Dobrogea Nouă, decembrie 1972 (Anul 25, nr. 7553-7579)

1972-12-01 / nr. 7553

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA , Anul XXV, nr. 7553 Vineri, 1 decembrie 1972 4 pagini, 30 bani La foarte puțin timp după Ple­nara C.C. al P.C.R. din 20—21 no­iembrie 1972, în care ca prim punct al ordinei de zi au fost înscrise pro­blemele „Cu privire la planul de dezvoltare economică și socială a Republicii Socialiste România pe anul 1973“, ieri, biroul Comi­tetului județean de partid, din­­aurs prețioaselor indicații ale plenarei, ale îndrumărilor și cerințelor formulate in Expu­nerea sa la plenară de către secretarul general al partidului, to­­varășul Nicolae Ceaușescu, a discu­tat, în urma unor minuțioase ana­­lize făcute în unitățile economice din județ, măsurile ce trebuie luate in perioada imediat următoare, pen­tru realizarea planului și a angaja­mentelor asumate în marea între­cere socialistă din acest an și asigu­rarea tuturor condițiilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor­ maxi­male ale planului pe 1973 — an ho­­târâtor în mobilizarea tuturor resur­selor materiale și umane, pentru o contribuție cât mai substanțială a județului la îndeplinirea înainte de termen a cincinalului. Din informarea prezentată de co­­misia economică a Comitetului ju­dețean de partid, din discuțiile pur­tate în ședință a reieșit că, mobili­zate și conduse cu competență de o wganere și organizațiile de partid, întreprinderile industriale, colective­­le de oameni ai muncii din unită­țile economice ale județului înscriu pe graficele realizărilor succese tot mai mari în întrecerea socialistă, multe dintre ele raportînd îndepli­nirea înainte de termen a planului și a angajamentelor pe 1972. Dato­rită acestor fapte de eroism cotidi­an în muncă, în care comuniștii au un rol primordial în mobilizarea tu­turor oamenilor muncii, a tuturor resurselor din­ întreprinderi, se pre­limina că, pina la sfirșitul anului, planul și angajamentele vor fi, pe întregul județ,­ realizate. In același timp, biroul Comitetului județean de partid a scos in evidență cauzele și a indicat măsurile ce se impun pentru ca și cele trei unități rămase în urmă în realizarea planului — Industria cărnii, Industria laptelui și U.S.A.S. Năvodari — să poată diminua ci­ mai mult, in aceste pu­ține zile zile au mai rămas pină la sfirșitul anului, din rămînerile in urmă în îndeplinirea indicatorilor producției, astfel incit să se alinie­ze și ele efortului general al oame­­nilor muncii constănțeni la realiza­rea sarcinilor economice ce le re­vin din documentele Congresului al X-lea al partidului și ale Conferin­­ței Naționale pentru anul 1972. S-a apreciat că, prin mobilizarea tutu­ror resurselor umane și materiale din întreprinderi, planul și angaja­­mentul pe acest an pot fi îndeplinite și depășite. In același timp, biroul Comitetului județean de partid a scos in eviden­ță măsurile ce trebuie luate, încă de pe acum, pentru pregătirea pro­ducției anului viitor, indicînd ce au de făcut organele și organizațiile de partid din unitățile economice, con­siliile si comitetele oamenilor mun­cii pentru PEGATIREA, ORGANI­ZAREA, și DECLANȘAREA, în ce­­le mai bune condițiuni, din primul trimestru, din prima lună, din pri­mele zile, din primele ore ale anu­­­lui, a producției pe 1973. S-a subli­niat că, cu cirva timp in urmă, la Co­mitetul județean de partid s-au a­nalizat și s-au stabilit, cu fiecare u­­nitate in parte, nivelurile, sarcinile ce le au pentru folosirea la maxi­mum a capacităților de producție, îmbunătățirea tehnologiilor de fa­bricație, renunțarea la unele inves­tiții neproductive, menținerea în funcțiune a unor utilaje și mijloace de transport ce urmau a fi casate, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combusti­bil, energie electrică, îmbunătățirea calității produselor, reducerea chel­ (Continnare In pag, a IlI-a) In cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Acționăm energic, gospodărește pentru îndeplinirea angajamentului: CINCINALII­.