Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)
1970-09-27 / nr. 6877
OB ■Bl PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ! Anul XXIII, nr. 6877 , Duminica, 27 septembrie 1970 ! 4 pagini, 30 bani Imperativul zilei -RECOLTATUL PORUMBULUI Campania agricolă se caracterizează printr-un volum mare de muncă; organizarea temeinică a activității permite efectuarea la timp a fiecărei lucrări. Jumătate din cooperativele agricole au terminat recoltatul florii-soarelui; toate forțele să fie mobilizate la stringerea porumbului! O nouă săptămînă se încheiească suficientă, recoltări. Pe ogoare, în multe unități agricole, bilanțul acestei săptămini a fost rodnic. Aproape jumătate din cooperativele agricole de producție din județ au încheiat recoltatul florii-soarelui ; alte 20 unități sînt pe sfîrșite cu această lucrare. Pe județ din cele 42.567 hectare cultivate cu floarea-soarelui în cooperativele agricole, au fost recoltate peste 37.000 hectare, adică 88 la sută din plan. Sînt condiții ca în 2—3 zile, lucrîndu-se bineînțeles cu toate forțele și astăzi, recoltatul florii-soarelui să fie încheiat, iar recolta transportată în întregime la bazele de recepție. în ceea ce privește porumbul, cultură care ocupă peste 96.000 hectare, au fost recoltate 27.000 hectare, ceea ce revine 28 la sută. La cooperativa agricolă de producție Agigea, recoltatul porumbului a fost încheiat ; la Năvodari lucrarea se apropie de sfîrșit, iar la Independența, Tuzla, Tufani, Viile Noi, Straja, Limanu, Negru Vodă și Cumpăna, realizările reprezintă 50— 60 la sută din plan. Acest lucru demonstrează că acolo unde munca a fost bine organizată, iar la recoltat a participat tot satul, cu mic cu mare, suprafețele recoltate zilnic sunt deosebit de mari. La cooperativa agricolă din Cuza Vodă, unitate care are de recoltat în această toamnă și alte culturi care necesită suficiente brațe de muncă, porumbul a fost adunat de pe 400 hectare din cele 810 ori s-au însămînțat. De asemenea, și in alte unități, suprafețele de pe care s-a strîns recolta de porumb sînt deosebit de mari. Din păcate, însă, întilnim și cazuri cinci, deși există forță de montatul porumbului se desfășoară în ritm de melc. La Dulgheru, de exemplu, suprafața recoltată ocupă 20 hectare, adică nici 1 la sută din prevederile planului. Și au trecut atîtea zile! Lucrîndu-se în continuare în același ritm, rezultă că pe cooperatorii de la Dulgheru îi apucă revelionul recoltînd porumb pe cîmp . De asemenea, la Saraiu, Hîrșova, Cerchezu, Chimogeni, Plopeni, Sinoie și Miorița, au fost recoltate deosebit de suprafețe mici. Procentele înscrise pe lăturată, harta acare oglindesc realizările la nivelul fiecărei comune, vorbesc pe de o parte despre modul cum s-au preocupat consiliile populare și conducerile unităților agricole, iar pe de altă parte, ce măsuri trebuie să se întreprindă pentru ca situația să se schimbe în timpul cel mai scurt. Dacă se adaugă faptul că sfecla de zahăr a fost recoltată pe numai 60 la sută, că sînt pe cîmp suprafețe însemnate de vii și legume care așteaptă culegătorii, ne dăm bine seama, că fără o organizare temeinică a muncii, fără o participare zilnică în masă a oamenilor, nu se poate avea o garanție privind depozitarea recoltei. Se impune în prezent mai mult ca oricînd, să se folosească la maximum timpul de lucru, de dimineața și pînă seara tîrziu, inclusiv zilele de sărbătoare, organizîndu-se acțiuni în care tot satul să meargă la cîmp, tineri, bătrîni, elevi, salariați, lucrători din zootehnie pentru a ajuta la strîngerea recoltelor. Este o datorie cetățenească, patriotică, de a strînge la timp și fără pierderi recolta acestui an, prinosul muncii depuse un an întreg. Organizațiilor de partid le revine sarcina de a desfășura o susținută muncă politică în rîndul oamenilor, explicînd fiecăruia ce înseamnă a strînge la timp recoltele de porumb, floarea-soarelui, struguri, sfeclă și legume. Săptămîna care începe mîine, să constituie pentru toți un prilej de intensificare a activității, pentru ca în zilele ce vor urma, să se termine recoltatul florii-soarelui, iar porumbul, legumele și strugurii să depășească cu mult peste 50 la sută din cit prevede planul. Șt. MIHAI voi ceA HAIMAÎ,A PLENARA Comitetului județean de partid Sâmbătă, 26 septembrie a.c., au avut loc lucrările Plenarei Comitetului județean Constanța al Partidului Comunist Român. La plenară, au luat parte membri ai biroului Comitetului județean de partid, membri și membri supleanți ai Comitetului județean