Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)

1970-09-27 / nr. 6877

OB ■Bl PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ! Anul XXIII, nr. 6877 , Duminica, 27 septembrie 1970 ! 4 pagini, 30 bani Imperativul zilei -RECOLTATUL PORUMBULUI Campania agricolă se caracterizează printr-un volum mare de muncă; organi­zarea temeinică a activității permite efectuarea la timp a fiecărei lucrări. Jumătate din cooperativele agricole au terminat recoltatul florii-soarelui; toate forțele să fie mobilizate la stringerea porumbului! O nouă săptămînă se încheie­as­­că suficientă, recol­tări. Pe ogoare, în multe unități a­­gricole, bilanțul acestei săptămini a fost rodnic. Aproape jumătate din cooperativele agricole de producție din județ au încheiat recoltatul florii-soarelui ; alte 20 unități sînt pe sfîrșite cu această lucrare. Pe județ din cele 42.567 hectare culti­vate cu floarea-soarelui în coopera­tivele agricole, au fost recoltate peste 37.000 hectare, adică 88 la sută din plan. Sînt condiții ca în 2—3 zile, lucrîndu-se bineînțeles cu toate forțele și astăzi, recoltatul flo­rii-soarelui să fie încheiat, iar re­colta transportată în întregime la bazele de recepție. în ceea ce privește porumbul, cultură care ocupă peste 96.000 hectare, au fost recoltate 27.000 hec­tare, ceea ce revine 28 la sută. La cooperativa agricolă de producție Agigea, recoltatul porumbului a fost încheiat ; la Năvodari lucrarea se apropie de sfîrșit, iar la Indepen­dența, Tuzla, Tufani, Viile Noi, Straja, Limanu, Negru Vodă și Cumpăna, realizările reprezintă 50— 60 la sută din plan. Acest lucru de­monstrează că acolo unde munca a fost bine organizată, iar la recoltat a participat tot satul, cu mic cu mare, suprafețele recoltate zilnic sunt deosebit de mari. La coopera­tiva agricolă din Cuza Vodă, uni­tate care are de recoltat în această toamnă și alte culturi care nece­sită suficiente brațe de muncă, po­rumbul a fost adunat de pe 400 hectare din cele 810 ori s-au însă­­mînțat. De asemenea, și in alte u­­nități, suprafețele de pe care s-a strîns recolta de porumb sînt deo­sebit de mari. Din păcate, însă, întilnim și ca­zuri cinci, deși există forță de mon­tatul porumbului se desfășoară în ritm de melc. La Dulgheru, de e­­xemplu, suprafața recoltată ocupă 20 hectare, adică nici 1 la sută din prevederile pla­nului. Și au trecut atîtea zile! Lu­crîndu-se în conti­nuare în același ritm, rezultă că pe cooperatorii de la Dulgheru îi a­­pucă revelionul re­­coltînd porumb pe cîmp . De ase­menea, la Saraiu, Hîrșova, Cerchezu, Chimogeni, Plo­­peni, Sinoie și Mio­rița, au fost re­coltate deosebit de suprafețe mici. Procentele înscri­se pe lăturată, harta a­­care o­­glindesc realizările la nivelul fie­cărei comune, vor­besc pe de o par­te despre modul cum s-au preocu­pat consiliile populare și conduce­rile unităților agricole, iar pe de altă parte, ce măsuri trebuie să se întreprindă pentru ca situația să se schimbe în timpul cel mai scurt. Dacă se adaugă faptul că sfecla de zahăr a fost recoltată pe numai 60 la sută, că sînt pe cîmp supra­fețe însemnate de vii și legume care așteaptă culegătorii, ne dăm bine seama, că fără o organizare temeinică a muncii, fără o partici­pare zilnică în masă a oamenilor, nu se poate avea o garanție pri­vind depozitarea recoltei. Se impune în prezent mai mult ca oricînd, să se folosească la maximum timpul de lucru, de dimi­neața și pînă seara tîrziu, inclusiv zilele de sărbă­toare, organizîndu-se ac­țiuni în care tot satul să meargă la cîmp, tineri, bătrîni, elevi, salariați, lucrători din zootehnie pentru a ajuta la strînge­­rea recoltelor. Este o da­torie cetățenească, patrio­tică, de a strînge la timp și fără pierderi recolta a­­cestui an, prinosul muncii depuse un an întreg. Organizațiilor de partid le re­vine sarcina de a desfășura o sus­ținută muncă politică în rîndul oa­menilor, explicînd fiecăruia ce în­seamnă a strînge la timp recoltele de porumb, floarea-soarelui, stru­guri, sfeclă și legume. Săptămîna care începe mîine, să constituie pentru toți un prilej de intensifi­care a activității, pentru ca în zi­lele ce vor urma, să se termine recoltatul florii-soarelui, iar porum­bul, legumele și strugurii să depă­șească cu mult peste 50 la sută din cit prevede planul. Șt. MIHAI voi ceA HAIMAÎ,A PLENARA Comitetului județean de partid Sâmbătă, 26 septembrie a.c., au avut­ loc lucrările Plenarei Comi­tetului județean Constanța al Par­tidului Comunist Român. La ple­nară, au luat parte membri ai bi­roului Comitetului județean de par­tid, membri și membri supleanți ai Comitetului județean de partid, în cadrul primului punct al or­dinii de zi, tovarășul Gheorghe