Dobrogea Nouă, mai 1972 (Anul 25, nr. 7372-7396)

1972-05-23 / nr. 7389

PROLETARI DIN TOATE TARIFE; țINITI­VU­l OficiAl AI COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. $1 AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7389 Marți, 23 mai 1972 6 pagini, 30 bani Ieri, au început în Capitală LUCRĂRILE CONFERINȚEI NATIONALE A SCRIITORILOR In Sala mică a Palatului Repu­blicii Socialiste România au înce­put, luni dimineața, lucrările Con­ferinței Naționale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită impor­tanță în viața literară a țării, pre­cedat de un larg și constructiv schimb de păreri in presă și în pu­blicațiile de specialitate. Conferin­ța — for amplu, reprezentativ —va dezbate într-un spirit de înaltă răs­pundere probleme ale creației scrii­toricești și va analiza cele mai e­­ficace căi pentru a transpune, tn opere literare, într-o ex­presie originală, de aleasă ți­nută artistică, viața și munca e­­roică a constructorilor români, ma­ghiari, germani și de alte națio­nalități ai noii orânduiri sociale, mărețul program propus de partid privind făurirea societății socialis­te multilateral dezvoltate in patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinței iau parte numeroși in­vitați , reprezentanți ai instituții­lor centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celor­lalte uniuni de creație, alți oameni de artă și cultură. Lucrările Conferinței au fost des­chise de Zaharia Stancu, președin­tele Uniunii Scriitorilor. Participanții au ales în unanimi­tate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii scriitorilor și ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalități ale vieții noastre lite­rare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinței, a fost adaptată ju­mătoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968—mai 1972; Raportul de activi­tate al Comisiei de cenzori, pe a­­ceeași perioadă . Discuții : Apro­barea activității Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori, aprobarea Uniunii scriitorilor, a Biroului și a conducerii operative a Uniunii scri­itorilor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios oma­giu scriitorilor decedați in perioa­da care a trecut de la ultima adu­nare generală a scriitorilor din 1968. Intrindu-se in ordinea de zi, Za­haria Stancu, președintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968—mai 1972.­­Continuare în pag. a V-a) Valoarea operei literare și raspîndirea ei Conferința Națională a scriito­­rilor, a avut ca preludiu apari­ția în ziare și reviste a o seamă de propuneri și discuții despre rolul literaturii noastre­ in ope­ra de transformare socialistă a conștiinței oamenilor muncii. Tezele Uniunii Scriitorilor, in­spirate din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, în care s-au precizat mij­loacele de perfecționare a mun­cii politico-ideologice pentru ri­dicarea conștiinței socialiste întregului nostru popor, fac di­a­lanțul realizărilor în domeniul li­teraturii și jalonează dezvoltarea ei mai departe. Este firesc ca la această con­ferință să se discute despre al­ Grig­ore SĂLCEANU pectele pozitive, lăudabile, ale literaturii noastre și despre la­cunele ei — dar mai este abso­lut necesar să se propună mij­loacele prin care falsa literatu­ră să poată fi împiedicată să va­dă lumina tiparului. Slova tipă­rită are altă misiune decât suc­cesiunea întâmplătoare a cuvinte­lor exprimind un învălmășag haotic de idei confuze. Din păcate, unele apariții edi­toriale și unii autori dovedesc ne­cunoașterea sau uitarea a ceea ce se știe că este literatura. Față de aceste manifestări ca­re încearcă să se suprapună a­devărului că literatura este ex­presia stărilor noastre sufletești in forme frumoase, originale, plăsmuite de imaginația creatoa­re, trebuie să se ridice hotărit critica, conducători de reviste și