Dobrogea Nouă, iulie 1970 (Anul 23, nr. 6802-6828)

1970-07-15 / nr. 6814

> DOBROGEA NOUA nr. 6814 Vizita președintelui Republicii Africa Centrală, general Jean Bedel Bokassa (Urmare ilia pag. I) Străbătând apoi centrul Piteștiu­­lui, oaspeții ajung in zona indus­trială din partea de nord a orașu­lui, unde se află numeroase unități ale industriei ușoare . Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabri­cile textile. Se vizitează Combinatul de ex­ploatare și industrializare a lem­nului, unde oaspeții iau cunoștință de procesele tehnologice in mare parte mecanizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale județului este transformat in garnituri de mo­bilă, placaje, parchete, plăci fibro­­lemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala ex­poziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posi­bilităților de cooperare ale Româ­niei cu Republica Africa Centrală in domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tânărul stat din centrul con­tinentului african. Produsele Combinatului piteștean sunt cunoscute în peste 100 de țări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteștiului se face un scurt popas, la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție în va­ra trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei indus­triale piteștene, președintele Consi­liului popular județean, Gheorghe Nastase, a oferit in cinstea genera­lului Jean Bedel Bokassa, un dejun. In timpul dejunului, președintele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvol­tarea relațiilor de prietenie și cola­borare, pe multiple planuri, între cele două țări, pentru pace și înțe­legere între popoare. Apoi, străbătând pitoreasca șosea națională Cîmpulung-Rucăr-Bran, oaspeții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea in orașul de la poale­le Tîmpei, ei au fost salutați cor­dial de președintele Consiliului popular județean Brașov, Constan­tin Cîrțînă, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Atât în județul Argeș cât și la Brașov, pretutindeni în localitățile și unitățile economice vizitate de președintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. Cercetarea economică agrară in fata unor noi sarcini (Urmare din pag. 1) echeiat, de exemplu, cercetarea mo­nografică a comunei Bucium, ju­dețul Sălaj și s-a întreprins o an­chetă de specialitate în rîndul a 15.000 tineri din mediul rural. — Ce deficiențe s-au mani­festat pină in prezent în cer­cetarea științifică de economie agrară. 1 — Unele studii elaborate sunt in­­tompiere și insuficient aproftudua­­te pentru a putea fi folosite in luarea deciziilor de orientare a dez­voltării agriculturii. Congresul al IX-lea al P.C.R. a înscris printre sarcinile majore ale activității teo­retice tratarea problemei agrare și rolului agriculturii în economia țării noastre. Dar, au trecut cițiva ani și literatura noastră economică nu dispune încă de lucrarea știin­țifică in care să fie abordată și fundamentată politica agrară a partidului nostru, alte deficiențe de Desigur, sunt și ordin subiectiv sau obiectiv, noi le cunoaștem și am pregătit condiții pentru o acti­vitate mai fructuoasă în viitor. — Cum sunt valorificate re­zultatele cercetării științifice? — Cu toată atenția care s-a a­­cordat valorificării cercetărilor, re­zultatele obținute în acest domeniu sunt nesatisfăcătoare. Planurile de cercetare nu au fost strâns corelate cu nevoile de planificare și condu­­cere a agriculturii și ale diferitelor forme de întreprinderi agricole și nu s-a reușit să se asigure o valo­rificare operativă a rezultatelor cercetării. De asemenea, cercetarea în unitățile de producție a fost in­suficient