Dobrogea Nouă, mai 1972 (Anul 25, nr. 7372-7396)
1972-05-23 / nr. 7389
PROLETARI DIN TOATE TARIFE; țINITIVUl OficiAl AI COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. $1 AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7389 Marți, 23 mai 1972 6 pagini, 30 bani Ieri, au început în Capitală LUCRĂRILE CONFERINȚEI NATIONALE A SCRIITORILOR In Sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni dimineața, lucrările Conferinței Naționale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanță în viața literară a țării, precedat de un larg și constructiv schimb de păreri in presă și în publicațiile de specialitate. Conferința — for amplu, reprezentativ —va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creației scriitoricești și va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune, tn opere literare, într-o expresie originală, de aleasă ținută artistică, viața și munca eroică a constructorilor români, maghiari, germani și de alte naționalități ai noii orânduiri sociale, mărețul program propus de partid privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinței iau parte numeroși invitați , reprezentanți ai instituțiilor centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uniuni de creație, alți oameni de artă și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor. Participanții au ales în unanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii scriitorilor și ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalități ale vieții noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinței, a fost adaptată jumătoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968—mai 1972; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeași perioadă . Discuții : Aprobarea activității Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori, aprobarea Uniunii scriitorilor, a Biroului și a conducerii operative a Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios omagiu scriitorilor decedați in perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrindu-se in ordinea de zi, Zaharia Stancu, președintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968—mai 1972.Continuare în pag. a V-a) Valoarea operei literare și raspîndirea ei Conferința Națională a scriitorilor, a avut ca preludiu apariția în ziare și reviste a o seamă de propuneri și discuții despre rolul literaturii noastre in opera de transformare socialistă a conștiinței oamenilor muncii. Tezele Uniunii Scriitorilor, inspirate din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, în care s-au precizat mijloacele de perfecționare a muncii politico-ideologice pentru ridicarea conștiinței socialiste întregului nostru popor, fac dialanțul realizărilor în domeniul literaturii și jalonează dezvoltarea ei mai departe. Este firesc ca la această conferință să se discute despre al Grigore SĂLCEANU pectele pozitive, lăudabile, ale literaturii noastre și despre lacunele ei — dar mai este absolut necesar să se propună mijloacele prin care falsa literatură să poată fi împiedicată să vadă lumina tiparului. Slova tipărită are altă misiune decât succesiunea întâmplătoare a cuvintelor exprimind un învălmășag haotic de idei confuze. Din păcate, unele apariții editoriale și unii autori dovedesc necunoașterea sau uitarea a ceea ce se știe că este literatura. Față de aceste manifestări care încearcă să se suprapună adevărului că literatura este expresia stărilor noastre sufletești in forme frumoase, originale, plăsmuite de imaginația creatoare, trebuie să se ridice hotărit critica, conducători de reviste și edituri. Experimentul este, de ani de zile, un pretext pentru grafomani ca să umple tot mai multe pagini cu anomalii abominabile. Apar scrieri frumoase, pline de sănătate și optimism, oferindu-ne pagini din trecutul măreț al patriei noastre, tablouri din natura diferitelor colțuri ale țării, priveliștea uriașului tumult al muncii eroice pentru făurirea (Continuare în pag. a V-a) O ZILE DE MAXIMATE PE OGOARELE JUDEȚULUI Vom repeta la nesfîrșit că: ESTE MIE SI SE IRIGE ZI $1 NOAPTE! • Cînd nu-i apă, toată lumea e pregătită, iar cînd canalele sînt pline apar defecțiuni de tot felul . Planificarea săptâmînală a udării culturilor nu-i o simplă formă, ci un act cu obligații reciproce al tuturor unităților agricole . Cine crede că se poate strecura printre lipsuri și neglijențe să nu aștepte recolte bogate După o perioadă relativ scurtă, cînd, datorită ploilor, ritmul de irigare a culturilor a cunoscut o ușoară scădere, precipitațiile căzute n-au acoperit decit în parte nevoia de apă a plantelor, simțindu-se, in continuare, necesitatea să se administreze norme destul de mari pentru a crea un echilibru aproape