­ÎNAINTE DE TERMENI SĂ FIE ASIGURATE TOATE CONDIȚIILE PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE 1973! Principalele concluzii și măsuri ce s-au desprins din ședința biroului Comitetului județean de partid GOSPODARII ÎNCHEIE BILANIUL, INTIRZIATI! ! 1 * MAI AU DE LUCRU IN CIMP­ Araturile trebuie încheiate urgent! U cooperativa agricolă de pro­ducție din satul Cuza Vodă, prin­cipalele lucrări din actuala cam­panie agricolă au fost încheiate. S-a­ terminat recoltatul celor 440 ha cu porumb și transportul din cîmp al știuleților, s-a terminat tăiatul și transportul cocenilor, iar mecanizatorii au încheiat și arătu­rile de toamnă pe întreaga supra­față planificată de 983 hectare. Es­te un succes la care și-au adus contribuția toți cooperatorii și me­canizatorii care-i deservesc. Satis­făcut de aceste rezultate, tovară­șul Jacob Ferch, inginerul șef al cooperativei, ne spunea că, înce­pând cu data de 28 noiembrie, toa­te atelajele cooperativei au fost repartizate la transportul in al ingrășăminelor naturale, iar cîmp o parte din cooperatori participă la recoltatul spanacului, cultură ce fusese insămințată pentru primă­vara viitoare, dar care, datorită condițiilor bune din această toam­nă, s-a dezvoltat devenind numai bună pentru consum. „Zilnic trans­portăm in cîmp cite 269—270 tone de îngrășăminte naturale ; în 15 zile vom încheia această acțiune. De asemenea, zilnic recoltăm cite 2—3 tone de spanac“. Inginerul șef ne mai relatează că producția de porumb a fost bună. Un sincer bravo pentru coope­ratorii din Cuza Vodă ca și pen­tru mecanizatorii care-i deservesc. Asemenea rezultate am vrea să srn­­tilnim în toate unitățile agricole din județ !... Fe ogoarele cooperativelor agri­cole de producție deservite de me­canizatorii de la 5.M.A. Remus si­­ lon ION (Continuare in pag. a 111-a) Din cronica județului Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Ieri, în prezența tovarășului Va­­sile Vilcu, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean, a avut loc ședința comite­tului executiv care a analizat ac­tivitatea privind controlul preven­tiv și controlul financiar­­ intern, precum și problema privitoare la recuperarea pagubelor aduse avu­tului obștesc. Raportul, participanții la discu­ții, au evidențiat preocuparea con­ducerilor de unități, organelor de control care și-au orientat activi­tatea pentru aplicarea­­ cu mai mul­ta fermitate a măsurilor referitoare la gospodărirea rațională a mijloa­celor materiale și bănești, apărarea proprietății socialiste. Comitetul executiv a indicat ca și i­n conti­nuare să fie întreprinse măsuri ferme pentru creșterea eficienței activității de prevenire, de întărire a controlului. De asemenea, a fost analizat modul in care comitetele executive ale consiliilor populare comunale, in baza lărgirii competenței, își în­deplinesc sarcinile de conducere economică și social-culturală. S-a apreciat că trecerea unor unități și activități consiliilor populare s-a dovedit întru totul corespunzătoare cerințelor actuale ale dezvoltării localităților cât și capacităților de conducere operativă și eficientă a întregii activități economico-finan­­ciare locale de către organele pu­terii locale și administrației de stat. In continuare, Comitetul executiv al Consiliului popular județean a rezolvat unele probleme curente. femeile de la