de partid, în cadrul primului punct al ordinii de zi, tovarășul Gheorghe TRANDAFIR, secretar al Comitetului județean de partid a prezentat un referat în legătură cu preocuparea organelor și organizațiilor de partid și a comitetelor de direcție din unitățile industriale de construcții și transporturi pentru realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor pe 8 luni ale anului 1970 precum și măsurile ce se impun în scopul îndeplinirii integrale a indicatorilor de plan pe anul în curs. Dezbaterile la care au luat parte ca invitați și reprezentanți ai conducerilor unor ministere precum și secretari ai comitetelor de partid și conducători de unități economice au reliefat succesele obținute pînă în prezent, și mai cu seamă unele neajunsuri și greutăți care s-au manifestat în activitatea productiveconomică, căile ce permit rezolvarea tuturor problemelor care condiționează îndeplinirea cu succes a sarcinilor economice din acest an precum și pregătirile în vederea desfășurării activității din 1971 — primul an al viitorului cincinal în încheierea dezbaterilor de la acest punct a luat cuvîntul tovarășul Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid care a evidențiat importantele îndatoriri ce revin organelor și organizațiilor de partid, comitetelor de direcție din întreprinderi și consiliilor de administrație ale combinatelor, tuturor salariaților din unitățile economice de a-și intensifica eforturile și a se mobiliza pentru ridicarea pe o treaptă superioară de maximă eficiență a activității productiv-economice pentru îndeplinirea sarcinilor din planul pe anul 1970, precum și a angajamentelor pe care organizația județeană de partid Constanța și le-a asumat în întrecerea patriotică pe țară. Există toate posibilitățile ca până la sfârșitul lui 1970 unitățile industriale de construcții și din transporturi din județul Constanța să realizeze o producție suplimentară față de prevederile inițiale ale actualului cincinal in valoare de aproape un miliard de lei, în continuarea lucrărilor Plenarei Comitetului județean, tovarășul Ion IUGA, secretar al Comitetului județean de partid a prezentat informarea cu privire la modul în care se realizează sarcinile din scrisoarea secretariatului Comitetului Central al P.C.R. pentru organizarea campaniei de toamnă. La ultimul punct al ordinii de zi tovarășul Ion C. PETRE a prezentat informarea cu privire la activitatea desfășurată de biroul Comitetului județean de partid de la ultima plenară și pînă în prezent. LUCRĂRILE SESIUNII ANUALE A F. D. Simbătă dimineața, In sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federației Dentare Internaționale, manifestare științifică de mare prestigiu, ce reunește personalități de frunte ale științei și practicii stomatologice din 46 de țări, din toate continentele. Reuniunea își desfășoară lucrările sub înaltul patronaj al președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea, care va dura șase zile, își axează lucrările pe probleme de cea mai vie actualitate științifică și practică, marcînd noi etape pe drumul progresului acestei discipline medicale. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Valerian Popescu, membru corespondent al Academiei, președintele Comitetului de organizare a sesiunii. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. Cuvîntarea a fost ascultată cu atenție și subliniată cu vii și îndelungi aplauze. In numele F.D.I., al participanților, dr. Jack Stark, președintele acestei organizații, a mulțumit președintelui Consiliului de Miniștrii statului român pentru condițiile create desfășurării acestei reuniuni. In continuare, participanții au fost salutați de dr. Dan Enăchescu, ministrul sănătății, Mircea Malița, ministrul invățămîntului, acad. prof. dr. Aurel Moga, președintele Academiei de Științe Medicale și Ion Cosma, prim-vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului București. ☆ Cu prilejul celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federației Dentare Internaționale, în foaierul Sălii Palatului a fost organizată o expoziție internațională de material și aparataj dentar, la care participă 21 de firme de specialitate din Austria, Cehoslovacia, Elveția, Italia, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, S.U.A., Ungaria și România. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de organizatorii reuniunii, a vizitat standurile expoziției și a apreciat realizările obținute în domeniul tehnicii dentare. (Agerpres) SALUTUL ADRESAT AL PREȘEDINTELE CllSILIMI DE MINIȘTRI, Ion Gheorghe Maurer Doamnelor și domnilor, In numele guvernului Republicii Socialiste România adresez un cordial salut reprezentanților de seamă ai științei stomatologice, reuniți în cea de-a 58-a sesiune anuală a Federației Dentare Internaționale. Găzduind această reuniune științifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta prețuire pe care o acordă științei, dorința de a contribui la progresul ei, de a sprijini stringerea legăturilor între oamenii de știință din diferite țări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanța pe care a dobîndit-o știința în zilele noastre, ca forță de impulsie de prim rang a progresului societății. Știința — este bine știut — sporește din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpîni natura, îi dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogățiile ei, să-și îmbunătățească rapid și considerabil condițiile materiale de viață. Insușindu-și știința, oamenii își ridică, în același timp, nivelul de cultură, își dezvoltă puterea de cunoaștere și de înțelegere a fenomenelor din natură și societate. Prin toate acestea, știința acționează ca un factor de eliberare a omului, de promovare a participării sale la deciderea destinelor colectivității și ale lui însuși ca Individ. In măsura in care dezvoltarea științei și introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedicile pe care le creează tendințele de exploatare și asuprire a omului de către om, știința devine și un factor de promovare a unor relații noi — între oameni, ca și între națiuni — relații guvernate de rațiune, de spiritul dreptății și al respectului reciproc, de principiile egalității, libertății și demnității umane și naționale. Transformarea din ce în ce mai mult a științei intr-un instrument de dezvoltare a înțelegerii și colaborării internaționale este un semn al vremurilor noastre, semn care îi conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un interes acut pentru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepție. Conștientă de întreaga însemnătate a științei, România a înscris dezvoltarea cercetărilor științifice ca un obiectiv primordial al construcției sale sociale. In cadrul programului național de cercetări științifice, se acordă atenția cuvenită științelor medicale și biologice, menite să aducă o importantă contribuție la ocrotirea sănătății oamenilor. Grija pentru sănătatea acestora constituie o preocupare centrală a partidului și statului nostru, o latură multilateral importantă a procesului de dezvoltare și înflorire a întregii națiuni. Este evident că progresul științelor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de complexe, ce-și așteaptă o urgentă soluționare, nu poate fi conceput fără participarea unor forțe intelectuale din ce în ce mai numeroase și fără o strînsă cooperare între savanții tuturor țărilor. Congresul dumneavoastră, care reunește oameni de știință valoroși dintr-un mare număr de țări, va contribui la stabilirea unor concluzii de importanță și utilitate deosebită pentru rezolvarea unor probleme de sănătate publică în domeniul odontostomatologiei, va deschide, desigur, noi perspective de viitor acestei importante ramuri a medicinei. Vă rog să-mi permiteți, stimați oaspeți, să vă spun tradiționalul „Bun venit in România“ și să adresez Congresului dumneavoastră urări de deplin succes. Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tovarășul Vasile Vîlcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a oferit, simbătă la amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica, Constantin Pirvulescu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat călduros pe tovarășul Vasile Vîlcu, urîndu-i sănătate, viață lungă și noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredințate de partid, de statul nostru socialist. Ju în timpul prînzului a toastat pe asărbătorit tovarășul Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la munca vastă și la succesele obținute de partidul nostru în traducerea în viață a mărețului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului și statului nostru de prietenie și alianță cu țările socialiste, de solidaritate și unitate cu mișcarea comunistă, de destindere, colaborare și pace in lume, secretarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid și de stat, la toate acestea și-a adus și-și aduce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român in construcția societății socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu a urat tovarășului Vasile Vîlcu sănătate și putere de muncă pentru a-și putea aduce și pe mai departe contribuția, în activitatea partidului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîlcu. Arătînd că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidului, sărbătorita a mulțumit pentru aprecierile calde făcute la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru urările ce i-au fost adresate și s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cit mai de folos partidului, construcției socialismului in patria noastră. Tovarășul Vasile Vilcu și-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general — conducător marxistleninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — își va îndeplini cu cinste și in viitor măreața misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperității României. Masa s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească, (Agerpres) Însemnări Vizitatorul grăbit, oaspetele ocazional, aproape că nici n-au cum și mai ales cind să-i observe. Aparent pierduți pe după încărcăturile zdravene ale remorcilor, adînciți in pîntecele adinci ale navelor, pe după mișcarea ritmică a brațelor macaralelor electrice, docherii rămîn, în ciuda tuturor impresiilor, elementul uman primordial al traficului, al înseși vieții porții maritime a țării. Sînt 16 nave în cele tot atîtea dane aflate în perimetrul de activitate al secției I de exploatare portuară. Fiecare navă cu mărfurile, cu problemele ei distincte. Și pretutindeni e nevoie de forța, de stăruința și mai ales de priceperea docherilor. — Septembrie e o lună deosebit de aglomerată, constată mai mult ca pentru sine inginerul Gheorghe Peleș, șeful secției. Și deși data la care ne aflăm, 25 septembrie, nu-i permite mult prea prudentului in aprecieri Valeriu Buzoianu, șeful serviciului încărcări nave, nici tovarășilor săi de la descărcări să facă un pronostic al bilanțului final, ritmul operațiilor rămîne grăitor prin el însuși : 75 de nave sub operațiuni în 25 de zile. Regăsim printre fruntașele în întrecerea pentru realizarea și depășirea traficului echipele lui Constantin Baboi, Vladimir Daniliuc, Gheorghe Rizea, Nicolae Moraru și Gheorghe Dumitru. Și aceeași deviză în munca întregului personal al secției, nici o avarie ia mărfurile operate. Cum se îndeplinește acest important deziderat, care, în condițiile specifice ale portului e un echivalent al grijii pentru marca întreprinderii, cei întrebați se mărginesc să menționeze doar faptul că nu s-a înregistrat în acest răstimp nici o degradare de mărfuri. Dar despre calitatea muncii docherilor, în totalitatea și mai ales în finalitatea ei, beneficiarii, comandanții și secunzii navelor operate în cadrul secției găsesc mult mai multe cuvinte bune de spus. Trei scrisori adresate secției în ultimele zece zile, trei acte oficiale prin care comandanții unor nave mulțumesc pentru felul în care au fost operate acestea, mi se par cel mai grăitor act de calificare a muncii lucrătorilor portuari : „Dragi tovarăși, sunt incîntat să constat și să confirm totodată, buna conlucrare cu dumneavoastră la descărcarea și încărcarea navei și să vă mulțumesc pentru atenția acordată vasului nostru“. (Căpitan Gale MAKS, comandantul cargoului iugoslav „Kaprije“). „Spre totala mea satisfacție, țin să vă transmit vii mulțumiri pentru condiții de încărcare ce se bunele realizează în secția dumneavoastră. Cooperarea cu stivadorii, cu muncitorii a fost perfectă“. (Căpitan William DALE, comandantul navei britanice „Alma Flora“). „Sunt foarte încintat să constat bunul stivaj pe care l-ați făcut la încărcarea navei noastre. Sunt fericit să sper că și pe viitor voi întilni în portul Constanța aceleași lăudabile condiții de lucru, de cooperare“. (Căpitan Nicolaus SARAGAS, comandantul navei grecești „Tres Ierarches“). Și enumerarea ar putea continua cu aprecierile pozitive asupra muncii docherilor, a numeroși alți comandanți de nave românești sau străine. Cu mulțumirile adresate in scris de comandantul navei grecești „Hector“, cu mulțumirea pe care am deslușit-o la închiderea hambarelor pe chipul lui Constantin Drăgan, comandantul „Iașiului“, pe cel al lui Filo Tandini, comandantul „Skanderbegului“, sau pe cel al lui Ataman Babur, comandantul panamezului „Viva“. Fiecare apreciere, mărturia unui pas pe drumul ireproșabilului, pe care „brațele vii“ ale portului Constanța și-l doresc cu ardoare, și și-l cuceresc cu lăudabilă stăruință. Nicolae FATU LAUDA „BRAȚELOR VII" ale portului Constanța