau un alt act al fostului sfat popular — din care să rezulte că vi s-a atribuit terenul în discuție — în baza unor prevederi legale, poate constitui titlu legal și puteți solicita terenul, dacă și dv. ați îndeplinit sau respectat eventualele obligații stabilite prin acel act, de exemplu de a construi sau de a folosi terenul intr-un anumit scop. Gh. ȘENDREA, N. POPA, juriști « .*A\A«