fabrica de făinuri furajere O nouă unitate economică func­ționează în orașul Techirghiol și la ea lucrează numai femei. Făinurile furajere realizate aici sunt o urmare a valorificării scoicilor de mare. A­­gafia Radu, muncitoare calificată, este bine cunoscută pentru buna u­­tilizare a utilajelor, mai ales că își depășește lună de lună planul cu peste 10 la sută. Pentru hărnicia și destoinicia ei, Agafia Radu a fost aleasă in comitetul oamenilor mun­cii pe fabrică. Maria Safta este lu­crătoare la instalația de uscare. Și ea lucrează cu aceeași pricepere, an­­trenînd și alte femei la o cei mai judicioasă exploatare a utilajelor, a materiei prime și finite, fiind cu­noscută și ca o bună agitatoare. Re­cent, această harnică și talentată muncitoare a fost aleasă i­­ comite­tul de partid. Asemenea femei de­osebite sunt multe în această unita­te, importantă mai ales pentru con­tribuția pe care și-o aduce la dez­voltarea sectorului zootehnic al co­operativelor agricole. Cristina COVRIG, președinta Comitetului orășenesc al femeilor Techirghiol SIMPOZION Ieri, la sala clubului S.N.C., a avut loc un simpozion la care au participat un număr însemnat de cadre tehnice și inginerești, mun­citori de înaltă calificare din ca­drul Șantierului naval Constanța. In cadrul simpozionului, care se înscrie pe linia preocupărilor con­tinue ale colectivului de aici de a-și perfecționa activitatea, de a-i spori eficiența, au fost prezentate, de către specialiști din cadrul șantierului, referate pe probleme ale construcțiilor navale. Conclu­ziile valoroase reieșite din acest schimb de idei se vor concretiza în măsuri ce vor fi aplicate in activitatea viitoare a constructo­rilor navali constănțeni. Al Il-lea Colocviu național de pedagogie In zilele de 2 și 3 decembrie, la București se vor desfășura lucră­rile celui de-al II-lea Colocviu național de pedagogie, manifesta­re de mare amploare, organizată de Ministerul Educației și Invăță­­mîntului, Academia de științe so­­cial-politice și Institutul de peda­gogie. La lucrări au fost invitate și opt cadre didactice din județul Constanța, prof. Viorica Dinescu, directoare adjunctă a Liceului pe­dagogic din Constanța, și Învăță­toarea Maria Bărăscu, de la ace­lași liceu, urmând a prezenta, in cadrul secției „Modernizarea teh­nologiei didactice“ comunicarea intitulată „Elemente de psiholo­gie și didactică experimentală ia pregătirea viitorilor învățători". în curînd, o noua premieră teatrală La Teatrul de dramă și comedie din Constanța se află in faza fi­nală pregătirile in vederea pre­zentării celei de-a doua premiere a actualei stagiuni, piesa „Buna noapte rechemată“ de Al. T. Po­­pescu. împreună cu spectacolele „Camera de alături“, „Io Mircea Voievod“ și „Omul care...", aceas­tă nouă premieră va figura și in cadrul manifestărilor cuprinse sub genericul „Decada dramaturgiei o­­riginale“, închinate sărbătoririi ce­lor 25 de ani de la proclamarea Republicii. „Cartierul marinarilor“ Nu peste mult timp vor începe lucrările de construire a unui nou cartier de locuințe din orașul Con­­stanța — ,,Cartierul marinarilor“. In prima etapă sunt prevăzute a fi construite 3.150 apartamente, două școli cu 16 și, respectiv, 24 de clase, un cinematograf cu 500 de locuri, două creșe, spații comer­ciale etc. 99 Melodii la malul Ieri seară. Teatrul de revistă „Fantasio“ a reluat cu succes spectacolul „Melodii la malul mării“ prezentat anterior, in pre­mieră, in cadrul marilor mani­festări „Pontica ’72“. Punctul „forte“ al programului l-au con­stituit cele 12 melodii aparținînd unor cunoscuți compozitori ro­mâni de muzică ușoară reali­zate pentru manifestările a­mintite. Ele au fost inter­pretate de soliștii Dan Spătaru, Bona, Mojica, Vali Manolache, Dumitru Caramitru, Mariana Răileanu, Trio Co-Re-Mi. In dis­tribuție au mai figurat Gelu Ma­­nolache, Jean Constantin, Romei Stănelugel, Manuela Matac, Mir­­cea Crețu, conducerea muzicală aparținind compozitorului Aurel Manolache.