normal. Ca urmare a acestui fapt, în săptămâna care a trecut, unitățile agricole de stat și cooperatiste și-au prevăzut în plan să irige culturile de pe suprafața de 3.500 ha. In unele unități s-au irigat suprafețe mai mari decit s-a prevăzut în planul grafic, așa cum sunt cooperativele agricole Sibioara, Năvodari, Satu Nou, Mircea Vodă, precum și întreprinderile agricole de stat Poarta Albă, Amzacea, M. Kogălniceanu, Nazarcea și Murfatlar. In momentul de față, o pondere mare o ocupă la irigat lucerna, legumele, plantațiile de vii și pomi. Sarcinile prevăzute in săptămâna trecută au fost realizate la nivelul județului în întregime. Dar, în timp ce la Faclia și Siminoc lucerna a fost irigată pe jumătate din suprafață, la Pecineaga, Tuzla, Viile Noi, Palazu Mare și Bărăganu nu s-a udat nici măcar un hectar !! Cauza ? Unii susțin că pămintul are suficientă apă. Or, netemeinicia acestei afirmații este demonstrată de analizele făcute în laborator, care arată că la sol deficitul de apă este cuprins între 200 și 400 mc la hectar ; alții motivează că se irigă puțin deoarece e perioada recoltării lucernei. Deși volumul defecțiunilor a fost redus in ultima săptămână, ele au fost totuși destule pentru a stinjeni buna desfășurare a irigării culturilor agricole. In perimetrul cooperativei agricole Techirghiol au apărut spărturi la canale, iar Pe ogoarele cooperatorilor din Agigea, spărturi la mare. La Tortomanu, stăvilarele pierd apă, ceea ce duce la degradarea antenelor. Pe unele canale de la Mereni defecțiunea de proiectare și execuție atrage după sine imposibilitatea udării culturilor pe brazde. Defecțiunile semnalate în săptămîna trecută se refereau la căderea jgheaburilor (I.A.S. Ciocîrlia), pierderi de apă (C.A.P. Lanuri), cazuri frecvente de hidranți sparți etc. Aceste defecțiuni au fost semnalate și în alte zone. Se vede faptul că a devenit o obișnuință pentru unii constructori in a tărăgăna lucrurile. Este vorba de T.C.I.F. și I.F.A. Constanta. Echipele acestora nu intervin cu promptitudine pentru a remedia defecțiunile. Adăugind la toate acestea și alte ȘI. MIMAI (Continuare in pag. a V-a) MINUSURI ÎN CĂMARA FURAJERA A ZOOTEHNIEI • Se pierd furaje prețioase din cauza unor neglijențe „mărunte" ce pot fi evitate * De ce consumăm masa verde fără măsură, cînd acum animalele se pot hrăni și cu iarba crescută pe marginea șoselelor? • Intervenția directă și nemijlocită a organelor agricole județene nu se face simțită In aceste zile, peste tot, se string forajele. Cimpoi este presărat de combinele C.S.U. ce mușcă in plin din lanurile verzi de borceag și lucerna, care tocate direct, ajung în remorci și apoi în locurile destinate depozitării bazei furajere a zootehniei. Pe sala de lucerna a C.A.P. Sinoie, trei combine atașate de tractoarele mecanizatorilor Nicolae Tufan, Aurel Arnăutu și Gheorghe Inel „mușcau“ cu nesaț din cultura furajeră care în acest an se anunță deosebit de bogată. Cooperatorul Gheorghe Tufan, pe care l-am găsit cu alți trei confrați lingă sectorul zootehnic, aranjind lucerna tocată la prima groapă de însilozare, ne spune că abia pridndesc să descarce remorcile care vin mereu. Puțin mai sus, cooperatorii de la C.A.P. Istria, ca și cei de la C.A.P. Tariverde, semănau porumb pentru masă verde, in cultură dublă, pe terenurile eliberate de secară furajeră, arate imediat și pregătite corect prin discuție. Și la C.A.P. Viile cooperatorii se aflau într-o activitate intensă, producția de pe cinci din cele 30 hectare de lucerna recoltate la prima coasă fiind depozitată în siloz aerian prin intercalare cu paie de grîu. Alte 50 hectare, de pe care masa verde se recoltase, erau și aici arate și semănate cu cultură dublă de porumb-siloz care, datorită umidității din sol și condițiilor favorabile începuse deja să răsară, promițînd o recoltă bogată. Două cositoare mecanice acționau în plin și la I.A.S. Ostrov, unde producția bogată de lucernă rezultată de la prima coasă era depozitată in condiții optime, intercalată cu paie de griu. Stringerea și depozitarea grabnică și fără pierderi a furajelor verzi lasă insă de dorit in unele unități agricole. Pe o lucemieră a fermei nr. 3 Săcele din cadrul I.A.S. Cogealac, de pildă, remorca atașată de combina C.S.U. cu care recolta mecanizatorul Tudor Nedianu, era supraîncărcată și lucerna tocată, aruncată continuu de „capul de girafă“ se risipea, in mare parte, pe jos. Mecanizatorul a fost nevoit să se oprească din lucru pentru că nu mai avea încă o remorcă. Nici șeful fermei, nici altcineva din conducerea I.A.S. nu era la fața locului. Dacă ferma nu avea remorci, putea împrumuta de la vecini, pentru că la C.A.P. Săcele, chiar la marginea Șoselei, o