Dobrogea Nouă, iulie 1970 (Anul 23, nr. 6802-6828)

1970-07-15 / nr. 6814

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I Anul XXIII, nr. 6814 Miercuri, 15 iulie 1970 4 pagini, 30 bani Toate acestea s-au concretizat în faptul că, pe ansamblul județului, din planul anual de investiții s-a realizat 48,2 la sută, iar la construc­­ții-montaj procentajul este și mai mare: 50,6 la sută. Unii beneficiari de investiții, cum sunt Centrala de turism a litoralului, Combinatul de industrie alimentară, C.E.T. Palas etc. au obținut rezultate bune în ac­tivitatea ce o desfășoară, ca urmare a măsurilor luate pentru asigurarea unor condiții cât mai propice desfă­șurării lucrărilor.­ La alte unități însă, realizările sunt minime. Este vorba în special de I.C.L.P.P., LC.L.P.C., Fabrica de celuloză și hirtie, Fabrica de ciment și­ între­prinderea mecanică de utilaje Med­gidia etc., unde se mențin aceleași deficiențe în activitatea de Investi­ții. Pe de altă parte, cele cinci uni­tăți mai importante de construcții, care activează pe teritoriul județu­lui Constanța, nu au realizat decât 49 la sută din planul pe 1970. La o cercetare mai atentă se desprinde constatarea că acestea au obținut rezultate diferențiate. Dacă T.C.L.C., de exemplu, a realizat 52 la sută din planul anual, iar Trustul spe­cial de construcții „Litoral“* 58,6 la sută, la I.C.H. s-a realizat numai 47,6 la sută din volumul anual de lucrări, la T.C.I.F., 44,4 la sută, la întreprinderea 12 construcții, numai 43 la sută. In luna iunie, așa cum rezultă din datele statistice, s-a lu­crat bine, în general, toate între­prinderile indeplinindu-și obligații­le de producție, dar nu peste tot au fost recuperate restanțele din prima parte a anului, cind activi­tatea nu a fost organizată eficient. Desigur, în această situație, pen­tru ca planul de investiții să fie în­deplinit exemplar, ca fiecare obiec­tiv planificat să intre în funcțiune la termenul stabilit trebuie rezolva­te de urgență o serie de probleme. Așa, de pildă, la C.E.T. Palas tre­buie urgentată livrarea subansam­­blelor pentru cel de-al doilea grup generator de 50 MW de la Uzinele de construcții de mașini din Reși­ța, în momentul de față fiind ră­mase in urmă lucrările de montaj. In vederea atingerii capacităților planificate la extinderea spre sud a portului Constanța, Ministerul Transporturilor are datoria să im­pulsioneze achiziționarea unor apa­­rataje pentru punerea in funcțiune a celui de al II-lea pod descărcător de minereu. La spălătoria și cură­­țătoria chimică (beneficiar I.P.A.Ti), care trebuie să intre în funcțiune in toamna aceasta încă nu au fost asi­milate de către întreprinderile pro­ducătoare din țară o serie de uti­laje, iar altele n-au fost asigurate din import. După cum am amintit, I.C.L.F.P. se înscrie cu realizările cele mai mici până acum la planul de inves­tiții: doar 6 la sută din volumul a­­nual planificat, adică un procent pe fiecare lună, ceea ce — practic — înseamnă că lucrările nici n-au în­ceput. Este vorba de noul bazin petrolier și de depozitul pentru sto­carea țițeiului, pentru a căror exe­cuție Ministerul Industriei Petrolu­lui are datoria să definitiveze stu­diul tehnico-economic întocmit și să obțină aprobările corespunzătoare. O atenție deosebită trebuie acor­dată obiectivelor de investiții din agricultură. De pildă, sunt rămase în urmă­­ lucrările la complexele pentru creșterea vacilor de la Ni­colae Bălcescu și Cumpăna precum și la complexul de porcine de la Nazarcea, lucrări pentru care Mi­nisterul Agriculturii și Silviculturii n-a rezolvat la timp și in bune con­diții documentația tehnică necesa­ră. Ministerul Construcțiilor Indus­triale, la rindul său, are datoria să asigure în mai mare măsură nece­sarul de materiale de construcții și Ing. Titus VOICU, activist la Comisia economica a Comitetului județean de partid fi (Continuare în pag. a 11-a) UN DEZIDERAT ECONOMIC IMPORTANT REALIZAREA LA TERMEN A INVESTIȚIILOR CONSTRUCTORI! Să consolidăm