­ ­ ••a marii IN ORICE CONUTH, IN ORICE DOMENIU SĂ EVITĂM RISIPA I „Scurt-circuite“ pe rețeaua răspunderii consumatorilor de energie electrică Alături de îmbunătățirea condițiilor de alimentare cu ener­gie electrică a tuturor consumatorilor, sectorul de transport și distribuție are ca sarcină imediată și de perspectivă luarea mă­surilor corespunzătoare în instalațiile proprii și la toți benefi­ciarii, în scopul reducerii substanțiale a consumurilor, econo­misirii combustibililor utilizați. In ancheta, pe care am efec­tuat-o recent, am întîlnit aspecte diverse, care vădesc un simț de răspundere sporit in ceea ce privește reducerea consumuri­lor de energie electrică, dar totodată și destule deficiențe or­ganizatorice și tehnice care provoacă risipă de energie. Referindu-ne la întreprinderea de rețele electrice Constanța, uni­tatea care transportă și distribuie energia electrică în județul nostru, să arătăm că, în ultima vreme, au fost luate unele măsuri printre ca­re trecerea la tensiuni mai scă­zute a zeci și zeci de kilometri de linii, repararea unor rețele de joa­să tensiune, stabilirea graficului de funcționare a numărului de trans­formatori din stațiile Trafo, asi­gurarea unui grad mărit­­ de sigu­ranță în funcționare și altele. A fost redus iluminatul public cu 50 la sută, ceea ce se va solda cu e­­conomii totale de aproape 1.406.000 lei, iar restrângerea iluminatului la stațiile de transformare urmează să aducă anual o economie de 115.000 lei. Prin reducerea consu­murilor tehnologice pentru trans­portul și distribuția energiei elec­trice se realizează alte 172.000 lei economii etc. Nu-i mai puțin ade­vărat insă că, dacă măsurile gene­rale au fost luate, aplicarea lor — așa cum se constată din controa­lele făcute — lasă de dorit, une­ori. De pildă, în plină zi, mai în­­tilnești străzi, în orașul Constan­ța, cu becurile aprinse. De aseme­nea, defecțiunile în sistemul de transport a energiei electrice pro­voacă incă stagnări de activități la consumatorii beneficiari. In același timp, nici consumatoare nu dovedesc unitățile întot­deauna toată grija pentru gospo­dărirea chibzuită a energiei elec­trice. S-a calculat că doar un sin­gur procent de reducere a consu­mului de energie electrică, pe an­samblul județului, este echivalent cu o economie anuală de peste 3.506.000 lei. Dar, dacă se știe lu­crul acesta, în multe locuri o ase­menea cerință este ignorată. Con­troalele făcute de către Inspecției energetice și de organele către I.R.E.C. (ca unitate care este in­vestită, prin lege, cu acest drept), au permis depistarea unor adevă­rate mostre de neglijență și risipă. La Fabrica de celuloză și hârtie Falas, energia electrică este con­sumată fără restricții la iluminatul unor încăperi în care nu se des­fășoară nici o activitate, ca și a unor spații exterioare și au s-au luat măsuri pentru zonarea insta­lațiilor în scopul restrângerii ilu­minatului și economisirii energiei electrice. La fel se prezintă situația la întreprinderea integrată de lună, unde electricienii din secții nici nu fuseseră instruiți în privința economisirii și folosirii raționale a energiei electrice. Exagerări în pri­vința iluminatului s-au constatat și la I.M.U. Medgidia (secția 23, a­­telierul de bobinaj, secția 54, hala de vopsitori­, laboratorul de chimie etc.), zeci de becuri fiind in func­țiune fără cel puțin justificarea vreunei activități productive, la