edituri. Experimentul este, de ani de zile, un pretext pentru gr­a­fo­mani ca să umple tot mai multe pagini cu anomalii abomi­nabile. Apar scrieri frumoase, pline de sănătate și optimism, oferin­­du-ne pagini din trecutul măreț al patriei noastre, tablouri din natura diferitelor colțuri ale ță­rii, priveliștea uriașului tumult al muncii eroice pentru făurirea (Continuare în pag. a V-a) O ZILE DE MAXIMA­TE PE OGOARELE JUDEȚULUI Vom repeta la nesfîrșit că: ESTE MIE SI SE IRIGE ZI $1 NOAPTE! • Cînd nu-i apă, toată lumea e pregătită, iar cînd canalele sînt pline apar defecțiuni de tot felul . Pla­nificarea săptâmînală a udării culturilor nu-i o simplă formă, ci un act cu obligații reciproce al tuturor unită­ților agricole . Cine crede că se poate strecura prin­tre lipsuri și neglijențe să nu aștepte recolte bogate După o perioadă relativ scurtă, cînd, datorită ploilor, ritmul de irigare a culturilor a cunoscut o ușoară scădere, precipitațiile căzu­te n-au acoperit decit în parte ne­voia de apă a plantelor, simțin­­du-se, in continuare, necesitatea să se administreze norme destul de mari pentru a crea un echili­bru aproape normal. Ca urmare a acestui fapt, în săptămâna care a trecut, unitățile agricole de stat și cooperatiste și-au prevăzut în plan să irige culturile de pe suprafața de 3.500 ha. In unele unități s-au irigat suprafețe mai mari decit s-a prevăzut în planul grafic, așa cum sunt cooperativele agricole Sibioa­­ra, Năvodari, Satu Nou, Mircea Vodă, precum și întreprinderile a­­gricole de stat Poarta Albă, Am­­zacea, M. Kogălniceanu, Nazarcea și Murfatlar. In momentul de față, o pondere mare o ocupă la irigat lucerna, le­gumele, plantațiile de vii și pomi. Sarcinile prevăzute in săptămâna trecută au fost realizate la nivelul județului în întregime. Dar, în timp ce la Faclia și Siminoc lu­cerna a fost irigată pe jumătate di­n suprafață, la Pecineaga, Tuzla, Viile Noi, Palazu Mare și Bără­­ganu nu s-a udat nici măcar un hectar !! Cauza ? Unii susțin că pămintul are suficientă apă. Or, netemeini­cia acestei afirmații este demon­strată de analizele făcute în la­borator, care arată că la sol defi­citul de apă este cuprins între 200 și 400 mc la hectar ; alții motivea­ză că se irigă puțin deoarece e pe­rioada recoltării lucernei. Deși volumul defecțiunilor a fost re­dus in ultima săptămână, ele au fost totuși destule pen­tru a s­tin­jeni buna desfășura­re a irigării culturilor agricole. In perimetrul cooperativei agricole Techirghiol au apărut spărturi la canale, iar Pe ogoarele cooperato­rilor din Agigea, spărturi la mare. La Tortomanu, stăvilarele pierd apă, ceea ce duce la degradarea antenelor. Pe unele canale de la Mereni defecțiunea de proiectare și execuție atrage după sine impo­sibilitatea udării culturilor pe braz­de. Defecțiunile semnalate în săp­­tămîna trecută se refereau la că­derea jgheaburilor (I.A.S. Ciocîr­­lia), pierderi de apă (C.A.P. La­nuri), cazuri frecvente de hidranți sparți etc. Aceste defecțiuni au fost semnalate și în alte zone. Se vede faptul că a devenit­­ o obiș­nuință pentru unii constructori in a tărăgăna lucrurile. Este vorba de T.C.I.F. și I.F.A. Constanta. Echi­pele acestora nu intervin cu promptitudine pentru a remedia defecțiunile. Adăugind la toate acestea și alte ȘI. MIMAI (Continuare in pag. a V-a) MINUSURI ÎN CĂMARA FURAJERA A ZOOTEHNIEI • Se pierd furaje prețioase din cauza unor negli­jențe „mărunte" ce pot fi evitate * De ce consumăm masa verde fără măsură, cînd acum animalele se pot hrăni și cu iarba crescută pe marginea șoselelor? • Intervenția directă și nemijlocită a organelor agricole județene nu se face simțită In aceste zile, peste tot, se string forajele. Cimpoi este presărat de combinele C.S.U. ce mușcă in plin din lanurile verzi de borceag și lucerna, care tocate direct, ajung în remorci și apoi în locurile des­tinate