TRANDAFIR, secretar al Comite­tului județean de partid a prezen­tat un referat în legătură cu preo­cuparea organelor și organizațiilor de partid și a comitetelor de direc­ție din unitățile industriale de con­strucții și transporturi pentru reali­zarea sarcinilor de plan și a anga­jamentelor pe 8 luni ale anului 1970 precum și măsurile ce se impun în scopul îndeplinirii integrale a in­dicatorilor de plan pe anul în curs. Dezbaterile la care au luat parte ca invitați și reprezentanți ai con­ducerilor unor ministere precum și secretari ai comitetelor de partid și conducători de unități economice au reliefat succesele obținute pînă în prezent, și mai cu seamă unele neajunsuri și greutăți care s-au manifestat în activitatea productiv­­economică, căile ce permit rezolva­rea tuturor problemelor care con­diționează îndeplinirea cu succes a sarcinilor economice din acest an precum și pregătirile în vederea desfășurării activității din 1971 — primul an al viitorului cincinal­ în încheierea dezbaterilor de la acest punct a luat cuvîntul tovară­șul Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid care a evidențiat importantele înda­toriri ce revin organelor și organi­zațiilor de partid, comitetelor de direcție din întreprinderi și consi­liilor de administrație ale combina­telor, tuturor salariaților din uni­tățile economice de a-și intensifica eforturile și a se mobiliza pentru ridicarea pe o treaptă superioară de maximă eficiență a activității productiv-economice pentru înde­plinirea sarcinilor din planul pe anul 1970, precum și a angajamen­telor pe care organizația județeană de partid Constanța și le-a asumat în întrecerea patriotică pe țară. Există toate posibilitățile ca până la sfârșitul lui 1970 unitățile indus­triale de construcții și din trans­porturi din județul Constanța să realizeze o producție suplimentară față de prevederile inițiale ale ac­tualului cincinal in valoare de a­­proape un miliard de lei, în continuarea lucrărilor Plenarei Comitetului județean, tovarășul Ion IUGA, secretar al Comitetului ju­dețean de partid a prezentat infor­marea cu privire la modul în care se realizează sarcinile din scrisoa­rea secretariatului Comitetului Cen­tral al P.C.R. pentru organizarea campaniei de toamnă. La ultimul punct al ordinii de zi tovarășul Ion C. PETRE a prezentat informa­rea cu privire la activitatea desfă­șurată de biroul Comitetului jude­țean de partid de la ultima plenară și pînă în prezent. LUCRĂRILE SESIUNII ANUALE A F. D. Simbătă dimineața, In sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală s-au des­chis lucrările celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federației Dentare Internaționale, mani­festare științifică de mare pres­tigiu, ce reunește personalități de frunte ale științei și prac­ticii stomatologice din 46 de țări, din toate continentele. Reuniunea își desfășoară lu­crările sub înaltul patronaj al președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialis­te România, Ion Gheorghe Ma­urer. Sesiunea, care va dura șase zile, își axează lucrările pe probleme de cea mai vie ac­tualitate științifică și practică, marcînd noi etape pe drumul progresului acestei discipline medicale. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Valerian Po­­pescu, membru corespondent al Academiei, președintele Co­mitetului de organizare a se­siunii. Primit cu aplauze, a luat cu­vîntul președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Ma­urer. Cuvîntarea a fost ascul­tată cu atenție și subliniată cu vii și îndelungi aplauze. In numele F.D.I., al partici­panților, dr. Jack Stark, pre­ședintele acestei organizații, a mulțumit președintelui Consi­liului de Miniștrii statului ro­mân pentru condițiile create desfășurării acestei reuniuni. In continuare, participanții au fost salutați de dr. Dan E­­năchescu, ministrul sănătății, Mircea Malița, ministrul invă­­țămîntului, acad. prof. dr. A­­urel Moga, președintele Acade­miei de Științe Medicale și Ion Cosm­a, prim-vicepreședinte al Consiliului popular al munici­piului București. ☆ Cu prilejul celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federației Dentare Internaționale, în foa­ierul Sălii Palatului a fost or­ganizată o expoziție internați­onală de material și aparataj dentar, la care participă 21 de firme de specialitate din Aus­tria, Cehoslovacia, Elveția, Ita­lia, R.D. Germană, R.F. a Ger­maniei, S.U.A., Ungaria și Ro­mânia. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Mau­rer, însoțit de organizatorii re­uniunii, a vizitat standurile ex­poziției și a apreciat realizările obținute în domeniul tehnicii dentare. (Agerpres) SALUTUL ADRESAT AL PREȘEDINTELE Cll­­SILIMI DE MINIȘTRI, Ion Gheorghe Maurer Doamnelor și domnilor, In numele guvernului Republicii Socialiste România adresez un cor­dial salut reprezentanților de sea­mă ai științei stomatologice, reuniți în cea de-a 58-a sesiune anuală a Federației Dentare Internaționale. Găzduind această reuniune știin­țifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta prețuire pe care o acordă științei, dorința de a contribui la progresul ei, de a spri­jini stringerea legăturilor între oa­menii de știință din diferite țări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanța pe care a dobîndit-o știința în zilele noastre, ca forță de impulsie de prim rang a progresului societății. Știința — este bine știut — sporește din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpîni natura, îi dă posibili­tatea să valorifice mereu mai bine bogățiile ei, să-și îmbunătățească rapid și considerabil condițiile ma­teriale de viață. Insușindu-și știin­ța, oamenii își ridică, în același timp, nivelul de cultură, își dezvol­tă puterea de cunoaștere și de în­țelegere a fenomenelor din natură și societate. Prin toate acestea, știința acțio­nează ca un factor de eliberare a omului, de promovare a participă­rii sale la deciderea destinelor co­lectivității și ale lui însuși ca Indi­vid. In măsura in care dezvoltarea științei și introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedicile pe care le creează tendințele de exploatare și asuprire a omului de către om, știința devine și un factor de pro­movare a unor relații noi — între oameni, ca și între națiuni — re­lații guvernate de rațiune, de spi­ritul dreptății și al respectului re­ciproc, de principiile egalității, li­bertății și demnității umane și na­ționale. Transformarea din ce în ce mai mult a științei intr-un instru­ment de dezvoltare a înțelegerii și colaborării internaționale este un semn al vremurilor noastre, semn care îi conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un interes acut pentru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepție. Conștientă de întreaga însemnăta­te a științei, România a înscris dez­voltarea cercetărilor științifice ca un obiectiv primordial al construc­ției sale sociale. In cadrul progra­mului național de cercetări știin­țifice, se acordă atenția cuvenită științelor medicale și biologice, menite să aducă o importantă con­tribuție la ocrotirea sănătății oame­nilor. Grija pentru sănătatea aces­tora constituie o preocupare cen­trală a partidului și statului nostru, o latură multilateral importantă a procesului de dezvoltare și în­florire a întregii națiuni. Este evident că progresul știin­țelor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de complexe, ce-și așteaptă o urgentă soluționare, nu poate fi conceput fără participarea unor forțe inte­lectuale din ce în ce mai nume­roase și fără o strînsă cooperare între savanții tuturor țărilor. Con­gresul dumneavoastră, care reuneș­te oameni de știință valoroși din­­tr-un mare număr de țări, va con­tribui la stabilirea unor concluzii de importanță și utilitate deosebită pentru rezolvarea unor probleme de sănătate publică în domeniul odontostomatologiei, va deschide, desigur, noi perspective de viitor acestei importante ramuri a medi­cinei. Vă rog să-mi permiteți, stimați oaspeți, să vă spun tradiționalul „Bun venit in România“ și să a­­dresez Congresului dumneavoastră urări de deplin succes. Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tovarășul Vasile Vîlcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a oferit, simbătă la amiază, o masă tovărășească cu prilejul ce­lei de-a 60-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Ilie Verdeț, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Constan­tin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica, Constantin Pirvules­­cu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat călduros pe tovarășul Vasile Vîlcu, urîndu-i sănătate, via­ță lungă și noi succese în îndepli­nirea sarcinilor încredințate de par­tid, de statul nostru socialist. J­u în timpul prînzului a toastat pe a­sărbătorit tovarășul Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la munca vastă și la succesele obținute de partidul nostru în traducerea în via­ță a mărețului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului și sta­tului nostru de prietenie și alianță cu țările socialiste, de solidaritate și unitate cu mișcarea comunistă, de destindere, colaborare și pace in lume, secretarul general al parti­dului a arătat că, alături de întrea­ga conducere de partid și de stat, la toate acestea și-a adus și-și a­­duce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continua­re poporul