organizată. Incepind din acest an, cercetările vor fi făcute pe bază de contract cu beneficiarii fapt care va determina o îmbună­tățire a acestei situații, va lichida tendințele de birocratism și împin­gere a cercetării economice pe te­renul nefertil al empirismului. — Ce propuneri s-au făcut­­ la recenta adunare generală a Academiei de Științe Agricole și­­ Silvice? — Pentru a se putea realiza pro­gramele de cercetare s-a propus lărgirea numărului de cercetători și încadrarea institutului cu econo­miști. De asemenea, s-a propus unirea eforturilor institutului cu cel al cadrelor care lucrează la ca­tedrele de economie agrară din diferite institute de învățămînt su­perior, atragerea unor specialiști din unitățile de producție în rezol­varea problemelor de studiu, orga­nizarea de colective de cercetare economică în instituțiile de profil. Totodată, s-a propus dotarea în continuare și organizarea unui cen­tru modern de calcul electronic ca­re să asigure satisfacerea nevoilor de calcul ale Ministerului Agricul­turii și Silviculturii și ale întregii cercetări din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice. In esen­ță s-au dezbătut pe larg atât pro­blemele legate de domeniile de cercetare cât și cele referitoare la organizarea și valorificarea rezul­tatelor cercetării științifice. Cerce­tările vor fi organizate in progra­me complexe și ierarhizate pe principiul priorităților. Se vor con­stitui colective închegate, pe pro­grame, stabilindu-se totodată răs­punderile materiale ale conducăto­rului de program. Desigur, nu există satisfacție pentru un o mai mare lucrător pe tărîmul științei decît conștiința da­toriei împlinite, încununarea efor­tului depus cu rezultate bune in producție. Vom crea cadrul necesar pentru afirmarea deplină a posibi­lităților cercetătorilor noștri in ve­derea îndeplinirii sarcinilor mari și importante ce ne revin. „ORĂȘELELE TINEREȚII“ DE PE LITORALUL ROMÂNESC O nouă serie de tineri, studenți și salariați din țara noastră, din R.D. Germană, R.P. Polonă și din alte țări europene au venit să-și petreacă o parte din vacan­ță pe litoralul românesc, la com­plexul turistic al tineretului de la Costinești. Și în celălalt „orășel al tinereții“ de pe țărmul Mării Negre, la tabăra de copii din Nă­vodari, a sosit a doua serie de elevi — aproape 3.800 din mai toate județele țării. In ambele, tinerii oaspeți sunt întâmpinați in vara aceasta cu o seamă de noutăți, in primul rând de ordin gospodăresc­ edilitar: la Costinești încă 24 de căsuțe cu 400 de locuri, un club și un tea­tru de vară cu 1.200 de locuri, cantina extinsă la 1.000 de locuri; la Năvodari, două pavilioane cu 840 de locuri, un bloc alimentar cu sală de mese, o policlinică și un grup gospodăresc. S-au creat astfel condiții ca in cele două citadele ale tinereții și exuberan­ței să-și poată petrece în vara a­­ceasta o parte din vacanță in condiții optime de odihnă și re­­creere, 15.000 de tineri și respec­tiv 20.000 de copii din țară și de peste hotare. Pe lingă băile in mare și plajele fortifi­antet gaz­dele asigură și alte condiții pen­tru petrecerea cit mai plăcută și instructivă a timpului pentru ti­neretul venit pe litoralul nostru : cluburi, biblioteci și jocuri dis­tractive, filme și spectacole de teatru, concursuri sportive și cul­­tural-artistice specifice vîrstelor, excursii pe litoral, in locuri pito­rești și istorice din Dobrogea etc. Livrări la export zilnic, la întreprinderea de condiționare și livrare a produ­selor chimice sunt recondiționa­te, manipulate și încărcate mii de tone de diverse produse. In­tr-o singură săptămînă au fost încărcate și livrate la export spre China sau Franța, Anglia, Brazilia sau