remorcă stătea degeaba. Dacă conducerea unității trecea pe aici, vedea și cele 40 hectare cu lucernă cosită de cîteva zile care stă la soare, se usucă și se depreciază din cauză că nu s-a găsit o greblă ! Am reținut aici și un alt „amănunt“ care merită să fie consemnat : toată cantitatea de secară masă verde rezultată de pe cele 20 hectare a fost introdusă direct la furajarea animalelor. Și lucerna recoltată avea aceeași destinație. Baza furajeră din anul trecut a fost epuizată de mult. Desigur că, și la anul, se va întâmpla la fel dacă toată baza furajeră recoltată se bagă la consum acum ! Același lucru se constată și la I.A.S. Crucea, C.A.P. loan Corvin, Albești, M. Kogălniceanu unde toată cantitatea de masă verde recoltată G. RAIALI (ContraiNire in pag. a V-a) ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONCERIEI O PRIMA INGINERILOR ȘI TEHNICIENILOR După trei zile de dezbateri fructuoase, desfășurate sub semnul cuvântării rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu — care, prin întreaga sa viziune, constituie o valoroasă și științifică direcționare a activității intelectualității tehnice românești, un program de sarcini însuflețitoare de mare ce stau în fața cadrelor răspundere tehniceinginerești — conferința pe țară a inginerilor și tehnicienilor și-a încheiat duminică la amiază lucrările. Conferința a ascultat sinteza principalelor concluzii reieșite din dezbaterile celor 12 secții și comisii. La aceste dezbateri au luat cuvântul 192 delegați și invitați, care s-au referit pe larg la activitatea desfășurată de cadrele tehnice, de comisiile inginerilor și tehnicienilor și C.N.I.T. pentru introducerea în producție a tehnicii și tehnologiilor înaintate, perfecționarea pregătirii profesionale, stimularea creației tehnice de masă, au împărtășit din experiența lor, au analizat lipsurile care mai persistă în munca inginerilor și tehnicienilor, făcînd zeci și sute de propuneri pentru îmbunătățirea activității pe multiple planuri. Pe bună dreptate, se poate aprecia că vibranta chemare a secretarului general al partidului, adresată intelectualității tehnice românești, de a-și pune in valoare pe deplin experiența și capacitatea ei creatoare în slujba dezvoltării și modernizării producției, promovării progresului tehnic, creșterii eficienței economice, a găsit un puternic ecou in rîndul tuturor celor prezenți la conferință. Conferința a aprobat, în unanimitate, Statutul Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor din Republica Socialistă România care definește cu claritate rolul și atribuțiile acestei organizații obștești, creînd un cadru favorabil sporirii aportului tuturor inginerilor și tehnicienilor în toate domeniile vieții economice și sociale a țării. Participanții au adoptat, de asemenea, Rezoluția Conferinței pe țară a inginerilor și tehnicienilor, document care stabilește orientările fundamentale ale activității C.N.I.T., a comisiilor sale și a cadrelor noastre tehnico-inginerești. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, conferința a hotărât să adreseze o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se exprimă adeziunea totală a intelectualității tehnice românești la politica internă și externă a partidului, angajamentul ei solemn de a-și consacra întreaga energie și capacitate creatoare realizării programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Scrisoarea, citită de la tribuna conferinței, a fost aprobată cu ovații și urale, cu aplauze prelungite. Delegații și invitații au scandat minute în șir „Ceaușescu — P.C.R.I", „Ceaușescu — P.C.R. I“. Conferința s-a încheiat intr-o atmosferă însuflețitoare exprimind angajarea totală a intelectualității noastre tehnice de a contribui mai eficient, cu toate forțele, la realizarea sarcinilor cantitativ și calitativ superioare ale cincinalului, dezvoltării actuale și în perspectivă a economiei naționale. Delegații și invitații au aplaudat îndelung. In sala Ateneului Român au răsunat urale și ovații la adresa C.C. al P.C.R., a secretarului său general, expresie pregnantă a dragostei pentru conducătorul iubit al partidului și statului nostru, a hotăririi ferme a intelectualității tehnice românești de a înfăptui sarcinile desprinse din cuvântarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a-și spori aportul la munca rodnică și avântată a întregului popor, pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-Iea al P.C.R. Ce s-a întreprins concret pentru rentabilizarea producției finite? MAI NIMIC, spun unii, STUDIUM, declară alții, iar întreprinderile înregistrează pierderi Plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie a.e. a analizat, într-un cadru, amplu, la primul