Dobrogea Nouă, august 1970 (Anul 23, nr. 6829-6853)
1970-08-04 / nr. 6831
> A > y i. DOBROGEA NOUA nr. 6831 ZIUA MARINEI o impresionantă demonstrație a vigoarei marinei românești începe serbarea marinărească " (Urmare din pag. 1) Vreme de o oră și jumătate puntea vasului-comandamt, punțile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuși,aleza mării, balcoanele clădirilor ce dau spre mare, spre bazinul avanportului, devin o imensă, o uriașă sală de spectacol. Vreme de o oră și jumătate, mii și mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă demonstrație artistică, la o dezlănțuire de vigoare și măiestrie sportivă cum numai marinarii pot să o dovedească, aveau să cunoască, intr-o insolită paradă alegorică, istoricul navigației românești de la origini și pînă astăzi, aveau să ia act de impresionante realizări obținute in Înzestrarea tehnică de luptă a arțelor militare maritime ale țării, Ți se cere un substanțial efort de imaginație și pricepere scriitoricească pentru a reînchega, pentru a recompune in spațiul restrîns ce-i oferă coloanele ziarului, In toată amploarea, in toate amănuntele, elevatul și neobișnuitul spectacol realizat de marinarii militari de ziua armei lor. Incepind cu fantastica apariție pe spinarea cenușie a unei, balene și in tovărășia unor salve de tunete, răzbătînd din adîncuri, a severului zeu Neptun, stăpînul necontestat al întinderilor și străfundurilor de ape și pînă la plinul de umor — joc-concurs al prinderii rațelor, totul a respirat imaginație, voioșie și în nu mai mică măsură bună pregătire. Intr-adevăr, bună pregătire, pentru că in indiferent ceea ce realizează marinarul, chiar și in artă, care pentru marinari este in esență un joc al omului cu apa, se cere virtuozitate, pregătire temeinică. Au demonstrat cu prisosință aceasta inscripțiile realizate de înotători pe luciul apei, săriturile de la trambulină, întrecerile la rame, ștafeta marinărească, sărituri din elicopter ale scafandrilor autonomi. Trecînd în revistă la scurtă vreme după .,căderea cortinei“, spectacolul din bazinul avanportului de la Mangalia, te întrebi, totuși, ce a rămas mai pregnant decit orice fixat în memorie, ce a impresionat mai puternic și cămine, ca amintiri de durată, încorporat în bagajul de cunoștințe ? A impresionat, iți zici, tot ceea ce ai văzut, dar mai mult decit toate laolaltă s-a impus atenției, alegorica paradă a istoricului navigației românești. De la corabia dacică, vas cu capul de lup, înfipt semeț pe coama prorei, mînuită de lopătari bărboși, de la liburna care a adus pe meleagurile Daciei legiunile lui Traian, de la pinzarele din vremea lui Mircea cel Bătrîn și Ștefan cel Mare, pină la navele purătoare de rachete ce au încheiat maiestuos și concludent parada deschisă de vedetele grănicerești, navigația pe apele române și construcția românească de nava au parcurs un drum lung și glorios. Astăzi România dispune de o puternică flotă fluvială și de una și mai puternică maritimă. Navele românești, încărcate cu ale industriei și agricultură produse țării, străbat, în lung și în lat, marile și oceanele pămîntului, stabilind punți trainice de legătură cu lumea, ducînd departe mesajul geniului constructiv, pașnic al poporului nostru, contribuind la lărgirea schimbului de valori materiale intre România și alte țări ale lumii. A fost visul de veacuri al poporului nostru de a avea o flotă puternică, iar acest vis se înfăptuiește, este astăzi o realitate. Avem șantiere navale cum nu aveam și constructori de nave care au trecut grele probe de știință și tehnică. Avem pricepere străveche în arta navigației. Economia națională, in impetuoasă dezvoltare, cere o dezvoltare pe aceeași măsură a transporturilor maritime. Congresul al X-lea al partidului, luând în considerare toți acești factori, a stabilit ca flota noastră maritimă să-și dubleze capacitatea, iar dotarea ei să fie îmbogățită cu nave petroliere și mineraliere de mare tonaj precum și cu cargouri de diferite capacități. Flota fluvială este înzestrată cu noi tipuri de nave pentru transportul mărfurilor și călătorilor. Se modernizează porturile și în această privință este impresionantă dezvoltarea pe care o cunoaște prima și cea mai importantă fereastră maritimă a țării — portul Constanța — in ale cărui dane se încarcă și se descarcă anual mu de milioane de tone de mărfuri. In pas cu evoluția tehnico-științifică, cu evoluția tehnicii de luptă, a cunoscut însemnate salturi calitative marina militară, formația navelor purtătoare de rachete care a încheiat parada vedetelor grănicerești și a formațiilor de vedete torpiloare, fiind, in acest sens, mai mult decit edificatoare. După cumin egală măsură edificatoare a fost demonstrarea posibilităților de cooperare dintre marină și aviație, demonstrare concretizată în lansarea din helicoptere a desantului de scafandri autonomi, zborul fulgerător pe deasupra apelor al formațiilor de reactoare supersonice. Și dinspre mare, putem fi fără griji, țara este apărată. De pe puntea navei-bază ,.Ialomița“, am asistat, duminică, la „Ziua Marinei", ca și alți cetățeni veniți cu sutele, cu miile, la o rar intilnită demonstrație de fantezie artistică, de frumusețe și virtuozitate sportivă, la o insolită și instructivă trecere în revistă a istoricului martilăriei române. Și, mai presus de orice, am fost martor al unei și mai impetuoase demonstrații — demonstrația de atașament a militarilor forțelor noastre maritime față de patrie, de Partidul Comunist Român, față de comăndăntul suprem al armatei României socialiste. "/vil..