Israel 15.653 tone uree, 7.120 tone azotat de amo­niu, 8.825 tone polietilenă, pes­te 1.000 tone de negru de fum, sodă caustică și calcinată, colo­ranți. De remarcat faptul că planul la prestări în perioada amintită a fost depășit. LA C. A. P. BĂRĂGANU COMBINELE AU STAT (Urmate din pag. a)­vot la dispoziție cooperatori care să se deservească. Ne întrebăm cum se împacă conducerea cooperativei, respectiv iov. Nicolae PARASCHIV, președintele și Stelică LAMBEANU, inginer șef, cu acest aspect? La in­sistențele mecanizatorilor de a li se asigura oameni, așa cum de fapt este normal, inginerul șef a reacțio­nat prompt: „Dacă vreți să recol­tați urcați tractoriștii dv. pe com­bine“ ! Oare cui aparține griul și cine trebuie să fie mai interesat lu recoltarea lui fără pierderi? Este cazul, după părerea noastră, ca și cooperatorii de la Bărăganu să fie mobilizați în actuala campanie. A­­ceasta cu atât mai mult, dacă ținem cont că în zilele de sîmbătă și du­minică, aici nu s-a putut recolta nici mazărea din cauză că Ia cosii nu se prezentaseră decit trei fe­mei (?!?) Unde ar fi cooperatorii din Bărăganu, întrebarea cred că interesează și Direcția agricolă ju­dețeană care, acum în campanie, ar trebui să controleze mai mult și să tragă la răspundere conducerile cooperativelor agricole de produc­ție in care persistă asemenea defi­ciențe. Pag. a 3­a Note noi pe portativul... NOUTĂȚILOR Ca să stabilești o anume indi­vidualitate strict distinctă printre întreprinderile constănțene, a oa­menilor, sirguinței și rezultatelor înscrise sub inițialele întreprin­derii de produse alimentare și textile Constanța, fără îndoială că ai apela întâi și intîi la diversita­tea activităților pe care le cu­prinde, la gama largă a produ­selor cu care întreprinderea con­cură la satisfacerea multiplelor cereri ale populației. Nici chiar denumirea destul de cuprinzătoa­re în aparență a întreprinderii nu mai ține pasul cu strădania mun­citorilor, maiștrilor, inginerilor și tehnicienilor săi de a pune în valoare resurse naturale sau sub­produse industriale, transformîn­­du-le în mărfuri de primă nece­sitate. întreprinderea seamănă din acest punct de vedere cu o grupare de fabrici și ateliere, cu un complex de valorificare supe­rioară a tuturor resurselor inac­cesibile marii industrii. Cunoaș­tem astfel un I.P.A.T. al morilor rurale și suburbane, fără de ca­re nu poate fi conceput drumul griului către arm­ata și rumena pline de casă, alături de unul al renumitelor covoare cu nume de rezonanță orientală, covoare a­­preciate nu numai între hotarele țării, ci in egală măsură in mai toate țările Europei, din Austria și pină în Norvegia și Suedia. Cunoaștem, de asemenea, I.P.A.T. al miilor de tone­ri de gheață artificială, fără de care nici măcar nu s-ar putea con­cepe desfășurarea marelui flux comercial al Constanței și litora­lului, al sucului pe care-l solicită zilnic chioșcurile de răcoritoare, mulți dintre noi nebănuind nici alchimia care-i consacră meta­morfoza, de la coaja de citrice la licoarea anticaniculară, nici că setea noastră se ridică anual la cifre de ordinul milioanelor de sticle. Folosim în căminele noas­tre saltele și plăpumi, săpun și veioze, lampadare și lămpi de bi­rou din poliester, sau garnituri matlasate pentru copii, fără a ne, bate capul să le aflăm originea în secțiile de rigoare ale între­prinderii, așa cum folosim obiec­tele de sticlărie fără să bănuim că mai înainte de a trece prin minunie meșterilor săi au fost sim­ple cioburi neutilizabile. Simțim avantajul butonilor și sertarelor din material plastic al noilor ti­puri de mobilier fără a le asocia cîtuși de puțin cu inițialele I.P.A.T. O atare diversitate pare a