Dobrogea Nouă, martie 1972 (Anul 25, nr. 7319-7345)

1972-03-01 / nr. 7319

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7319-*"­ V­IP Miercuri, 1 martie 1972 , 4 pagini, 30 bani Valorificarea integrală a potențialului agriculturii, stimularea inițiativei locale în dezvoltarea multilaterală a comunelor județului presupun PERFECȚIONAREA CONTINUĂ a stilului și metodelor de muncă ale organizațiilor de partid de la sate Plenara Comitetului județean de partid Ieri, a avut loc plenara Co­mitetului județean Constanța al P.C.R. la care au partici­pat, pe lângă membrii și mem­brii supleanți ai comitetului, membrii comisiei de revizie și ai colegiului de partid, nu­meroși invitați — membri ai comisiilor pe probleme ale Comitetului județean de par­tid, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, secretarii comite­telor comunale de partid. Deschizînd lucrările plena­rei, tovarășul Vasile VÎLCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, a supus dezbaterilor următoarea ordi­ne de zi : 0 Preocuparea Comitetu­lui județean de partid privind îmbunătățirea stilului și me­todelor­ de muncă ale comite­telor comunale de partid în vederea conducerii activității economice, politice și social­­culturale din sate. Q Informarea privind sta­diul îndeplinirii sarcinilor re­ieșite din programul național pentru gospodărirea­ rațională a resurselor de apă și de îm­bunătățiri funciare, precum și pregătirea campaniei agricole de primăvară.­­ Unele măsuri organiza­torice, înainte de a se intra, în or­dinea de zi, tovarășul George CRIȘOVAN, secretar al Comi­tetului județean de partid, a prezentat informarea cu pri­vire la activitatea biroului Comitetului județean de par­tid de la plenara precedentă și până în prezent. La primul punct al ordinei de zi, raportul prezentat ple­narei de către tovarășul Ion VELIȘCU, membru al birou­(Continuare în pag. a III-a) Cuvintul tovarășului Vasile Vilea .* Stimați tovarăși, încă de la început aș dori să subliniez că plenara noastră are loc la puțin timp de la Conferința pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consi­liilor populare comunale, eveniment de o deosebită importanță pentru munca la sate. De altfel, lucrările plenarei de azi, materialele prezen­tate, dezbaterile ce au avut loc, măsurile ce le-am stabilit urmăresc aplicarea in viață a rezoluției con­ferinței, a prețioaselor indicații date cu acest prilej de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Desigur, problema stilului și me­todelor de muncă este destul de vastă, ea cuprinde in esență întrea­ga muncă de partid din commune și tocmai de aceea nu este ușor să cuprinzi totul intr-un material sau în unele discuții. De aceea, va tre­bui să plecăm de la această plena­ră, nu cu rețete de-a gata scrise, ci cu spiritul viu, creator, c­are ne va permite să aplicăm în orice con­diții și in orice situații linia poli­tică a partidului și statului nostru. Nu aș dori însă să fiu înțeles greșit, că aș fi împotriva unor mă­suri pe care le stabilim aici. Aș dori, în același timp, să se înțelea­gă că în fiecare comună, în fiecare sat, C.A.F., I.A.S.,­­ S.M.A. sau in­stituție, se găsesc particularități, deosebiri, care cer ca aplicarea in­dicațiilor de partid să capete forme, mijloace, care să se adapteze a­­cestor particularități, acestor deo­sebiri specifice. Mai mult, viața comunelor noastre de azi este foar­te bogată în conținut. Fiecare loca­litate rurală își are o multitudine de probleme ce se cer a fi rezol­vate. Multe din acestea nu pot fi prevăzute, ele apar pe parcurs, sunt rezultatul prefacerilor neîntrerupte ce caracterizează permanent satul socialist. Tovarășul Nicolae Ceaușescu toc­mai la această problemă se referăea la conferința pe țară cu secretarii și primarii, atunci cînd sublinia că în fiecare comună a țării se gă­sesc posibilități, rezerve nebănuite, pe care trebuie să le sesizăm și să le creăm toate condițiile de afir­mare. Dar cine trebuie să sesizeze, să impulsioneze aceste rezerve ? Cine se cunoaște mai bine, dacă nu comitetul comunal de partid ? Noi constatăm cazuri cînd unii tovarăși aplică in mod mecanic indicațiile ce le primesc. Dacă un anumit fapt nu se potrivește cu in­dicația primită, în loc să se adap­teze indicația la realitate, se în­cearcă să se schimbe realitatea, care, bineînțeles, nu poate să con­ducă la obținerea rezultatelor scon­tate. Astăzi noi dispunem de cadre bine pregătite, cu experiență și, desigur, asemenea aspecte se întîl­­nesc tot mai rar in munca­ noastră de partid. Totuși aș dori să se în­țeleagă bine de către toți secretarii comitetelor comunale de partid, de întregul nostru