Dobrogea Nouă, august 1970 (Anul 23, nr. 6829-6853)

1970-08-08 / nr. 6835

Anul XXIII, nr. 6835I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA­I Sîmbătă, 8 august 1970 6 pagini, 30 bani GRAFICELE ÎNTRECERII CONSEMNEAZĂ NOI SUCCESE IN ÎNDEPLINIREA planului si A ANGAJAMENTELOR ASUMATE Colectivul ÎNTREPRINDE­RII . CONSTRUCȚII- MON­TAJ întîmpina mare sărbătoa­re cu un nou angajament , să asigure darea in funcțiune, cu 30 de zile inainte de termen, a complexului de creștere a bovinelor de la Cumpăna (a­­parținind I.A.S. Agigea) avînd o capacitate cu 600 capete bo­vine mai mare față de preve­derile planului. Totodată, har­nicii constructori au hotărit să-și intensifice eforturile pen­tru a da parțial in folosință secția de gestație din cadrul complexului de porcine de la Nazarcea. Stadiul avansat lucrărilor, precum și o mai m­­ar re operativitate din partea I.P.M.C., principalul furnizor de prefabricate, vor permite respectarea, cu siguranță, a a­­cestor angajamente. Cu rezultate frumoase în ac­tivitatea economică se prezintă și colectivul de salariați de la DEPOUL DE LOCOMOTIVE C.F.R. PALAS. Eficiența ope­rațiunilor de manipulare mărfurilor, precum și reduce­a­rea orelor de staționare și a ce­lor de efectuare a reparațiilor la vagoane, s-a concretizat in creșterea productivității muncii cu 6,9 la sută și cu realizarea unei economii la prețul de cost in valoare de 145.000 lei. De a­­semenea, a crescut cu 2,3 la sută, față de prevederile pla­nului, volumul de mărfuri transportate, , lt. , imsind cu operativitate cerințelor curente ale fiecărui punct de lucru aparținind șan­tierelor de construcții ale jude­țului pe care le deservește (în special ale T.C.L.-ului). ÎN­TREPRINDEREA DE PRODU­SE SECUNDARE ȘI DESER­VIRE A ȘANTIERELOR a fa­bricat și livrat pe primele luni ale anului o producție va­­­lorică suplimentară de 4.182.000 Iei. S-au realizat, de pildă, 3.068 mc prefabricate din beton armat față de 943 mc cit se planificase, un volum de 4 ori mai mare de confecții metali­ce. Însemnate cantități de dale, borduri, tuburi din beton etc. De remarcat că angajamentul anual, la principalele obiective a fost îndeplinit in proporție de­­ aproximativ 90 la sută. Unitățile agricole de stat din județul Constanța s-au angajat să livreze suplimentar, pentru ajutorarea unităților agricole ,de stat din județele calamitate­­­ c inundații, o cantitate de 600 tone fin. Cu două zile in urmă ni s-a comunicat, de către In­spectoratul județean I.A.S. Constanța, că angajamentul respectiv a fost îndeplinit. S-au evidențiat în mod deose­bit unitățile agricole de stat din Agigea, Băneasa, Manga­lia, Cobadin, N. Bălcescu, Am­­zacea, Poarta Albă și altele, care au contribuit substanțial la crearea acestui fond supli­mentar de furaje. De remarcat că, tot in acest timp, au fost depozitate 36.000 tone de fin, iar alte 27.000 tone au fost in­­silozate, constituind o puterni­că bază furajeră pentru consu­mul propriu al unităților zoo­tehnice. GUU- ți I nal­a Panoramică a Șantierului naval Constanța, pag. a Il-a­ ­ HI Alo, deranjamente­le? Intrați pe fir! în turneul de volei feminin BH Victorii ale echipe­lor favorite Avancronică spor­ Rînduri pestrițe Comentariul zilei HI Un sfert de veac de la tragicul debut al erei atomice O noua răpire în Uruguay H I Nota guvernului brazilian pag. a Vl-a In cinstea glorioasei aniversări Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. orientează călăuzitor munca de ÎNFĂPTUIRE A PROGRAMELOR NATIONALE DE DEZVOLTARE A AGRICULTURII Interviu cu I. STANCIU, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii bază Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, stabilesc agriculturii, ca ramură de a economiei naționale, o orientare științifică, definesc cu claritate programul de dezvoltare in perioada 1971—1975, liniile directoare pînă în 1980, asigură încadrarea ei organică în ansamblul între­gii economii. La un an de la data istoricului Congres al X-lea al partidului, din dorința de a informa cititorii noș­tri cu perspectivele agriculturii României, pornind de la nivelul atins în prezent, am avut o con­vorbire cu tov. I. STANCIU, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. — în acest an, agriculturii ii re­vin sarcini deosebite. In comparație cu rezultatele obținute la anul tre­cut, producția globală agricolă tre­buie să crească cu 20 la sută. Rit­mul de sporire a producției globale, decurge din nivelul ce trebuie rea­lizat la principalele produse agri­cole. La cereale, producția planifi­cată de circa 15 milioane tone de­pășește cu 1,7 milioane tone pe cea obținută, in medie, în perioada 1966—1969, iar la floarea-soarelui sarcina din acest an, de 1.025 mii tone, este superioară rezulta­telor de pînă in prezent. Situația este asemănătoare la o serie de alte culturi, cum sînt: sfecla de zahăr, legumele, cartofii, fructele și stru­gurii. De asemenea, se prevede o creștere in zootehnie, însemnată, atit la producția de carne, lapte, ouă, cit și la efective.