in lunile de țară bunele rezultate obținute pină acum La încheierea primului semestru, e binevenită o succintă trecere în revistă asupra modului în care s-a lucrat pe unele șantiere de construcții din județ, ca și a stadiului îndeplinirii planului de investiții. Faptele atestă că, în comparație cu anul trecut, activi­tatea factorilor care concură la reușita investiției (beneficiar-proiectant-constructor) s-a desfășurat în condiții mai bune. In perioada amintită au fost date în folosință numeroase obiective industriale și social-culturale, multe din ele fiind terminate înainte de data sta­bilită. Este vorba de Fabrica de bere din Constanța, care a intrat in funcțiune cu 30 de zile mai devreme, ceea ce a permis realizarea unei producții­ suplimentare de circa 1.200.000 sticle de bere, și Fabrica de malț cu o capacitate de 11.000 tone anual, de la aceeași unitate, de primul grup de 50 MW de la Centrala electrică de termoficare, un siloz de cereale cu o capacitate de 46.500 tone, 22.422 ha irigații în sistemul Carasu, 28 km lăr­giri de drumuri naționale, 744 apartamente, față de 520 cit era planificat, aparținînd sta­tului sau locuințe personale etc. In vederea bunei desfășurări a activității turistice au fost gata, înainte de termen și cu capacități suplimentare, numeroase obiective în stațiunile de pe litoral, ceea ce a permis deschiderea în condiții­ ma­i bune a­ sezonului turistic. V­edere de la porțile orașului Se spune că pe gospodar îl cu­noști de la poartă. Credincioși a­­cestei zicale românii își încep mai totdeauna întemeierea gospodă­riei cu împrejmuirea și cu poarta ogrăzii. Unii se fac din lemn sculptat, meșterind la ele ca la un obiect de artă, alții le con­struiesc din piatră trainică, să du­reze o veșnicie. Obiceiul n-a dis­părut nici când e vorba de ma­rile edificări. Năvodariul, unul din cele mai noi orașe de pe har­ta țării, a cărui existență urbană deranja reședință de vară a copi­lăriei, tabăra de copii, la intrarea și ieșirea spre mare. Porțile definesc profilul acestei așezări în care, dacă vii dinspre sud ai senzația reală a ceea ce reprezintă azi Năvodariul — un puternic centru industrial, dacă vii dinspre vest recunoști ocupa­ția străveche a locuitorilor care au înlocuit carul cu tractorul și coasa cu combina, iar dacă intri in oraș, dinspre răsărit, trăiești și întrevezi in perspectivă dimensi­ ÎNSEMNĂRI începe de la ultima așezare admi­nistrativă a României, o probează din plin, înainte de a fi ceea ce repre­zintă azi. Năvodariul avea trei in­trări și tot atîtea ieșiri, fără porți, ca o ogradă părăginită, a nimă­nui. Una, umblată de căruțe, du­cea către stepa colbuită alta, cu lotci pescărești, ducea către o­­glinda apelor și alta, mai tot­deauna pustie, ducea spre... lu­me. Cu Înălțarea porților la aces­te intrări a început edificarea o­­rașului de azi și astfel au apărut pe rînd construcțiile cooperati­vei agricole, la intrarea și ieșirea spre stepă, zidurile și turnurile de cetate ale uzinei de acid sul­furic și superfosfați, la intrarea și ieșirea spre lume și vesela și exi­unile acestei așezări turistice, pe a cărei plajă superbă se consumă de m­­­ulți ani mii de vacanțe și se vor consuma mult mai multe mii în viitor. Monumentalitatea celor trei porți care definesc trecutul, pre­zentul și viitorul orașului repre­zintă în același timp, prin ele în­sele, simbolul unor mari prefaceri de ordin social petrecute pe ve­chea vatră a așezării. Iată dimen­siunile cifrice ale acestei metamor­foze prin care anonima localitate străbate, in două decenii, drumul de la sat la comună și apoi la George MIHAESCU (Continuare in pag. a II-a) I Vizita președintelui Republicii Africa Centrală, general Jean Bedel Bokassa Trimișii Agerpres, Mircea S. Io­­nescu și Nicolae Crețu, transmit : In cea de-a patra zi a vizitei în ța­ra noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoțesc, precum și Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secre­tarul Consiliului de