Dobrogea Nouă, august 1970 (Anul 23, nr. 6829-6853)

1970-08-04 / nr. 6831

H ) A PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA î­n Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.st. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6831 Marți, 4 august 1970 4 pagini, 30 bani iv wwvwwwwA Epilog la FARUL In fata unui BOGAT PROGRAM COMPETITION!. ma Spectacol folcloric Pag. a II-a I „Serbările ■”ii marii Pag. a­ III-a Alte noi nave, destinate flotei noastre maritime La Șantierul naval din Galați, specialiș­tii in domeniul tra­­satului optic au pre­dat înainte de ter­men, sectoarelor de producție, intrreaga documentație și de­taliile de construcție pentru un nou tip de cargou maritim, de 7.500 tone, destinat transportului de măr­furi generale. Pe marele șantier naval gălățean se lucrează și la alte tipuri de nave desti­nate înzestrării flo­tei noastre maritime comerciale, printre care un carbonier de 15.000 tone care va intra in exploatare anul viitor, și o navă de 4.600 tone pentru transportarea mași­nilor auto. ZIUA MARINEI o impresionantă demonstrație a vigoarei marinei românești Jalon Intre. Jaloanele noi din ca­lendarul epocii socialiste a Româ­niei, prima­­ duminică din august consemnează: sărbătoarea consacra­tă oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, moment in care po­porul nostru , aduce un­­ fierbinte omagiu, închină­­ sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a milita­rilor din forțele navale, a con­structorilor de nave. In această zi, toate navele mili­tare și civile au arborat însemne de zile mari — Marele pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive și jocuri pline de fantezie și umor, marinarii au um­plut de clocot și farmec porturile dunărene, cele de pe apele interi­­oar­e, porturile maritime. Sărbăto­rirea celor care trăiesc și muncesc pe întinsul apelor a cunoscut însă farmec și strălucire aparte la Man­galia, cadru devenit tradițional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă d­e cu­lori, navele flotei ma­ritime militare aliniate în avanport.­­masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mării au do­­bândit ambianța sărbătorească marilor festivități. Pe catarguri flu­a­tură, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulețe multicolore. Va­­sul-comandant, bogat drapat în tri­­coloruri și drapele purpurii, pur­­tind stema și inițialele Partidului Comunist Român, așteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeți de seamă. La sărbă­toare participă tovarășul, Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, comandant suprem al For­țelor Armate ale Republicii Socia­liste România. Participă, de ase­menea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai numeroase state. Este o atmosferă de așteptare, in același timp și calmă și febrilă. Bricul „Mircea“, eleganta, supla navă-școală a marinei noastre mi­litare, se leagănă aproape imper­ceptibil pe unda clătinată de vintul ce suflă dinspre larg. Marinarii, în elegantă ținută albă de paradă, stau aliniați pe punți, alții în ace­eași ținută străjuiesc pe distanță de kilometri, de-o parte și de alta, drumul către avanport și digul pi­nă la nava-comandant. Fanfara și compania de gardă stau gata să dea onorul. Pe străzile Mangaliei, pe faleza orașului, in balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă și către bazinul avanportului, mii și mii de localnici, turiști ro­mâni și străini, aflați în vacanță pe însoritul nostru litoral, țărani veniți din satele împrejmuitoare, așteaptă începerea festivităților. Treptele digului s-au transformat în tribune. Este in această masivă prezență umană, constatată plenar și pe intreg parcursul drumului, viu exprimată dorința, bucuria de a-l vedea și saluta pe secretarul gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae C­eaușescu, a cărui tonifiantă pre­zență la mijlocul maselor este tot­deauna prilej de mișcătoare mani­festare a unității indestructibile dintre partid și popor, împrejurare fericită în care masele își manifes­tă deschis și sincer adeziunea lor la­ politica partidului și statului, voința­ nestrămutată a tuturor ca­tegoriilor de cetățeni ai patriei in­diferent de naționalitate, de a ur­ma, neabătut linia trasată de partid, de a da viață cu o zi mai devreme mărețelor obiective de înflorire a României trasate de istoricul Con­gres­­ al X-lea. La festivitățile organizate cu pri­lejul Zilei Marinei participă ca in­vitați de onoare Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Fede­rale­ a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S., prim-vice­­președinte al Consiliului de Miniș­tri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U P., vice­președinte al Consiliului de Miniș­tri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveția, Adalberto Mimi­ei, membru al Di­recțiunii P. C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Co­mitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezi­­diului Comitetului Federal al P.C. German, Gustavo Espimosa Monte­­simos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Confederației generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Parti­dului Laburist din Marea Britanie, Jam­es Stewart, membru al Comi­tetului Executiv Național și al Se­cretariatului P.C. din Irlanda, ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tinăra și cocheta sta­țiune Neptun, din constelația Man­galia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund in incinta avanportului, urmînd coama digu­lui, printre ziduri de trupuri bron­zate și explodind de sănătate și voie bună. Trecerea prin mulțime a mașinii deschise, in care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tova­rășul Ion Gheorghe Maurer și to­­varășul Emil Bodnaraș, este înso­țită de vii aplauze, de urale înde­lungate. Se scandează în cor nu­mele conducătorului partidului, a­­lăturîndu-se ca o indisolubilă legă­tură a conducătorului cu partidul, ca un­­ simbol al unei organice sim­bioze, cele trei atît de cunoscute și tot pe atît de simbolice inițiale „P. C. R.