Dobrogea Nouă, iulie 1972 (Anul 25, nr. 7423-7448)

1972-07-01 / nr. 7423

în întîmpinarea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii CINCINALUL — înainte de termen­ „VOM ATINGE ÎN ACEST AN SARCINILE SPORITE ALE ANULUI 1973“ ' ........, mm­i mimam O valoroasă inițiativă a colectivului de la I. P. M. C. care poate fi preluată de toate unitățile din industria județului In numărul nostru de ieri, informam cititorii în legătură cu valoroasa inițiativă a colectivului de la ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚII, de a realiza, în acest an, nivelul de producție prevăzut pentru 1973 și de a lua, astfel, o importantă opțiune asupra îndeplinirii îna­inte de termen a planului cincinal. Așa cum am promis, reve­nim astăzi cu amănunte suplimentare, in legătură cu hotărirea producătorilor de materiale de construcții constănțeni, pentru a reliefa modul concret in care au fost identificate și puse în va­loare resursele de care acesta dispune. L.Se poate spune că INIȚIATI­VA s-a născut „singură“ , sau, că a. venit... de la sine. Cind ea a fost formulată — PRODUCȚIA A­­NULUI 1972. LA NIVELUL SUPE­RIOR AL LUI 1973 — au fost unii care... s-au speriat de îndrăzneala proiectului. Dar, de fapt, realita­tea, ritmul, producția și realizări­le curente demonstrau că între­prinderea s-a încadrat deja pe «oordon­atel» unei asemenea acti­vități superioare. De la începutul anului, angaja­mentele în întrecere ale colectivu­lui de la I.P.M.C. au fost majora­te de mai multe ori. Suplimenta­te în cinstea apropiatei Conferin­țe Naționale a partidului,­­ aceste angajamente s-au bucurat de ade­ziunea deplină, pătrunsă de răs­pundere comunistă și de înalt pa­triotism, a tuturor echipelor de fierari, de betoniști, de muncitori din carieră, a lăcătușilor, mecani­cilor, electricienilor, inginerilor, maiștrilor. La fiecare loc de mun­că, nivelurile de producție propu­se au fost luate în discuție, au fost analizate posibilitățile, rezervele de creștere a productivității mun­cii. Și, astfel, au apărut inițiative­le individuale sau colective. CRO­NICA ÎNTRECERII e plină în a­­ceste zile de astfel de fapte. ...Stăm de vorbă cu șeful de brigadă de betoniști Florea Stăni­­lă, de la linia a IlI-a tehnologică : „Noi ne-am sfătuit — spune șeful de brigadă — și am ajuns La con­cluzia că, prin reorganizarea liniei pe tipuri de elemente prefabrica-Mihai MACARIE (Continuare In pag. a II-a) TOVARĂȘUL NME CEAUȘESCU A PRIMIT PE EDUARDO EREZ MONTALVA, liderul Partidului Democrat-Creștin din Chile Vineri, 30 iunie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, ședintele Consiliului Național pre­al Frontului Unității Socialiste, a pri­mit, in stațiunea Neptun, pe lide­rul Partidului Democrat-Creștin din Chile, Eduardo Frei Montalva, fost președinte al Republicii Chile, care face o vizită in țara noastră, la invitația Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. In cadrul convorbirii, care a a­vut loc cu acest prilej, au fost a­­bordate unele probleme privind dezvoltarea relațiilor româno-chi­­liene, precum și unele aspecte ale situației politice internaționale ac­tuale. Convorbirea s-a desfășurat in­tr-o atmosferă cordială. Sesiunea Consiliului popular al județului Constanța * ? Ieri, a avut loc sesiunea Consi­liului popular al județului Con­stanța cu următoarea ordine de zi : 1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor de plan în sectorul de industrie lo­cală, asimilarea de noi produse și autodotarea întreprinderilor. 2. Măsurile luate de conducerile unităților subordonate Consiliului popular județean pe linia protecției muncii. 