depozitării bazei furajere a zootehniei. Pe sala de lucerna a C.A.P. Sinoie, trei combine atașa­te de tractoarele mecanizatorilor Nicolae Tufan, Aurel Arnăutu și Gheorghe Inel „mușcau“ cu nesaț din cultura furajeră care în acest an se anunță deosebit de bogată. Cooperatorul Gheorghe Tufan, pe care l-am găsit cu alți trei con­frați lingă sectorul zootehnic, a­­ranjind lucerna tocată la prima groapă de însilozare, ne spune că abia pridndesc să descarce remor­cile care vin mereu. Puțin mai sus, cooperatorii de la C.A.P. Is­tria, ca și cei de la C.A.P. Tari­­verde, semănau porumb pentru masă verde, in cultură dublă, pe terenurile eliberate de secară fu­rajeră, arate imediat și pregătite corect prin discuție. Și la C.A.P. Viile cooperatorii se aflau într-o activitate intensă, producția de pe cinci din cele 30 hectare de lu­cerna recoltate la prima coasă fiind depozitată în siloz aerian prin intercalare cu paie de grîu. Alte 50 hectare, de pe care masa verde se recoltase, erau și aici a­­rate și semănate cu cultură dublă de porumb-siloz care, datorită u­­midității din sol și condițiilor fa­vorabile începuse deja să răsară, promițînd o recoltă bogată. Două cositoare mecanice acționau în plin și la I.A.S. Ostrov, unde pro­ducția bogată de lucernă rezultată de la prima coasă era depozitată in condiții optime, intercalată cu paie de griu. Stringerea și depozitarea grab­nică și fără pierderi a furajelor verzi lasă insă de dorit in unele unități agricole. Pe o lucemieră a fermei nr. 3 Săcele din cadrul I.A.S. Cogealac, de pildă, remorca atașată de combina C.S.U. cu care recolta mecanizatorul Tudor Ne­­dianu, era supraîncărcată și lucer­na tocată, aruncată continuu de „capul de girafă“ se risipea, in mare parte, pe jos. Mecanizatorul a fost nevoit să se oprească din lucru pentru că nu mai avea încă o remorcă. Nici șeful fermei, nici altcineva din conducerea I.A.S. nu era la fața locului. Dacă ferma nu avea remorci, putea împrumuta de la vecini, pentru că la C.A.P. Să­­cele, chiar la marginea Șoselei, o remorcă stătea degeaba. Dacă con­ducerea unității trecea pe aici, ve­dea și cele 40 hectare cu lucernă cosită de cîteva zile care stă la soare, se usucă și se depreciază din cauză că nu s-a găsit o gre­blă ! Am reținut aici și un alt „a­­mănunt“ care merită să fie con­semnat : toată cantitatea de secară masă verde rezultată de pe cele 20 hectare a fost introdusă direct la furajarea animalelor. Și lucerna recoltată avea aceeași destinație. Baza furajeră din anul trecut a fost epuizată de mult. Desigur că, și la anul, se va întâmpla la fel dacă toată baza furajeră recoltată se bagă la consum acum ! Ace­lași lucru se constată și la I.A.S. Crucea, C.A.P. loan Corvin, Al­bești, M. Kogălniceanu unde toată cantitatea de masă verde recoltată G. RAIALI (ContraiNire in pag. a V-a) ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONCERIEI O PR­IM­A INGINERILOR ȘI TEHNICIENILOR După trei zile de dezbateri fruc­tuoase, desfășurate sub semnul cu­vântării rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu — care, prin întreaga sa viziune, constituie o valoroasă și științifică direcționare a activi­tății intelectualității tehnice ro­mânești, un program de sarcini în­­suflețitoare de mare ce stau în fața cadrelor răspundere tehnice­­inginerești — conferința pe țară a inginerilor și tehnicienilor și-a în­cheiat duminică la amiază lucră­rile. Conferința a ascultat sinteza principalelor concluzii reieșite din dezbaterile celor 12 secții și co­misii. La aceste dezbateri au luat cuvântul 192 delegați și invitați, care s-au referit pe larg la activi­tatea desfășurată de cadrele teh­nice, de comisiile inginerilor și teh­nicienilor și C.N.I.T. pentru intro­ducerea în producție a tehnicii și tehnologiilor înaintate, perfecțio­narea pregătirii profesionale, sti­mularea creației tehnice de