­ ­ Ce realizări s-au obținut pînă în prezent?■ — Măsurile adoptate în toamna anului 1969 și in prima parte a a­­cestui an, au contribuit la accentua­rea procesului de intensificare a producției agricole. Pentru dezvol­tarea bazei tehnico-materiale au fost alocate agriculturii investiții de peste 10 miliarde lei, orientate ca și pînă în prezent spre extinderea irigațiilor, lărgrea și diversificarea mecanizării, construirea de sere, extinderea plantațiilor de vii și pomi, realizarea de noi complexe de creștere și îngrășare a animale­lor în sectorul de stat și altele. Ca o acțiune deosebită, trebuie mențio­nată construirea unor complexe de creștere și îngrășare a animalelor in cooperativele agricole, folosindu-se aceleași soluții constructive, ace­leași tehnologii și aceleași materia­le biologice, ca și în întreprinderile agricole de stat. Pe baza indicații­lor conducerii de partid și de stat au fost organizate în sectorul coo­peratist aproape 3.000 ferme con­duse de specialiști agricoli, în prin­cipal în zootehnie și legumicultura, s-a îmbunătățit normarea muncii și formele de retribuire, a fost întări­tă răspunderea fiecărui lucrător și unAr­ «mm pecator pentru­ activita­tea pe care o desfășoară și sporită cointeresarea materială. Dacă la aceste măsuri se adaugă îmbunătățirea valorificării produ­selor animale și sporirea prețurilor de cumpărare la unele dintre aces­tea, care în ansamblul veniturile producătorilor lor măresc cu circa 850 milioane lei anual, adoptarea recentei legi cu privire la organi­zarea producției și a muncii in agricultură, repartizarea de noi specialiști în unitățile de producție, se creează o succintă imagine a eforturilor făcute de economia noastră și­­ de agricultură pentru realizarea sarcinilor în­ plan pe anul 1970. — Se prevăd ritmuri supe­rioare de dezvoltare în noul cincinal ? — Potrivit prevederilor planului cincinal în curs de dezbatere și îm­bunătățire in unități, in perioada 1971—1975, producția globală agri-S. GHEORGHIU (Continuare in pag. a V-a) sl 19­­4-1970 Procedee moderne din folosirea masei lemnoase Ieri, la Combinatul de ex­ploatare și industrializare a lemnului din Constanța a a­­vut loc o consfătuire pe te­ma folosirii procedeelor mo­derne în prelucrarea masei lemnoase în întreprinderile de fabricare a mobilei. La această acțiune, organizată de Consiliul județean al sin­dicatelor în cadrul manifes­tărilor consacrate „Tehnicii noi ’70“, au participat șefi de secții, ingineri, tehnicieni și muncitori de la C.E.I.L., I.P.L. și I.I.L. Medgidia. 1 O solistă mult aplaudată din (în pagina a 3-a amănunte spectacolul Ansamblului folcloric din județul T­arghita) In „golurile“ timpului de lucru se ascund milioane­ le ce sunt ignorate reglementările cu pri­vire la disciplina în muncă? Unde trebuie căutate resorturile revitali­­zârii disciplinei, a timpului neproductiv. Este fructul amar, nedorit al indisci­plinei, al carențelor organizato­rice și al indiferenței. Din această perspectivă a ire­versibilității timpului, și în ul­timă analiză, a preocupărilor permanente pentru asigurarea u­­nei înalte eficiențe economice, a­­pare de stringentă actualitate ne­cesitatea utilizării cu maximum de randament a fiecărui minut productiv în unitățile industriale. Tocmai pornind de la o anumită realitate din întreprinderi și pen­tru a crea peste tot un cadru propice fructificării în scop pro­ductiv a fiecărui minut, oră sau zi de lucru ca și pentru a preîn­­tîmpina unele abateri de la dis­ciplina muncii, în urmă cu trei ani s-a elaborat Hotărîrea C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Mi­niștri cu privire la reglementa­rea programului de lucru și întă­rirea disciplinei în întreprinderi și instituții iar în primăvara a­­cestui an a fost adoptată de că­tre M.A.N. legea privind