ora controlului. Ca să nu mai vorbim de fabrica de ciment din același oraș, unde chiar la atelierul ener­getic s-a constatat un iluminat ex­cesiv, risipă de energie electrică. Șirul exemplelor mai poate conti­nua cu silozul de la halta Traian, secția a II-a biscuiți a I.M.F.D., uscătoria de legume a I.P.V.L.F. etc. în atari condiții, nu mai este de mirare că multe unități beneficia­re au depășit cu mult consumul de energie electrică pe care l-a con­tractat cu unitatea furnizoare — I.R.E.C. Este cazul Șantierului na­val Constanța, care, in zece luni din 1972, a depășit consumul con­­­tractat cu 1.534 MWh energie elec­trică, al Exploatării Murfatlar (797 MWh în plus), fabricii de piine nr. 1 și morii de la I.M.P.D. (în total — peste 600 MWh), unor secții de la întreprinderea apă canal și, mai cu seamă, al unităților din siste­mul de irigații, unde depășirea e­­nergiei electrice contractate atinge cote inadmisibile. Analiza altui indicator de bază în aprecierea modului cum este gospodărită energia electrică per­mite, de asemenea, constatări sem­nificative. Este vorba de consumul specific normal de energie electric­­ă, indicator la care, după trei tri­mestre din acest an, înregistrează simțitoare depășiri : Fabrica de ce- Mihai MĂGĂRIE (Continuare in pag. a II-a) Două hectare ocupate cu fundații și pietroaie La intrarea. La sectorul gospo­dăresc al cooperativei agricole de producție din comuna Mihail Ko­­galnîceanu privirea sa­ este atra­să de mai multe fundații ale u­­nor foste clădiri, de pietroaie și diferite materiale de construcții, care acum nu mai sunt bune la nimic. „Sunt aici circa 2 hectare de teren pe care nu le putem fo­losi de mulți ani", vie spune to­varășul Dumitru Nicolau, ingine­rul șef al cooperativei. De ce . De fapt, acestea sunt urmele ne­glijenței fostului șantier de iri­gații, care, după ce a terminat lucrările in această zonă, a lăsat terenul așa cum a fost descris mai sus, adică în stare de nefo­­losire. Cine suportă pagubele fl­ees­tei nepermise risipe de pă­­mînt? Nu era nevoie de un efort prea mare Fertilizarea solului cu îngrășă­minte naturale este o măsură mereu actuală în agricultura ju­dețului nostru. Nu ne propunem să prezentăm in nota de față im­portanța­ acestui valoros îngrășă­mânt. Vrem doar să scoatem în evidență faptul că unele unități nu-i acordă atenția ce i s-ar cu­veni. La C.A.P. Crișan sube, dacă nu mii de tone de îngrășăminte stau in apropierea grajdurilor de animale in loc să fie pe cîmp. Fe o sală de grîu a C.A.P. Tirgu­șor, in apropierea sectorului gos­podăresc, am întîlnit cite­va gră­mezi de îngrășăminte naturale o­­colite și de brazda plugului și de semănători. Griul a crescut, iar grămezile cu gunoi de grajd stau.., pavăză în mijlocul lui. Pentru împrăștierea lor lanu­ri era nevoie de un efort prea ma­re. Dar... drept consecință, câteva tone de gunoi de grajd se iro­sesc, iar zeci de metri pătrați de teren au rămas necultivate... Terenul din jurul stâlpilor.. Ogoarele multor unități agri­cole sunt brăzdate de linii aerie­ne de înaltă tensiune, de tele­graf etc. Astfel, mii de stîlpi îm­pânzesc câmpurile. De fiecare da­tă, Comandamentul județean de coordonare a activităților din campania de toamnă a recoman­dat folosirea terenului din jurul acestor stîlpi. Câte unități au pus in aplicare aceste indicații e greu de presupus. S-a încercat săpatul terenului din jurul stil­pilor și apoi cultivarea lui la I.A.S. Mihail Kogălniceanu dar s-a renunțat. In alte locuiri, nici pomeneală de așa ceva. Și astfel zeci de mii de metri pătrați de teren aflați în jurul stilpilor ră­­mîn necultivați. Cită recoltă, in plus, s-ar putea obține de pe a­­ceste terenuri !

Next