masă, au împărtășit din experiența lor, au analizat lipsurile care mai per­sistă în munca inginerilor și teh­nicienilor, făcînd zeci și sute de propuneri pentru îmbunătățirea activității pe multiple planuri. Pe bună dreptate, se poate aprecia că vibranta chemare a secretarului general al partidului, adresată in­telectualității tehnice românești, de a-și pune in valoare pe deplin ex­periența și capacitatea ei creatoa­re în slujba dezvoltării și moder­nizării producției, promovării pro­gresului tehnic, creșterii eficien­ței economice, a găsit un puternic ecou in rîndul tuturor celor pre­zenți la conferință. Conferința a aprobat, în unani­mitate, Statutul Consiliului Națio­nal al Inginerilor și Tehnicienilor din Republica Socialistă România care definește cu claritate rolul și atribuțiile acestei organizații ob­ștești, creînd un cadru favorabil sporirii aportului tuturor ingineri­lor și tehnicienilor în toate dome­niile vieții economice și sociale a țării. Participanții au adoptat, de asemenea, Rezoluția Conferinței pe țară a inginerilor și tehnicieni­lor, document care stabilește o­­rientările fundamentale ale activi­tății C.N.I.T., a comisiilor sale și a cadrelor noastre tehnico-ingine­­rești. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, conferința a hotărât să adreseze o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se exprimă adeziunea to­tală a intelectualității tehnice ro­mânești la politica internă și ex­ternă a partidului, angajamentul ei solemn de a-și consacra întreaga energie și capacitate creatoare rea­lizării programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Scri­soarea, citită de la tribuna confe­rinței, a fost aprobată cu ovații și urale, cu aplauze prelungite. Dele­gații și invitații au scandat mi­nute în șir „Ceaușescu — P.C.R.I", „Ceaușescu — P.C.R. I“. Conferința s-a încheiat intr-o atmosferă însuflețitoare exprimind angajarea totală a intelectualității noastre tehnice de a contribui mai eficient, cu toate forțele, la reali­zarea sarcinilor cantitativ și cali­tativ superioare ale cincinalului, dezvoltării actuale și în perspec­tivă a economiei naționale. Dele­gații și invitații au aplaudat înde­lung. In sala Ateneului Român au răsunat urale și ovații la adresa C.C. al P.C.R., a secretarului său general, expresie pregnantă a dra­gostei pentru conducătorul iubit al partidului și statului nostru, a hotăririi ferme a intelectualității tehnice românești de a înfăptui sarcinile desprinse din cuvântarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a-și spori aportul la munca rodnică și avântată a între­gului popor, pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-Iea al P.C.R. Ce s-a întreprins concret pentru rentabilizarea producției finite? MAI NIMIC, spun unii, STUDIUM, declară alții, iar întreprinderile înregistrează pierderi Plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie a.e. a ana­lizat, într-un cadru, amplu, la primul punct al or­­dinei de zi rezultatele obținute în activitatea eco­­nomico-financiară pe anul ce a trecut și unele din principalele aspecte privind modul în care s-au realizat sarcinile de plan pe trimestrul I 1972 sta­bilind totodată o serie de măsuri menite să con­tribuie la realizarea cu succes a planului pe acest an. De altfel, subliniindu-se rezultatele obținute în primul trimestru, pe ansamblul economiei, ple­nara a apreciat nu numai realismul obiectivelor planului cincinal dar și posibilitatea evidentă a realizării tuturor, sarcinilor ce stau in fața oame­nilor muncii, a întregului nostru popor. Atrăgind atenția asupra unora din principalele sarcini ce stau in fața comitetelor de oameni ai muncii, în îndeplinirea ritmică a planului la toți indicatorii, ple­nara a subliniat, totodată, impor­tanța rentabilizării fiecărui produs și implicit a întregii întreprinderi, prin folosirea eficientă