3. Adoptarea hotăririi privind în­ființarea și reorganizarea unor u­­nități economice și social-culturale, precum și trecerea unor activități in su­bordinea consiliilor populare municipal, orășenești și comunale. 4. Ratificarea unor decizii ale Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean. 5. Măsuri organizatorice. In cadrul primului punct al or­­dinei de zi a lucrărilor, sesiunea a fost informată cu privire la măsu­rile luate de Comitetul executiv pentru creșterea participării indus­triei locale la dezvoltarea economiei județului, realizarea unui volum sporit de produse in cooperare cu intreprinderile republicane, crește­rea ponderii produselor realizate pentru fondul pieței și export. S-a subliniat preocuparea continuă pen­tr­u dezvoltarea și folosir­ea mai efi­cientă a capacităților de producție, modernizarea proceselor de fabri­cație, reducerea cheltuielilor de producție, îmbunătățirea calității produselor. Pe această bază, planul producției globale in industria lo­cală a fost depășit simțitor, livrin­­du-se suplimentar cantități impor­tante de mărfuri. Totodată, s-a re­levat existența unor neajunsuri și rămineri in urmă constind în­­ res­tanțe la produse ce prezintă impor­tanță, atit in economia județului, cit și la nivelul celei naționale, nere­­alizarea sarcinilor la export, refu­zuri de calitate, imobilizări de fon­duri cauzate de stocuri fără miș­care și peste normativul aprobat, risipă de materiale și forță de mun­că. S-a relevat necesitatea luării, în continuare, a noi măsuri pentru sporirea eforturilor colectivelor din întreprinderile de industrie locală pe linia valorificării la maximum a condițiilor create, astfel ca, in cin­stea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii să se realizeze integral planul și angajamentele luate. Referitor la protecția muncii, s-a apreciat că au fost luate măsuri de sprijinire a unităților subordonate Consiliului popular cu fondurile necesare pentru îmbunătățirea con­dițiilor de muncă, dotarea cu dis­pozitive și echipament de protec­ție etc. Totuși, numărul accidente­lor de muncă se menține încă des­tul de ridicat, cauzele constind în încălcarea prevederilor normelor de protecția muncii, organizarea ne­corespunzătoare a locurilor de mun­că, nerespectarea termenelor de re­parații a utilajelor și slaba calitate a acestora. S-a subliniat necesitatea unei preocupări mai susținute pen­tru ducerea la îndeplinire a obiec­tivelor stabilite prin programa de măsuri a Consiliului de Miniștri și C.C. al U.G.S.R. și Decizia nr. 134 a Comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean, în cadrul dezbaterilor au luat cu­­vintul : Ion BURLIBAȘA, secreta­rul Comitetului orășenesc de partid Hirșova, primarul orașului, Olga BORDA, directorul întreprinderii de morărit și panificație, Nicolae MIU, șeful Inspectoratului pentru pro­tecția muncii, Gheorghe TOPÎR­­CEANU­, directorul T.C.L., Elena CIOCAN, șef de atelier la I.P.A.T., Gheorghe TATARU, directorul Cen­trului școlar profesional și tehnic, Athanase BOAGIU, directorul I.P.M.C., Gheorghe VASILE, direc­torul I.P.A.T., Nicolae GEORGES­­CU, directorul I. M. „Energia“, Ma­rin TICU, directorul întreprinderii de­ prelucrare a lemnului, Constan­tin HAGIU, directorul Filialei Con­stanța a Băncii Naționale. Partici­panții la dezbateri au scos în evi­dență existența a numeroase re­zerve umane și materiale ce tre­buie puse in valoare, astfel incit industria locală să se dezvolte in­tr-un ritm mai rapid, s-au anga­jat, in numele colectivelor pe care le reprezintă să-și intensifice efor­turile pentru realizarea