Stat, Constan­tin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afaceri­­lor Externe, Tudor Jianu, Primul punct al itinerariului - orașul Pitești Pe platforma unde se află ampla­sate un modern combinat petrochi­mic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării pe­trolifere, oaspeții din Republica A­­frica Centrală sunt intîmpinați de Gheorghe Năstase, președintele Consiliului popular județean Argeș, de primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți re­prezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întâi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut, însoțiți de Gheorghe Pacoste, ad­junct al ministrului industriei pe­trolului, și de Victor Nica, directo­rul general al rafinăriei. Oaspeții vizitează principalele instalații. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extrac­ție, prefracționare și hidrofinare a benzinei, se dau explicații în legă­tură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate­ apoi produsele principale care se realizează aici benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate in în­­dustria petrochimică, printre care și sulful extras prin procedee ori­ginale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalații adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi con­struite aici în etapa a doua de dez­voltare a întreprinderii . Comple­xul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la valorifi­carea superioară a bogățiilor petro­lifere argeșene. (Continuare în pag. a IlI-a) IN CAMPANIA AGRICOLA I­S P. A, L J Constanța S ---------“ ! Note noi pe­­ portativul... ! noutăților ! Poșta I juridică încă o navă își recapătă tinerețea pe: docurile Șantieru­La Amzacea, Biruința, Topraisar, Straja, Movilița, Cumpăna și alte C.A.P.-uri deservite de I.M.A. To­praisar, mecanizatorii Gheorghe Bălănescu, Anghel Bobocel, Con­stantin Minoiu, Musuret Curteche, Constantin Creangă, Ilie Măceș și alții, împreună cu cooperatorii au lucrat intens sporind realizările consemnate în graficele de produc­ție. Secerișul a început duminică chiar de la revărsarea zorilor. Numai pînă la orele 11 s-au recoltat peste 160 hectare de griu. Adăugind această suprafa­ță la ceea ce s-a recoltat de cind a început campania, rezultă o realizare de 86S de hectare, cifră care reprezintă 24 la sută din în­treaga suprafață. „Realizările pu­teau fi mai substanțiale — ne-au declarat ing. Petre MIREA și ing. Constantin ȘERBAN, directorul și respectiv inginerul șef al întreprin­derii, pe care i-am intilnit la punctele de lucru din țară — dacă la unele cooperative, agri­cole de producție n-am fi intîmpi­­nat anumite greutăți“. Se refereau, după cum am constatat ulterior, la C.A.P. Bărăganu, unde timp de 2 zile, respectiv sîmbătă și duminică, mecanizatorii n-au introdus in la­nul de grîu nici o combină din cele 10 repartizate, din cauză că n-au a­(Continuare in pag. a IlI-a) PESTE TOT S-A RECOLTAT. LA C.A.P. BARMAI COMBINELE AU SÍAI. DE CE? Acum se asigură baza furajeră a zootehniei­ • Aproape 80.000 tone fîn depozitat în unitățile agricole din județul nostru In acest an s-au obținut produc­ții bune la culturile furajere in majoritatea unităților agricole de stat și cooperatiste din județul nos­tru. Citeva cifre extrase din ulti­mele situații operative sunt deose­bit de concludente. Din cele peste 10.000 hectare de borceag cultivate în acest an, cooperativele agricole au realizat o cantitate de peste 40.000 tone de vin, care a fost re­coltat și depozitat în bune condiții. O recoltă tot atît de bogată s-a ob­ținut și de pe cele 5.100 ha de lu­­cernă, la care s-a efectuat aproa­pe în întregime și coasa a doua. In unitățile Inspectoratului jude­țean I.A.S., au fost recoltate pînă acum, în total, 8.745 ha de culturi furajere, depozitindu-se o cantitate de aproape 35.000 tone de fin. U­nitățile agricole de stat din Agigea, Hîrșova, Bănea­sa, Crucea, Pietreni, sînt doar citeva din întreprinderile care au încheiat lucrările de recol­tare și depozita­re