fi prin ea însăși un element de re­ținere atunci cînd încerci să pri­vești poliprezența în viața noastră a întreprinderii — gospodar sub aspectul noutăților in materie de activități sau de sortimente. Și to­tuși noutățile constituie aici o preocupare permanentă, o trăsă­tură dominantă a muncii de la concepție și pină la execuție. Pină nu de mult, canicula ne-a pus față in față cu o noutate azi de mult consacrată : cea a trucade­­lor. Și tot astfel am apreciat in­geniozitatea și ținuta modernă a veiozelor și lampadarelor din po­liester, ori calitatea indiscutabilă a saltelelor și plăpumilor a căror bază incipientă de producție au constituit-o niște mașini de cusut scoase din uz. Vara 1970 ne face din nou mar­torii unor noutăți remarcabile în care stricta utilitate se îmbină în mod fericit cu esteticul. Seara, magazinele, restaurantele, parcu­rile de distracții ne cheamă în limbajul atrăgător și elocvent în același timp al reclamelor și fir­melor în casete de poliester, lu­minate fluorescent, realizate întregime la I.P.A.T. De la mo­vi­delarea masei plastice și până la instalațiile electrice ori la ele­mentele din fier forjat ale su­porturilor. Uneori firidele lumi­noase realizate la I.P.A.T. și tot mai intens solicitate în rețeaua comercială îți îndrumă pașii spre magazine în care afli, printre noutățile sezonului, produse ale aceluiași I.P.A.T. E vorba aici nu numai despre gama mereu mai bogată de obiecte din poliesteri ci și de cearceafurile și garniturile de pat inspirat brodate, intrate nu de mult în producție de serie. Și nu poți încheia această su­mară enumerare a noutăților fără a menționa prezența in canicula verii ca antidot remarcabil împo­triva urmărilor ei neplăcute a două sortimente de băuturi răco­ritoare „orange“ și „citro“ a că­ror tehnologie a fost recent pusă la punct. Ele se deosebesc de res­tul sucurilor de fructe, după cum a ținut să ne asigure tovarășul inginer Constantin ALBU, direc­torul I.P.A.T., prin bogăția în vi­tamine și substanța hrănitoare a­­sigurată prin folosirea la fabri­carea lor a sucurilor naturale de portocale și de lămii. Un avantaj de care cititorii a­­cestor rînduri se pot convinge mai bine și cu îndoit folos, încercin­­du-le singuri... (reportaj publicitar) "^wwwwwwwww .Fabrica de băuturi răcoritoare a I.P.A.T., în plină campanie...­antipanicularâ. O oglindă“ pe măsura priceputelor țesătoare ale covoarelor orientale. /"V >.V ^ .­V — Firmele și reclamele luminoase din poliesteri, o firmă de prestigiu POPESCU GHEORGHE, în nu­mele contabililor de la fermele din Tortomanu, comuna Siliștea, arată că în perioada 5 ianuarie — 3 februarie 1970, au fost convo­cați la sediul întreprinderii agri­cole de stat Dorobanțu — la dis­tanță de 24 km — avind ordine de deplasare semnate de șefii de ferme. La sfârșitul perioadei, în­tocmind deconturi de cheltuieli li s-a refuzat plata, întreabă da­că au dreptul la decontarea aces­tor cheltuieli. Potrivit prevederilor H.C.M. 822/1959 și Instrucțiunilor Ministe­rului Finanțelor și Comitetului de Stat pentru Muncă și Salarii — decontarea cheltuielilor de de­plasare se face pe baza ordinului de deplasare semnat de directo­rul unității sau de înlocuitorul a­­cestuia, delegat în acest scop, sau pe baza dispoziției scrise a aces­tuia, ca organ legal care poate dispune efectuarea de plăți și cheltuieli din fondul întreprinde­rii. Ordinele div. de deplasare fiind semnate de șefii de ferme, care nu au calitatea de a dispune cheltuieli din fondul întreprinde­rii, iar deconturile nefiind apro­bate de directorul întreprinderii, refuzul serviciului financiar de a plăti deconturile este justificat. Este justificat și refuzul directo­rului de a aproba aceste decon­turi, pentru că lucrările efectua­te de dv. la sediul întreprinderii în perioada menționată — întoc­mirea dărilor de seamă și a pla­nurilor de producție ale fermelor — potrivit regulamentului de or­ganizare și funcționare al I.A.S.