și depă­șirea angajamentelor suplimentare asumate in întrecerea socialistă. Sesiunea a aprobat o hotărire cu privire la dezvoltarea în continua­re a întreprinderilor de industrie locală, valorificarea superioară a resurselor și rezervelor locale. La cel de-al 3-lea punct al or­­dinei de zi a sesiunii, tovarășul Ion TUDOR, prim-vicepreședinte Consiliului popular județean a pre­a­­zentat Expunerea de motive asupra proiectului de hotărire privind în­ființarea și reorganizarea unor uni­tăți economice și social-culturale și trecerea unor activități in subordi­­nea consiliilor populare municipal, orășenești și comunale. Sesiunea a adoptat in acest sens o hotărire. La punctul al 1-lea al ordinei de zi, sesiunea a ratificat unele decizii ale Comitetului executiv al Con­siliului popular județean. Trecându-se la ultimul punct al ordinei de zi, sesiunea a eliberat, la cerere, pe tovarășul Tănase Boia din funcția de judecător la Tri­bunalul județean Constanța și a ales, in locul rămas vacant, pe to­varășul Dorin Clocotici. In încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvîntul tovarășul VASILE VILCU, prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid, președinte­le Comitetului executiv al Consi­liului popular al județului. Vorbi­­torul a insistat asupra măsurilor ce trebuie luate in continuare pentru dezvoltarea industriei locale a ju­dețului prin crearea de noi secții care să valorifice rezervele interne și resursele existente, dezvolltarea cu prioritate a capacităților de pro­ducție care contribuie la sporirea livrărilor de mărfuri către comerțul socialist și pentru export odinctrca concentrării și profilării secțiilor de producție, folosirea deplină a spa­țiilor și capacităților existente, me­canizarea operațiunilor cu volum mare de forță de muncă, introdu­cerea și extinderea unor tehnologii moderne de fabricație, asimilarea de produse cu tehnicitate ridicată și cu un înalt grad de prelucrare. Sunt condiții ca angajamentele lua­te de industria locală in întrecerea socialistă să fie mult suplimentate. Cu­ privește protecția muncii, to­varășul Vasile Vilcu a atras aten­ția conducătorilor unităților econo­mice asupra marilor răspunderi ce le revin în aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale. Re­­ferindu-se la trecearea în subordinea consiliilor populare municipal, oră­șenești și comunale a unor între­prinderi și activități economice și social-culturale a subliniat că a­­ceasta implică o nouă și mare răs­pundere pentru consiliile populare respective, care trebuie să asigure desfășurarea normală a activității și dezvoltarea ei. In același timp, or­ganele de la nivelul județului să nu se considere degajate de sarcini și răspunderi, să le dea asistența teh­nică, și tot sprijinul de care au nevoie.­j­tt. ÎN AGRICULTURĂ ORICE CLIPĂ „Mini GREI­“ ÎN BALANȚA RECOLTELOR BOGATE Mai repede, mai bine la recoltatul griului Pe baza planului de măsuri în­tocmit de către Comandamentul județean, unitățile agricole de stat și cooperatiste trebuie să recolte­ze zilnic 12.00­1 ha de griu. Deși se lucrează de cîteva zile, pină acum viteză planificată n-a fost în nici un sector realizată. Cauzele ? Nu toate combinele acționează cu în­treaga capacitate de lucru, iar timpul bun nu-i folosit din plin. Pină ieri dimineață erau recolta­te, la nivelul județului, 40.000 ha griu. Această suprafață nu repre­zintă nici un sfert din prevederile planului, deși campania a fost de­clanșată, în întregul județ, de cinci zile. Mergîndu-se în același ritm, rezultă că ar fi nevoie de 20 de zile pentru stringerea recoltei, în loc de 10—12 