a funurilor. Paralel cu depozitarea furajelor, in majoritatea unităților agricole se desfășoară in aceste zile însămînța­­tul culturilor d­uble. Numai în uni­tățile I.A.S. se insămințaseră pînă ieri peste 3.500 de hectare cu ma­să verde, care la toamnă vor în­tregi desigur, cantitățile de furaje depozitate pînă acum. Cele mai bu­­ne rezultate în însămințarea cultu­rilor duble pe suprafețe de teren dezmiriștite le-au obținut I.A.S. Stupina 554 hectare, Piietreni 26­1 hectare și Crucea, peste 200 hectare. . G. RAIALI Cercetarea economică in fața agrara unor noi sarcini Interviul nostru cu tov. Dumitriu I. Dumitru, di­rectorul Institutului de cercetări pentru econo­mie agrara al Academiei de științe agricole și silvice. La cel de al X-lea Congres al P.C.R. s-a indi­cat ca cercetările în domeniul economiei apli­cate să urmărească promovarea metodelor a­­vansate de planificare, conducere și organiza­re a proceselor economice. Pentru a vedea modul cum au fost orientate cercetările de eco­nomie agrară, sarcinile pe care acest sector și le-a prevăzut în vederea realizării indicațiilor congresului, ne-am adresat tov. Dumitriu I­­DUMITRU, directorul Institutului de cercetări pentru economie agrară, care ne-a relatat: — Cercetarea economică agrară și-a propus să fundamenteze orien­tarea producției agricole în funcție de direcțiile principale ale progre­sului tehnic contemporan, factor care schimbă radical întregul sis­tem tradițional de îmbinare a ra­murilor, organizarea producției și a muncii în agricultură. Sunt în aten­ție cercetările privind integrarea pe verticală și orizontală a pro­ducției agricole, studierea sistemu­lui de organizare și conducere a întreprinderilor, generalizarea ges­tiunii economice proprii, optimiza­rea proceselor tehnologice, utiliza­rea optimă a forței de muncă, efi­ciența economică a investițiilor, creditele, cointeresarea materială etc. — Ce rezultate s-au obținut pînă in prezent ? — In cursul celor 2 ani de la în­ființarea institutului s-au întreprins cercetări privind „Modelarea și optimizarea proceselor tehnologice de tip industrial în I.A.S. — în complexele de creștere a porcilor și păsărilor“, „Raționalizarea pro­ceselor de muncă la cultura viței de vie și a porumbului în coopera­tivele agricole“, „Cererea de pro­duse agricole în perspectiva anilor 1975 și 1980“, „Cererea și comerțul internațional la principalele produ­se agricole in perspectivă“ etc. De asemenea, au fost efectuate cerce­tări privind optimizarea conducerii întreprinderilor agricole de stat, a­­bordîndu-se problemele structurii organizatorice și de producție, ela­borarea planurilor și programelor de producție, dotarea optimă cu mașini și tractoare ale fermelor I.A.S. și ale secțiilor I.M.A., funda­mentarea economică a organizării fermelor legumicole in C.A.P. etc. începînd din 1979, s-a introdus în planul de cercetare elaborarea me­todologiei de profilare și stabilirea de tipuri de profile pe cooperative situate In diferite zone, in funcție de condițiile naturale, economice și sociale, astfel ca să se asigure con­dițiile necesare rentabilizării tutu­ror produselor și trecerea tuturor fermelor C.A.P. pe principiul ges­tiunii economice interne.­­ Una din problemele prin­cipale care se pune astăzi in fața agriculturii este creșterea productivității muncii. Ce s-a întreprins în acest domeniu? — Au fost efectuate pînă în pre­zent cercetări privind normarea și retribuirea muncii — care au stat la baza introducerii din acest an a unor forme de normare și retribu­ție îmbunătățite in cooperativele agricole de producție — utilizarea timpului de muncă în C.A.P., cer­cetări monografice și anchete de opinie pentru a se cunoaște opțiu­nile populației sătești față de in­troducerea progresului tehnic, con­secințele sociale ale schimbărilor survenite în domeniul economic, rezervele existente in mai buna și mai completa utilizare a forței de muncă din mediul rural. S-a­in- S. G. (Continuare in pag. a IlI-a)

Next