român in construcția so­cietății socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu a urat tovarășului Vasile Vîlcu sănătate și putere de muncă pentru a-și putea aduce și pe mai departe contribuția, în activitatea partidului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîlcu. Arătînd că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidului, sărbătorita a mulțumit pentru aprecierile calde făcute la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru urările ce i-au fost adresate și s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cit mai de folos partidului, con­strucției socialismului in patria noastră. Tovarășul Vasile Vilcu și-a exprimat încrederea fermă că par­tidul nostru în frunte cu secretarul său general — conducător marxist­­leninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — își va îndeplini cu cinste și in viitor măreața misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperității Româ­niei. Masa s-a desfășurat intr-o at­mosferă caldă, tovărășească, (Agerpres) Însemnări Vizitatorul grăbit, oaspetele oca­zional, aproape că nici n-au cum și mai ales cind să-i observe. A­­parent pierduți pe după încărcătu­rile zdravene ale remorcilor, adîn­­ciți in pîntecele adinci ale nave­lor, pe după mișcarea ritmică a brațelor macaralelor electrice, do­cherii rămîn, în ciuda tuturor im­presiilor, elementul uman primor­dial al traficului, al înseși vieții porții maritime a țării. Sînt 16 nave în cele tot atîtea dane aflate în perimetrul de acti­vitate al secției I de exploatare portuară. Fiecare navă cu mărfu­rile, cu problemele ei distincte. Și pretutindeni e nevoie de forța, de stăruința și mai ales de priceperea docherilor. — Septembrie e o lună deosebit de aglomerată, constată mai mult ca pentru sine inginerul Gheorghe Peleș, șeful secției. Și deși data la care ne aflăm, 25 septembrie, nu-i permite mult prea prudentului in aprecieri Va­­leriu Buzoianu, șeful serviciului în­cărcări nave, nici tovarășilor săi de la descărcări să facă un pronostic al bilanțului final, ritmul operații­lor rămîne grăitor prin el însuși : 75 de nave sub operațiuni în 25 de zile. Regăsim printre fruntașele în întrecerea pentru realizarea și de­pășirea traficului echipele lui Con­stantin Baboi, Vladimir Daniliuc, Gheorghe Rizea, Nicolae Moraru și Gheorghe Dumitru. Și aceeași de­viză în munca întregului personal al secției, nici o avarie ia mărfu­rile operate. Cum se îndeplinește acest important deziderat, care, în condițiile specifice ale portului e un echivalent al grijii pentru marca întreprinderii, cei întrebați se mărginesc să menționeze doar fap­tul că nu s-a înregistrat în acest răstimp nici o degradare de măr­furi. Dar despre calitatea muncii docherilor, în totalitatea și mai a­­les în finalitatea ei, beneficiarii, comandanții și secunzii navelor o­­perate în cadrul secției găsesc mult mai multe cuvinte bune de spus. Trei scrisori adresate secției în ul­timele zece zile, trei acte oficiale prin care comandanții unor nave mulțumesc pentru felul în care au fost operate acestea, mi se par cel mai grăitor act de calificare a muncii lucrătorilor portuari : „Dragi tovarăși, sunt incîntat să constat și să confirm totodată, buna conlucrare cu dumneavoastră la descărcarea și încărcarea navei și să vă mulțumesc pentru atenția a­cordată vasului nostru“. (Căpitan Gale MAKS, comandantul cargou­lui iugoslav „Kaprije“). „Spre to­tala mea satisfacție, țin să vă trans­mit vii mulțumiri pentru condiții de încărcare ce se bunele reali­zează în secția dumneavoastră. Cooperarea cu stivadorii, cu mun­citorii a fost perfectă“. (Căpitan William DALE, comandantul navei britanice „Alma Flora“). „Sunt foarte încintat să constat bunul stivaj pe care l-ați făcut la încărcarea navei noastre. Sunt fe­ricit să sper că și pe viitor voi în­­tilni în portul Constanța aceleași lăudabile condiții de lucru, de coo­perare“. (Căpitan Nicolaus SARA­­GAS, comandantul navei grecești „Tres Ierarches“). Și enumerarea ar putea continua cu aprecierile pozitive asupra mun­cii docherilor­, a numeroși alți co­mandanți de nave românești sau străine. Cu mulțumirile adresate in scris de comandantul navei grecești „Hector“, cu mulțumirea pe care am deslușit-o la închiderea hamba­relor pe chipul lui Constantin Dră­gan, comandantul „Iașiului“, pe cel al lui Filo Tandini, comandantul „Skanderbegului“, sau pe cel al lui Ataman Babur, comandantul pana­mezului „Viva“. Fiecare apreciere, mărturia unui pas pe drumul ire­proșabilului, pe care „brațele vii“ ale portului Constanța și-l doresc cu ardoare, și și-l cuceresc cu lău­dabilă stăruință. Nicolae FATU LAUDA „BRAȚELOR VII" ale portului Constanța

Next