punct al ordinei de zi rezultatele obținute în activitatea economico-financiară pe anul ce a trecut și unele din principalele aspecte privind modul în care s-au realizat sarcinile de plan pe trimestrul I 1972 stabilind totodată o serie de măsuri menite să contribuie la realizarea cu succes a planului pe acest an. De altfel, subliniindu-se rezultatele obținute în primul trimestru, pe ansamblul economiei, plenara a apreciat nu numai realismul obiectivelor planului cincinal dar și posibilitatea evidentă a realizării tuturor, sarcinilor ce stau in fața oamenilor muncii, a întregului nostru popor. Atrăgind atenția asupra unora din principalele sarcini ce stau in fața comitetelor de oameni ai muncii, în îndeplinirea ritmică a planului la toți indicatorii, plenara a subliniat, totodată, importanța rentabilizării fiecărui produs și implicit a întregii întreprinderi, prin folosirea eficientă a resurselor profirii, a materiilor prime. De fapt, o dată cu dezvoltarea continuă a producției industriale, o dată cu modernizarea instalațiilor, cu creșterea considerabilă a randamentului fiecărei mașini, întreprinderile au obligația de a urmări sistematic eficiența economică fiindcă numai în acest fel sarcinile complexe ale actualului cincinal, cu prevederile sporite atît la producția internă cit și la cea pentru export, vor putea fi realizate. Așa cum se știe, eficiența economică productivă care constă in producerea de bunuri în cantitatea și de calitatea corespunzătoare nevoilor reale ale societății, cu cheltuieli minime, are ca indicator de bază rentabilitatea, realizarea produsului finit la un preț de cost cit mai mic. Analizând rezultatele obținute de unitățile economice industriale din județul nostru, prin prisma acestui indicator, pe primele 4 luni ale anului 1972, constatăm că, in ansamblu, s-a realizat și depășit nivelul planificat, iar unele unități, ca de exemplu Fabrica de celuloză și hârtie Falas sau întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia, au înregistrat rezultate mediei pe anii trecuți, superioare demonstrând concret preocuparea colectivelor de aici pentru o mai bună organizare a procesului de producție. Deși rezultatele globale obținute în creșterea eficienței economice de către întreprinderile industriale din județul nostru sînt pozitive, nu putem să nu semnalăm că mai sunt încă unele unități ce prezintă rămîneri în urmă pe această linie, neîndeplinind indicatorul prevăzut de rentabilitate pentru unele produse sau chiar la întreaga activitate. Se cunoaște că în activitatea productivă se întîmpină deseori o serie de greutăți. Am putea spune chiar că uneori acestea sunt inerente, avînd în vedere că pe măsura amplificării și diversificării producției se ivesc continuu noi probleme. Cu toate acestea, nivelul de rentabilitate inferior celui planificat înregistrat de unități ca U.S.A.S. Năvodari (întreprindere al cărei colectiv a obținut in general până acum rezultate bune) și întreprinderea integrată de lină se datorește unor motive ce puteau fi în cea mai mare parte înlăturate printr-o mai bună organizare a activității, prin creșterea responsabilității fiecărui cadru de conducere, fie la nivelul secțiilor, fie din cadrul întreprinderilor. Lăsind la o parte unele cauze specifice, cum ar fi : introducerea unor instalații industriale noi sau aplicarea unor procedee tehnologice noi, ce trebuie încă puse la punct, îin cele mai multe cazuri rentabilitatea a fost afectată de efectuarea unor cheltuieli neeconomicoase și deci nejustificate, de depășirea consumurilor specifice planificate. O cauză principală care a condus la înregistrarea cheltuielilor neeconomicoase este menținerea unui volum important de mijloace circulante imobilizate, care a generat credite anormale, dobînzi penalizatoare, toate cu repercusiuni directe asupra prețului de cost și al rentabilității produsului finit. Dacă este adevărat că, inmnele Nicolae TOMA, director adjunct al Direcției județene de statistică Liviu BRUCKNER (Continuare In pag. a II-a) î Azi, în paginile 3 și 4 in ajutorul celor care studiază în învățămîntul de partid la următoarele teme: • Promovarea consecventă a progresului tehnic în economia națională • Dezvoltarea disciplinei de partid — condiție principală a întăririi unității și forței partidului • Cinste, corectitudine și principialitate în viața socială și personală . Educația revoluționară a oamenilor muncii, conținutul principal al programului ideologic al partidului Precizăm că interiorul ziarului, respectiv paginile 3 și 4, se poate împături (pagina a 3-a peste pagina a 4-a) de trei ori, așa incit, prin tăiere, să rămînă o broșură cu 16 pagini, ușor de folosit de cei interesați.