“. Prin sunete prelungi, de alamă, un trompet dă semnalul. La una și aceeași comandă, toate echipajele prezintă pentru onor armele, nn intîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu vine generalul locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate. Vice­amiralul inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare, dă raportul comandantului supr­em al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu. După ce trece în re­vistă compania de onoare,­ tovară­șul Nicolae Ceaușescu urcă pe pun­tea vasului comandant și adres­ea­­ză tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pregătirea de luptă și politică. Pionieri­i cu fețele îmbujorate d­e emoție oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, tovarășului Ion Gheor­­gh­e Maurer, precum și celorlalte persoane oficiale și invitaților, bo­gate buchete de trandafiri și ga­roafe roșii. Erau prezenți în tribu­nă tovarășii Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Corne­­liu Mănescu, Petre lonescu, prim­­secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, șefi de secție la C.C. al P..C.R., membri ai guvernului, generali și ofițeri superiori. N. Popescu-BOGDĂNEȘTI (Continuare în pag. a III-a) ■ mm fWffil.................. L Comandantul suprem al * Forțelor noastre Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu,­ trece in­­ revistă compa­nia de onoare Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei Prezența tovarășului Nicolae Ceauș­escu, a celorlalți conducători de partid și de stat este însoțită de vii aplauze, de urale îndelungate Pe fluxul tehnologic, noi cantități de legume și fructe de sezon Întreaga activitate productivă a Fabricii de conserve „Munca“, din cadrul Combinatului de industrie alimentară, a intrat în alertă o dată cu introducerea în fabricație a pri­melor cantități de legume și fructe din recolta acestui an. Începută cu prelucrarea cireșelor și vișinelor activitatea „de vîrf“ din acest an este continuată cu introducerea pe fluxul tehnologic a altor legume și fructe de sezon. Bunăoară, pină în prezent, au fost deja recepționate 140 tone roșii in bulion și suc de roșii, peste 500 tone fasole tăiată, aproximativ 250 tone compot de caise și piersici, peste 200 tone gemuri. CALE LIBERA TRACTOARELOR ȘI SEMĂNĂTORILOR Raidul nostru, organizat pe ogoa­rele județului, a debutat cu întreba­rea : cum se desfășoară arăturile, eliberarea suprafețelor de teren de pe care griul a fost­ recoltat și in­­sămînțarea culturilor succesive . Spre satisfacția noastră,­ cu unele excepții la care ne vom referi mai jos, am constatat că în majoritatea unităților agricole de stat și cooperatiste, acestor lucrări li s-a acordat atenția cuvenită. La I.A.S. Amzacea, intreaga suprafață a fost eliberată de baloți prin transporta­rea acestora la capetele de solă. Tractoarele lucrau intens la executarea arăturilor și la C.A.P. Satu Nou. Sala de 320 hectare de griu fusese complet eliberată de baloți și pe aproape 100 de hectare se însămînțase iarbă de sudan și porumb, in cultură dublă. In ziua vizitei, șase tractoare erau in brazdă, un tractor discuta, iar altul grupa semănătura. — Cum încheiem aratul și semă­natul — ne spunea inginerul Gheorghe CRISTIAN — ne vom axa toate forțele la irigatul culturi­lor. Avem condiții să obținem în acest an recolte bogate și de pe suprafețele însămînțate cu culturi succesive. De acest lucru ne-am convins și în alte localități ale județului. Porumbul semănat în cultură dublă de I.A.S. Dorobanții, de pildă, a răsărit și este bun pentru prașila I. Dar în drumul nostru am intîlnit și sele pe care paiele de griu nici măcar n-au fost balotate pînă acum. La C.A.P. M. Kogălniceanu, baloții basculați de prese stau încă neri­dicați, împiedicînd executarea ară­turilor. Pe unele sale, cum este cazul celor de la I.A.S. Amzacea, baloții depozitați la capete de lan continuă să aștepte, constituind obstacole in calea tractoarelor ce trebuie să tragă brazda viitoarelor recolte. * Fabrica de celuloză hîrtie Palas, beneficiara acestei materii prime, ar trebui să urgen­teze ritmul de preluare a baloților. Subliniem această idee pentru că — așa cum se în­­timplă la I.A.S. Dorobanțu — tractoarele intră la arat, fără ca baloții să fie ridicați. Executa­rea cit mai grabnică a arăturilor și însămințarea in bune condiții a cul­turilor duble impune eliberarea i­­mediată a tuturor suprafețelor de teren care încă continuă să fie ocu­pate de paie și de... neglijență. G. KAIALI

Next