orga­nizarea și disciplina muncii în u­­nitățile socialiste de stat. Depar­te însă de a ne limita numai la buna cunoaștere teoretică a aces­tor reglementări legale, ne inte­resează, în primul rînd care sînt coordonatele intervențiilor făcute în cîteva întreprinderi constănțe­­ne pentru respectarea lor cu sfin­țenie, cu ce rezultate practice s-au soldat măsurile tehnice, organi­zatorice sau de altă natură care ținteau în final întărirea discipli­nei în muncă, în activitatea productivă, în în­treprindere, la orice loc de mun­că, acolo unde fiecare minut în­seamnă producție, beneficiu, va­loare, timpul nu poate fi oprit. Clipa pierdută nu se mai întoar­ce, nu poate fi recuperată. Minu­tele risipite se înșiră fatal in gol producind o adevărată avalanșă Sunt numeroase întreprinderile din județul Constanța care oferă exemple tipice, din analiza că­rora apar cu cea mai mare cla­ritate efectele imediate și de du­rată, deosebit de favorabile ale unor măsuri energice, in spiritul reglementărilor legale existente, care au permis înlăturarea sau cel puțin diminuarea substanția­lă a risipei de timp productiv de la o lună la alta. Se detașează prin seriozitatea și perseverența cu care a acționat, prin efectele valoroase înregistrate în produc­ție Uzina de superfosfați și acid sulfuric Năvodari. Rezultatele în­registrate aici în 7 luni din a­­cest an vorbesc de la sine : 98 la sută indicele de utilizare a fon­dului de timp maxim disponibil — unul din cei mai ridicați indici nu numai la nivelul industriei județului ci și cele ale econo­miei naționale, producția globală a fost depășită cu circa 4 la sută, iar productivitatea muncii cu alte V. SALAJAN (Continuare în pag. a V-a) SA DISCUTAM ASTAZI DESPRE: DACA ALTUI NU E OM, FII IU!... C­îteodată, fără voia noastră, suntem­ martori la intim­­plări cu totul respingătoa­re și ne întrebăm de ce unii uită să se bucure de această nespusă fericire Care este viața, mai ales intr-o societate ca aceea in care trăim și în care omul e pri­vit drept cea mai înaltă valoare. Cu atît mai mult trebuie să-și pri­mească oprobriul ceea ce este ge­nerat de răutate, egoism, invidie, lăcomie, ranchiună, mahalagism etc., ca fapte străine de modul nos­tru de a concepe viața. Dacă intimplările reprobabile la care putem fi martori sunt puține la număr, în schimb, dosarele alia­te la comisiile de judecată și jude­cătorii dau o imagine mai semnifi­cativă asupra aspectului in discuție. Cercetînd o serie de dosare de la comisia de judecată de pe lingă Consiliul popular al municipiului Constanța, ne-a încercat un sen­timent de jenă pentru ceea ce fac sau urmăresc unii cetățeni, sentiment sporit de comportarea lor penibilă in timpul dezbaterilor pu­­blice, lucru de altfel previzibil, da­torită netemeiniciei motivelor invo­cate în plîngerile lor. Un asemenea proces inutil este cel în care Virginia Socol (strada Olteniei nr. 11, Constanța) a che­mat in judecată, pentru amenințări, pe Nicolae Stoica. Din cele relatate de părți, dar mai ales din depozi­țiile martorilor a reieșit că cei doi s-au certat, s-au insultat, aflîndu-se la un moment dat, la circa 10 de metri unul de celălalt, „spectaco­lul“, avînd loc, evident, in plină stradă. V. Socol nu s-a răcorit, probabil, suficient și atunci... fuga la judecată. Normal ar fi fost să mediteze și unul și altul asupra celor petrecute și, ajungind la o concluzie sănătoasă, Împreună să prezinte scuzele lor vecinilor cărora le-a fost afectată liniștea. Dar nu! „Spectacolul» s-a repetat, în parte, în fața comisiei de judecată și al­tui... public. Respingerea, în final, ca neîntemeiată, a reclamației îna­intate de V. Socol, ni s-a părut soluția cea mai justă. Disputa „ac­torilor» a pus însă in lumină și alte aspecte. Nicolae Stoica este, de fapt, „ginerele» reclamantei, a cărei fată „compătimește» cu cel recla­mat, „că soție nelegitimă», incă înainte de a împlini 16 ani. Solida­ritatea fiicei sale cu N. Stoica a nemulțumit-o pe V. Socol, dar cine altcineva decit dînsa i-a educat fiica ? Nu avem competența să pronun­țăm hotăriri, nici intenția încercării de a influența vreun proces, dar, ca cetățeni, avem și dreptul și datoria să ne exprimăm deschis dezapro­­barea față de ceea ce umbrește re. Florin PIETREANU (Continuare In pag. a V-a) Azi, în pag. a IV-a întreprinderea minieră „Dobrogea" PE DRUMUL ASCENDENT M. FAPTELOR, AL HĂRNICIEI ȘI MUNCII ENTUZASTE

Next