activ că comuna de astăzi, ca unitate economico-ad­­ministrativă și social-politică de si­ne stătătoare, reprezintă un tot u­­nitar în care puterea politică și de stat, respectiv comitetul de partid și consiliul popular comunal poar­tă răspunderea, așa după cum se știe, pentru toate unitățile existen­te pe raza comunei, indiferent de forma sub care se găsesc, organi­zațiile noastre de partid comunale avînd sarcina de coordonare a tu­turor instituțiilor și organizațiilor existente pe raza lor de activitate. Așa ftind lucrurile, fără îndoială, nimeni nu poate împiedica comite­tele comunale de partid să-și e­­xercite acest rol și pe această li­nie noi considerăm că mai avem mult de făcut, că trebuie să aju­tăm mai mult pentru a face să crească competența și rolul fiecă­rui comitet comunal de partid. Și noi, membrii biroului, ai comitetu­lui județean, întregul activ de par­tid va trebui să ajutăm mai mult și mai ales direct, la fața locului, în comună și mai puțin de la ju­deț, comitetele comunale de partid. Ce-i drept noi obișnuim să dăm cam multe indicații scrise, note te­lefonice, să chemăm la județ se­cretarii, primarii, alte cadre de la comună, dar mai puțin participăm la viața comunelor, mai puțin se­sizăm și cunoaștem problemele pe care se ridică azi viața satului. Dar se mai intim­plă și așa : nu se merge in comună, nu se cunosc necazurile, și abia cind comuna so­licită sprijin, și atunci, în unele cazuri, ori se dau promisiuni, ori lucrurile se rezolvă cu foarte mul­tă întîrziere. Pe bună dreptate, în cadrul dezbaterilor din plenara noas­tră, s-au ridicat unele observații critice la adresa biroului Comitetu­lui județean de partid și a Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar județean. Sîntem intru totul de acord cu aceste critici și va trebui să luăm toate măsurile ce se impun pentru lichidarea neajunsurilor, in sensul de a participa mai mult la activitățile desfășurate de comite­tele de partid orășenești, comunale, de organizațiile de partid din uni­tăți. In materialul prezentat și în u­­nele discuții s-au făcut referiri la rezultatele muncii, îndeosebi la pro­ducțiile obținute în agricultură, ca­re in ultimă instanță reflectă preo­cuparea, aș spune priceperea și e­­fortul fiecărui comitet comunal de partid și consiliu popular comunal. Noi, tovarăși, anul trecut am dat un examen greu în agricultură și, sincer mărturisind, nu la toate ca­pitolele am dat un răspuns destul (Continuare în pag. a IlI-a) Cooperatorii din Viroaga au vizitat șase județe din Moldova 86 de cooperatori de la C.A.P. Viroaga au plecat acum cîteva zile într-o excursie cu caracter de schimb de experiență în șase județe din Moldova. Ei au vi­zitat obiective economice, social­­culturale și turistice, s-au intilnit cu membrii cooperatori din a­ceste județe. Cu această ocazie cooperatorii primului județ coo­­perativizat din țară au împărtă­șit din experiența lor în sporirea producției agricole, luînd la rîn­­dul lor cunoștință de experiența gazdelor. In avans cu semănatul Din întreaga suprafață prevăzută a fi insămințată cu diverse culturi in prima epocă, cooperatorii de la C.A.P. Pantelimonu de Sus au semănat pină acum 115 hectare cu măzărich­e, ma­zăre și sparcetă. Folosirea la maximum a timpului favora­bil pentru semănat le va per­mite cooperatorilor de aici să încheie in scurt timp lucră­rile pe întreaga suprafață planificată. îngroșarea fazială a griului La sfârșitul săptăminii tre­cute s-a realizat fertilizarea fazială a griului cu îngrășă­minte azotoase. La Esichioi, Dumbrăveni, Coslugea, Co­­badin, Ostrov, Comana și un alte cooperative agricole, lu­crarea s-a încheiat. Mecani­zatorii de la Topraisar, Cum­păna, Dorobanții și Negru Vodă au fertilizat suprafețe în plus față de prevederile planului. Fără îndoială, re­coltele vor fi pe măsura a­­cestor preocupări. In cadrul vastei acțiuni de reci­clare a cadrelor din toate sectoa­rele economice și social-culturale, inițiate de conducerea partidului și statului nostru, ieri, la Filiala in­terjudețeană Constanța a Centru­lui de perfecționare a pregătirii ca­drelor al Academiei „Ștefan Gheor­­ghiu“, a avut loc inaugurarea cursurilor primei serii de lucrători cu funcții de conducere din activi­tatea turistică. Au fost reuniți in orașul nostru peste 80 de conducă­tori ai Oficiilor județene de turism, întreprinderilor de hoteluri și res­taurante și întreprinderilor balneo­climaterice din toate județele țării, care timp de o lună vor efectua, aici, primul din cele două stagii de învățămînt cu scoatere de la locul de muncă, în conformitate cu pro­grama analitică pentru anul I de studii. După