zile, așa cum s-a pla­nificat. Or, așa cum bine se cu­noaște, fiecare zi intirziere, în­seamnă pierdere de recoltă, cooperative agricole, care deși sunt au suprafețe mari de grîu n-au re­coltat decit 70—100 de ha. La Do­­bromir, de pildă, din 1.130 ha griul a fost recoltat doar de pe 65 ha. De asemenea, la Negureni, Peci­­neaga, Carvăn și Chirnogeni, deci unități amplasate in diferite zone ale județului, s-au recoltat pină acum suprafețe mici. Mecaniza­torii și cooperatorii din raza Con­siliului intercooperatist Hirșova Șt. MIHAI (Continuare in pag. a III-a) Reușita culturilor duble este condiționată atit de regimul ter­mic, cit și de o bună aproviziona­re cu apă a solului și de aplica­rea unor tehnologii de producție specifice noilor condiții de cultu­ră. Experiența dobîndită pină a­­cum, arată că accentul principal trebuie pus pe crearea celor mai favorabile condiții, la începutul pe­rioadei de vegetație, cind plante­le beneficiază, din plin de tempe­raturi ridicate, care accelerează ritmul de creștere și dezvoltare al culturilor. Rezultatele experimen­tale arată că nu există diferențe de producție între pregătirea tere­nului printr-o arătură de 15—18 cm și 2—4 lucrări efectuate cu grupa cu discuri. De aceea, în funcție de înălțimea miriștei și de paiele rămase pe teren după recoltarea culturii principale, spe­ Cuvîntul specialistului cialiștii vor aprecia, de la caz la caz, cel mai potrivit mod de pre­gătire a terenului. Pentru planta­rea cartofilor se impune efectua­rea arăturii în scopul unei mai bune încorporări a tuberculilor. Insămințarea culturilor duble (po­rumbul) se realizează cu semănă­toarea SPC 6, iar a cartofului cu mașina de plantat. Se va asigura la porumbul pentru boabe o den­sitate de 55.000—60.000 plante/ha, la soia și fasole 50—60 plante/mp, la sfecla plante/ha, iar furajeră 80.000—100.000 la cartofi 40.000— 45.000 cuiburi la hectar Dr. ing. P. TOMOROGA, Stațiunea experimentală pentru culturi irigate Valul lui Traian (Continuare in pag. a III-a) Argumente care pledează pentru urgentarea însămînțârii culturilor duble „Tîrgu Jiu" se pregătește pentru primul voiaj Incepind cu data de 27 iu­nie a.c. flota maritimă co­mercială a țării noastre nu­mără 61 de nave. Ultima na­vă, cargoul de 4.800 tdw, rea­lizată de gălățeni și constructorii navali purtind numele unui cunoscut oraș din Olte­nia, „Tirgu Jiu“, a sosit in portul Constanța, pentru pri­mirea primei încărcături, în seara zilei de 28 iunie. Peste cîteva zile, încărcată full cu mărfuri românești, nava va părăsi portul Constanța in prima sa călătorie, port străin in care va primul face escală fiind Valencia — Spa­nia. S-a redeschis magazinul cu autoservire „Unic" cu A fost redeschis magazinul autoservire „Unic“ al O.C.L. „Alimentara", situat la intersecția străzii Ștefan cel Mare cu bulevardul I. G. Du­ca. Lucrările de extindere și modernizare au asigurat un spațiu mai amplu de expu­nere și vinzare a produselor. Noile utilaje frigorifice, pre­cum și înalta calificare a per­sonalului constituie premisele desfășurării unui comerț mo­dern, răspunzind in acest fel dorințelor cetățenilor din zona Pieței Griviței. Cașcaval de Dobrogea Zilnic, la Centrul de fabri­cație a cașcavalului din Pie­­treni sunt prelucrați 12.000 — 13.000 litri de lapte. Angajați în marea întrecere socialistă, cei 20 de lucrători ai centru­lui, conduși de maistrul Con­stantin Pârcălăbescu, depun in aceste zile eforturi sporite. Munca lor de zi cu zi a fost materializată in îndeplinirea cu o săptămână de zile îna­inte de termen a planului de producție pe primul semestru. 9

Next