„Ziua Marinei“ a fost sărbătorită după tradiție în porturile fluviale dunărene. La Galați, sărbătoarea Zilei Marinei a coincis anul acesta cu împlinirea a 81 de ani de la înființarea primei societăți de navigație română de stat pe Dunăre. Neptun declară deschise serbările marinărești, /nde mării, polarizează, cu fiecare an, interesul a mulor localnici și oaspeți ai litoralului ' igoare, forță, măiestrie — calități cu care marinarii sportivi se net pe bună dreptate, lăuda. I Constanta maritimă in sărbătoare Portul turistic Tomis. Tradiționala sărbătoare a Zilei Marinei, pe care o găzduiește an de an, are in acest august 1970, bogăția, plinătatea pe care i-o conferă trăirea de către marinarii flotei maritime comerciale, de către lucrătorii întreprinderilor portuare a două evenimente deosebit de importante în viața lor: împlinirea a opt decenii, de la punerea pietrei fundamentale a portului modern Constanța și a trei sferturi de veac de la arborarea pavilionului românesc la bordul celei dinții nave de transport maritim. La festivități au luat parte tovarășii Ion C. PETRE și Ion IUGA, secretari ai Comitetului Constanța al F.C.R., județean membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean municipal, conducători de înlreprinderi și instituții, locuitori ai orașului, numeroși oaspeți ai litoralului. In acordul solemn al imnului de stat al Republicii Socialiste România, sună prelung sirenele navelor românești aflate în aceste zile în danele portului, înapoiate din lungi călătorii sau pregătindu-se să pornească la drum spre cele patru zări ale lumii, cu mesajele pămîntului românesc. După cuvîntul de deschidere rostit Os Petre IVANOV, directorul D.N.M. „Navrom“ Constanța, legendarul Neptun deschide suita jocurilor marinărești, în cadrul cărora tineri reprezentanți ai temerarilor apelor se întrec in mînuirea ambarcațiilor cu rame, în legarea parimelor, in virtuozitatea probelor de ski nautic, in sărituri de la trambulină. Exercițiile de salvare a naufragiaților cu ajutorul helicopterului, plonjarea acrobatică in apele golfului a scafandrilor de la bordul aeronavei, întregesc demonstrația de curaj, de temeinică pregătire fizică și morală a marinarilor noștri, temeritatea și iscusința acestora. Demonstrațiile iau sfirșit. Dar nu și sărbătoarea in sine, care continuă pînă noaptea tirziu pe cheiurile inimosului port turistic, pe faleză, fie străzile orașului legat prin două milenii și jumătate de mare, de port, de veșnicul du-tc vino al navelor care ne unesc pământul cu lumea întreagă. Cintecul, voia bună domnesc pretutindeni, la lumina reflectoarelor navelor, sub ploaia multicoloră a focurilor de artificii. Pag. a 3-a Epilog la „maximi“ Duminică, târziu, după miezul nopții, s-a tras cortina peste manifestările cultural-artistice înscrise în agenda „Serbărilor mării“. Acum, find orașul Constanța și stațiunile de pe litoral mai rețin în atmosferă ecourile celor 7 zile și 7 nopți neptuniene, freamătul străzilor la al căror nume propriu s-au adăugat specifice elemente gurmande (str. mititeilor, animaților, pastramei, berei etc.) ne oferă imaginea fastului și proporțiile acestui eveniment artistic estival. După ce semnalul a fost tras de carnavalul din seara zilei de 27 iulie, au început apoi să-și ocupe locul firesc, parcă dintotdeauna orînduit, „Seara Ovidiana“, la Muzeul de arheologie, strigătul tragic rostit în portul „Tomis“ de Medeea lui Euripide, poezia lirică rostită la statuia lui Eminescu, „Nocturna varietăților“ de pe stadion, spectacolul de gală al artiștilor amatori de la Sala sporturilor, balul mascat din sălile Cazinoului constănțean, competițiile sportive, serbările limpenești și focurile de tabără de la Eforie și Techirghiol, ca să ajungem în final la aceeași paradă specifică de carnaval, nostalgică despărțire de ceea ce au format „Serbările mării“. Acest moment de încheiere a fost redimensionat de tradiționalele manifestări consacrate „Zilei Marinei“, și intr-un final apoteotic, starea de veselie generală a întregului litoral românesc, a fost de-a dreptul impresionată. Așadar, duminică noaptea, din nou marile bulevarde constănțene, Piața Ovidiu, faleza de la Cazinou și cea a stațiunii Eforie Nord, au fost viu colorate și animate Îm același timp, de alegoria coloanelor cu măști și costumație de carnaval, de feeria jocurilor de artificii și fastul carelor alegorice. Participanții la manifestările consacrate serbărilor mării, oaspeții litoralului au apreciat contribuția Comitetului județean pentru cultură și artă, a celor trei teatre constănțene, aportul organizațiilor sindicale și de tineret, instituțiilor muzeale din orașul nostru, pentru numeroasele satisfacții artistice și de agrement ce le-au fost oferite, timp de o săptămînă, atât în orașul Constanța cit și în celelalte zone turistice de pe litoral. „Neptun“ și sirenele