ce tovarășul Mihai GEOR­­GESCU, directorul Filialei interju­­dețene Constanța, a rostit cuvintul de deschidere a cursurilor, subli­niind necesitatea unei continue pregătiri multilaterale a lucrători­­­­lor din turism, in contextul dezvol­tării impetuoase pe care o cunoaș­te această activitate economică din țara noastră, tovarășul Oscar SNAR, doctor în științe economice, directorul Centrului de studii prospectate pentru promovarea tu­­i rismului din Ministerul Turismu­lui, a prezentat prima temă cursului vorbind despre „Locul și­­ rolul turismului în economia na­țională , dezvoltarea activității­ tu­ristice în România , perspective și direcții de dezvoltare în următorii 10—15 ani“, într-o discuție pe care am a­­vut-o ulterior cu tovarășii Mihai GEORGESCU și Constantin BRE­­ZOIESCU, șeful Programului de pregătire pentru turism, ani con­ M. MACARIE (Continuare in pag. a 11-a) Ieri, s-a inaugurat la Constanța PRIMUL STAGIU DE PERFECȚIONARE­­ A PREGĂTIRII CADRELOR DE CONDUCERE Dl­TURISM CURCUBEELE CONSTANȚEI! O răbufnire de raze cu în­crucișări de culori, cu o ordine de mașină electronică. Este o erupție solară din pămîntul Constanței capabilă să des­compună în curcubee lumina albă a zilei. Este mănunchiul de cristale diamantine cu spec­trul lor de puritate întîmpi­­nînd o privire ce caută ,în es­tivalul constănțean o primă sau nouă impresie. Este drept­ Costei TEODORU (Continuare în pag. a II-a) CREȘTEREA PĂSĂRILOR O metodă modernă, eficientă, ce se ÎN BĂTERIl cu BH­c„,d­e cere urgent generalizată în tot județul • Un efectiv dublu de găini, pe aceeași suprafață • Trei îngrijitoare lucrează ca în fabrică • Cooperatorii din Costinești au CAL­CULAT bine, gospodărește • Un sincer „bra­vo" muncitorilor de la U.F.R.M.A. Năvodari • Pot fi crescute toate păsările din C.A.P. în baterii ? Specialiștii răspund afirmativ • Mer­geți și vedeți experiența de la Costinești ! Am fost recent la Costinești, la tinăra și moderna crescătorie de păsări de aici. Pășești pragul dezinfectat în formol, pătrunzi în hală (hale tip 11 — cum ni se spu­ne în termeni tehnici) și rămii impresionat de curățenie, de tem­peratura constantă, de albul ima­culat al halatelor îngrijitoarelor, avînd aici rolul unor supraveghe­toare, de ordinea — nu greșim dacă-i spunem farmaceutică — ce domnește in întreaga încăpere. Am străbătut — ne spune Ma­rin JIANU, președintele coopera­tivei agricole — trei etape în creșterea păsărilor. Prima a fost cea tradițională în cotețe obișnui­te, a doua pe așternut permanent de paie, puzderie de in și coji de floarea-soarelui, iar a treia in baterii. Am calculat bine, este o metodă rentabilă, avantajoasă. Asupra acestor lucruri am reve­nit apoi în discuția purtată cu in­ginera zootehnistă Valentina CIN­TEZA și medicul veterinar Con­stantin BOSMAN. In aceeași hală, cu același spațiu, se puteau crește, mai înainte, 4.500—5.000 de găini. Pentru îngrijirea lor erau necesa­re 4—5 îngrijitoare și nici condi­țiile de igienă nu erau dintre cele mai corespunzătoare. In plus, datorită faptului că păsările creș­teau de-a valma, circulînd din­­tr-un loc intr-altul, in toată hala, hrănirea și adăparea erau necores­punzătoare, se făcea o mare risi­pă de furaje. Acum, pe același spațiu, se pot crește cel puțin 9.000 de găini ouătoare, ele fiind instalate in baterii etajate, dispu­se in tronsoane pe întreaga lungi­me a halei. Bateriile sunt confec­ționate din plasă de sîrmă de că­tre echipe de muncitori de la Uzi­na de fabricații, reparații și mon­taje în agricultură din Năvodari. Păsările se introduc în baterii la începutul ouatului și se scot după un an, după un ciclu de produc­ție. „Dacă in anul trecut AM OB­ȚINUT 190 DE OUA pe cap de găină — spunea inginera Cinteză —, în acest an, după aproape lună de la modernizarea crescă­­­toriei, apreciem că avem condiții să depășim producția medie de 220 ouă la fiecare găină“. Se împliniseră 20 de zile de la instalarea în noua hală a găini­­lor și conducătorii cooperativei — președintele, medicul veterinar și inginera zootehnistă — trăseseră și primele concluzii în ceea ce privește consumul de furaje : fie­care găină consumase cu 30 de grame mai puțin față de cantita­tea planificată zilnic. Este o ur­mare directă a faptului că păsări­le au hrană la discreție, că din nutrețurile in totalitate combina­te nu se pierde absolut nimic, ele administrindu-se o dată la 4 zile. „Stăm cu creionul în mină și calculăm ca economiștii — spunea pe bună dreptate președintele. In­­tr-un an și jumătate, maximum doi­ trebuie să recuperăm cheltu­ielile făcute cu construcția bate­ Nicolae CONSTANTIN (Continuare in pag. a II-a)

Next