­­urilor, sînt atribuțiuni de servi­ciu ale contabililor de ferme și trebuiau efectuate la ferme și nu la sediul întreprinderii. In cazul cînd mai sînt elemen­te care nu sînt menționate in scrisoarea dv. și care ar duce la concluzia că totuși ați avea drep­tul pretins, puteți să vă adresați comisiei de judecată din unitate solicitând obligarea unității la plată. MOCANU IORDAN, din comu­na Topalu, și MARIA FOCRISTE din comuna Valul lui Traian ara­tă că au fost înfiați și din averea părinților firești au beneficiat numai frații lor (care au rămas la părinți) și întreabă dacă s-a procedat legal. Pentru stabilirea drepturilor celor înfiați față de părinții fi­rești trebuie examinat certifica­tul de înfiere și decizia autorită­ții tutelare prin care s-a încu­viințat înfierea. Din acestea re­zultă dacă înfierea a fost efec­tuată cu toate l­ațiuni firești, efectele unei fi­­conform art. 79 din Codul Familiei, sau conf. art. 77 din aceeași lege, cînd are efec­te limitate. In principiu, de la data cînd înfierea își produce e­­fectele, înfiatul devine rudă cu rudele celor care înfiază, ca un copil firesc al acestora din urmă, iar drepturile și îndatoririle izvo­râte din filiație între cel înfiat și părinții săi firești și rudele a­­cestora încetează sub raport pa­trimonial (drept de moștenire). CONSTANTIN CONSTANTI­­NESCU întreabă dacă poate be­neficia de vechime neîntreruptă in aceeași unitate în următoarele situații : absolvind o școală pro­fesională în anul 1956 a lucrat la S. N. Constanța pină în anul 1960 cînd, la cererea unei unități militare, a trecut la aceasta din urmă. La 14 aprilie 1962 a inter­venit o reducere de­ angajați și i s-a desfăcut contractul de mun­că, angajîndu-se la o întreprin­dere la care se află și în prezent. Dacă trecerea în a doua unita­te din anul 1960 este înregistrată in carnetul de muncă ca „trans­fer" fără precizarea că este „la cerere" ,aveți dreptul la vechime în aceeași unitate. In ceea ce pri­vește trecerea din aprilie 1962, se consideră vechime în aceeași unitate dacă v-ați angajat în termen de 90 zile de la încetarea raporturilor de muncă cu unita­tea militară și în carnetul de muncă este prevăzută desfacerea contractului de muncă potrivit art. 20. lit. b din Codul Muncii. In cazul cînd v-ați angajat după 90 zile, ați întrerupt vechimea in aceeași unitate. MICU TUDOR din comuna Os­trov arată că în anul 1947 a cumpărat de la sfatul popular un teren viran situat în vatra satu­lui Ostrov — pentru care a plă­tit, cu distanța nr. 254 din 23 iunie­­ 1947, suma de 525.000­ lei. Nu a împrejmuit și nu a folosit până în prezent acest teren și, voind să-l împrejmuiască acum, președintele consiliului popular comunal a spus că nu are drept la acest teren, întreabă dacă poa­te intra în posesia terenului în baza distanței menționate. Răspunsul la întrebarea dv. este negativ — nu puteți intra in posesia terenului, pentru că acea distanță, de plata unei sume, nu constituie un titlu de proprietate opozabil consiliului popular. Nu­mai o decizie sau un alt act al fostului sfat popular — din care să rezulte că vi s-a atribuit tere­nul în discuție — în baza unor prevederi legale, poate constitui titlu legal și puteți solicita tere­nul, dacă și dv. ați îndeplinit sau respectat eventualele obligații stabilite prin acel act, de exem­plu de a construi sau de a folosi terenul intr-un anumit scop. Gh. ȘENDREA, N. POPA, juriști « .*A\A«

Next