a resurse­lor profirii, a materiilor prime. De fapt, o dată cu dezvoltarea conti­nuă a producției industriale, o dată cu modernizarea instalațiilor, cu creșterea considerabilă a ran­damentului fiecărei mașini, între­prinderile au obligația de a ur­mări sistematic eficiența economi­că fiindcă numai în acest fel sar­cinile complexe ale actualului cin­cinal, cu prevederile sporite atît la producția internă cit și la cea pen­tru export, vor putea fi realizate. Așa cum se știe, eficiența eco­nomică productivă care constă in producerea de bunuri în cantita­tea și de calitatea corespunzătoa­re nevoilor reale ale societății, cu cheltuieli minime, are ca indica­tor de bază rentabilitatea, reali­zarea produsului finit la un preț de cost cit mai mic. Analizând re­zultatele obținute de unitățile eco­nomice industriale din județul nostru, prin prisma acestui indi­cator, pe primele 4 luni ale anu­lui 1972, constatăm că, in ansam­blu, s-a realizat și depășit nive­lul planificat, iar unele unități, ca de exemplu Fabrica de celuloză și hârtie Falas sau întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia, au înregistrat rezultate mediei pe anii trecuți, superioare demon­strând concret preocuparea colec­tivelor de aici pentru o mai bună organizare a procesului de pro­ducție. Deși rezultatele globale ob­ținute în creșterea eficienței eco­nomice de către întreprinderile industriale din județul nostru sînt pozitive, nu putem să nu semna­lăm că mai sunt încă unele uni­tăți ce prezintă rămîneri în urmă pe această linie, neîndeplinind in­dicatorul prevăzut de rentabilitate pentru unele produse sau chiar la întreaga activitate. Se cunoaște că în activitatea productivă se întîmpină deseori o serie de greutăți. Am putea spune chiar că uneori acestea sunt ine­rente, avînd în vedere că pe mă­sura amplificării și diversificării producției se ivesc continuu noi probleme. Cu toate acestea, nive­lul de rentabilitate inferior celui planificat înregistrat de unități ca U.S.A.S. Năvodari (întreprindere al cărei colectiv a obținut in ge­neral până acum rezultate bune) și întreprinderea integrată de lină se datorește unor motive ce pu­teau fi în cea mai mare parte în­lăturate printr-o mai bună orga­nizare a activității, prin creșterea responsabilității fiecărui cadru de conducere, fie la nivelul secțiilor, fie din cadrul întreprinderilor. Lăsind la o parte unele cauze specifice, cum ar fi : introduce­rea unor instalații industriale noi sau aplicarea unor procedee teh­nologice noi, ce trebuie încă puse la punct, îin cele mai multe ca­zuri rentabilitatea a fost afectată de efectuarea unor cheltuieli ne­­economicoase și deci nejustificate, de depășirea consumurilor specifi­ce planificate. O cauză principală care a con­dus la înregistrarea cheltuielilor neeconomicoase este menținerea unui volum important de mijloace circulante imobilizate, care a ge­nerat credite anormale, dobînzi penalizatoare, toate cu repercusi­uni directe asupra prețului de cost și al rentabilității produsului finit. Dacă este adevărat că, in­mnele Nicolae TOMA, director adjunct al Direcției județene de statistică Liviu BRUCKNER (Continuare In pag. a II-a) î Azi, în paginile 3 și 4 in ajutorul celor care studiază în învățămîntul de partid la următoarele teme: • Promovarea consecventă a progresului teh­nic în economia națională • Dezvoltarea disciplinei de partid — condi­ție principală a întăririi unității și forței par­tidului • Cinste, corectitudine și principialitate în via­ța socială și personală . Educația revoluționară a oamenilor muncii, conținutul principal al programului ideologic al partidului Precizăm că interiorul ziarului, respectiv paginile 3 și 4, se poate împături (pagina a 3-a peste pagina a 4-a) de trei ori, așa incit, prin tăiere, să rămînă o broșură cu 16 pagini, ușor de fo­losit de cei interesați.

Next