Dobrogea Nouă, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7707-7732)
1973-06-01 / nr. 7707
It 1 4 i v PROLETARI DIN TO ATE TARILE, VNffl-VÄ 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P. C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7707 Vineri, 1 iunie 1973 4 pagini, 30 bani Azi, despre: LINIA DE PLĂGI DIN AZBOCIMENT DE LA MEDGIDIA Să pornim de la un fapt. La recenta consfătuire cu activul din economie, tovarășul Nicolae CARCIOG, secretarul comitetului de partid de la Combinatul de lianți și azbociment Medgidia, semnala necesitatea ca Trustul de construcții industriale să impulsioneze lucrările la cea de a doua linie de plăci din azbociment aflată în execuție. In „replică“, tovarășul ing. Radu SUMAN, directorul trustului amintit, arăta că beneficiarul lucrărilor este in restanță cu furnizarea unor utilaje tehnologice, motiv pentru care se tergiversează montajul acestora. Ne-am deplasat la Medgidia, pentru a vedea la fața locului care este situația reală. Trebuie să spunem că acest important obiectiv de investiții este planificat să între în funcțiune la 1 iulie a.c. ; de asemenea, să mai menționăm că a existat un angajament comun al constructorului și al beneficiarului, de a scurta acest termen cu două luni, înseamnă că la timpul respectiv erau întrunite condiții pentru impulsionarea lucrărilor, pentru ca linia de plăci din azbociment să producă mai repede. Cum se vede, insă, angajamentul nu a fost onorat. Mai mult, in momentul de față, există pericolul ca nici termenul stabilit in plan să nu fie respectat. ...Am stat de vorbă, la Medgidia, cu mai multe persoane, reprezentind atit pe constructor, cit și pe beneficiarul investiției. De exemplu, tovarășii ing. Nicolae IACOBAT, șeful șantierului de construcții, și maistrul Ion CUCUI, șeful lotului de instalații, s-au referit la faptul că pregătirea investiției nu s-a făcut cum trebuie, că dacu••V* nacolio tohnî nu o nici nuci la dispoziție cu intîrziere și că —mai mult — ea a conținut numeroase omisiuni și greșeli, ceea ce a amplificat întârzierile, că unele utilaje tehnologice nu au fost asigurate la timp etc. La rândul lor, beneficiarii — in speță tovarășii ing. Constantin SAVIDIS, directorul combinatului, ing. Ismail TURAN, șeful compartimentului de investiții, fie PRICOF, diriginte de șantier, Nicolae CARCIOG, secretarul comitetului de partid — ne-au sesizat o serie de neajunsuri existente în munca echipelor de constructori. Ritmul lent se datorește faptului că pe șantier sunt repartizați puțini oameni (în așa fel incit, atunci cind trebuie montat ceva la „preparație", se iau montorii de la formare și... viceversa) că, în special la preparație, sunt cele mai mari rămâneri in urmă. Nu s-au luat măsuri pentru a se sincroniza aprovizionarea cu materiale cu termenele de montaj (in special, cabluri și aparatură de automatizare), au mai rămas de adus, din partea beneficiarului, doar patru utilaje, care nu afectează însă lucrările de montaj la cele existente ele. Cum se vede, reproșuri... îndreptățite, de ambele părți ! Dar, pentru o edificare mai completă, cel mai bine este să dăm cuvântul unui factor obiectiv, adică tovarășului Marcel MOISE, secretar al Comitetului orășenesc de partid Medgidia, pe care l-am întâlnit în combinat și care urmărește îndeaproape mersul acestei investiții. „La ședința de comandament din 10 mai — ne-a spus interlocutorul nostru — s-a hotărît, printre altele, ca Trustul de construcții industriale să aducă de urgență materialele care lipsesc și să suplimenteze numărul montorilor, electricienilor și instalatorilor. De asemenea, combinatul să preia pentru montaj, cu forțe proprii, o serie de utilaje tehnologice de la linia nouă de plăci din azbociment și să solicite, în același timp, forului tutelar, Centrala cimentului București, să i se repartizeze de la alte fabrici din țară un număr de montori care să ajute la terminarea lucrărilor de la Medgidia. Or, pînă astăzi (n.r. — 23 mai) aceste măsuri nu au fost aduse la Îndeplinire“. Suntem nevoiți să consemnăm, deci, că atit constructorul cu beneficiarul nu se achită întru toșitul de obligațiile lor. Colaborarea dintre beneficiar și constructor lăsat și continuă să lase de dorit, a nu se depun eforturi comune și corelate pentru depășirea unor greutăți, ci, mai mult, se caută justificări care să plaseze răspunderile de o parte sau de alta. Există insă condiții ca termenul de intrare în funcțiune a noii linii de plăci din azbociment Combinatul din Medgidia să dea fie respectat și în acest sens trebuie să acționeze cu maximum de responsabilitate și operativitate toți factorii interesați. Economia națională are nevoie de produse azbociment și nu de explicații din și justificări ! Mihai MACARIE Constructorii de la T.C.I. Un ritm susținut de muncă La unul din cele două depozite ale marelui antrepozit frigorific ce se construiește în portul nostru maritim, se execută ultimele lucrări de finisare, ceea ce asigură darea lui în exploatare cu mult înaintea termenului planificat. In avans față de grafice sunt și celelalte obiective de aici — centrala de frig, platforma pentru depozitarea mărfurilor, căile ferate, instalațiile de manipulare a mărfurilor — datorită măsurilor eficiente luate în cadrul șantierului pentru menținerea peste tot a unui ritm susținut de muncă. Avansul luat și ritmul în care se lucrează în prezent, se înscriu pe linia avântului general pentru îndeplinirea angajamentului asumat de constructor — T.C.I. Constanța — de a încheia lucrările la acest important obiectiv cu un trimestru mai devreme. Antrepozitul, care va avea un volum de refrigerare de circa 50.000 mc, reprezentînd echivalentul depozitării și păstrării în condiții optime a aproximativ 8.000 tone de mărfuri alimentare, va intra, așadar, în scurt timp in circuitul activității economice constănțene. IN PAGINA A IV-A • lUCRĂrile reUNIUNII MULTILATERALE DE LA HELSINKI • ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR SESIUNII COMITETULUI SPECIAL AL O.N.U. PENTRU DEFINIREA AGRESIUNII • IN LIBRĂRIILE ITALIENE A APARUT LUCRAREA „CREAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN - MAI 1921“. Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în piețe și întreprinderi bucureștene O zi obișnuită din activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru a fost însăși viața, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tindem. A intrat in conștiința țării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarășul Ceaușescu prezent in mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetățenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine și de pe șantiere, cu specialiștii, cu lucrătorii din comerț, gospodine, discutând probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și indicații menite să conducă la perfecționarea activității gospodarilor Bucureștiului, a conducerilor de întreprinderi și ministere economice. în ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea : „Cunoașteți preocupările actuale ale întregului pozitiv C3T0 acționează CU tOistă f*??> unitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinței Naționale. Vă sínt cunoscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni ale acestui cincinal. In toate domeniile, atit în industrie cit și în agricultură, pianul a fost nu numai realizat, dar și depășit“. Mai departe, tovarășul Ceaușescucordăm o mare atenție releva : „A înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Și în acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că și în activitatea noastră economică și socială mai sânt încă neajunsuri, lipsuri". Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului și statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valențe muncii și vieții cotidiene ale cetățenilor Capitalei, ca și ale tuturor oamenilor muncii din întreaga țară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoțit de Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sonoră, ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă, au ilustrat sentimentele față de tovarășul Ceaușescu, exprimate emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capitalei. In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian“, în piețele „Rahova“ și „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai orașului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtășească gîndurile, bucuriile și greutățile. Intre aceștia se află muncitoarea Ileana Popa de la Fabrica de confecții și tricotaje „București“, maistrul Iulian Vică de la Fabrica „Flacăra Roșie“, Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri noi“ și mulți alții. „Să trăiască partidul, să trăiți și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea dumnezeu sănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei cooperatoare Floarea Iordache, mamă a 14 copii și bunică a 16 nepoți, mărturisește de la sine intensitatea acestor simțăminte. Ca și cuvintele atit de grăitoare adresate r. nri’ a( noii fii î nanonal /In Ta cW eîn Í Ecaterina Siminiuc. „Vă mulțumesc că vă îngrijiți de viața noastră, să trăiești, tovarășe Ceaușescu, să trăiască tot poporul românesc și rogu-te dă-mi voie să te îmbrățișez ca o mamă pentru tot ce ai făcut și ce faci pentru țară, pentru noi“. întîmpinat astfel, pretutindeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat, timp de mai bine de ore, cinci vaduri comerciale două unde aproximativ un sfert din populația orașului cumpără cele necesare din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea și analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureștenilor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii orașului s-a aflat constatarea că pe piețele Capitalei aut comerțul de stat, cât și cel cooperatist, precum și producătorii individuali asigură o bună aprovizionare cu produse agroalimentare, cu legume și fructe etc. sezon. Ca într-o vastă vitrină primăverii, la standuri și zonele a sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întrunesc aprecierile cumpărătorilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută cu numeroși bucureșteni. „Sunteți mulțumiți de aprovizionare, găsiți întotdeauna ce căutați ? Ce produse lipsesc ?“ — sunt întrebări pe care secretarul general al partidului le adresează în fiecare piață, în repetate rânduri, grupurilor de gospodine, de cetățeni. „Da, magazinul este bine aprovizionat“, răspunde Ana Ionescu, salariată la întreprinderea „Producția“, aflată în acele momente în Hala „Traian“. „Găsim de toate, tovarășe secretar general“ — subliniază gospodina Rozalia Marinache în timpul vizitei în magazinele din piața „7 Noiembrie“. Aceleași aprecieri le fac și alți bucureșteni care precizează, totodată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele legume de sezon, că unii vînzători nu respectă programul de funcționare a magazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între ceasurile dimineții și cele ale după-amiezii. Rafturile unităților de desfacere, ale centrelor de carne, lapte, pîine, tonetele fermelor gospodăriilor de stat și cooperativelor agricole de producție, ale producătorilor individuali sunt pline de mărfuri. Astfel, numai la piața „Rahova" s-au adus, ca de altfel în fiecare zi, 4.600 kg carne, 1.600 kg brînză, 200.000 de ouă, 13.900 kg de legume și multe alte produse de sezon, mari cantități de făină, mălai, zahăr, ulei, conserve precum și semipreparate — mărfuri suficiente pentru aprovizionarea cotidiană a populației din cartierele din jur, a muncitorilor de la „Vulcan“, „Electromagnetica“, fabricile de confecții și alte unități industriale din această zonă. Iar aprecierile cumpărătorilor vin să completeze impresia de abundență pe care ți-o lasă întreaga piață. „Simt o adevărată plăcere să vin la piață — arată Mihalache Mircea, maistru la Uzinele „Electronica“, locuitor din acest cartier. Piața „Rahova“ este acum curată, bine aprovizionată. Se găsesc de toate și în cantități îndestulătoare. Nu suferă comparație cu ceea ce a fost. După vizita dumneavoastră, gospodarii orașului au luat măsuri pentru a realiza indicațiile pe care le-ați dat. Vă mulțumim din inimă, tovarășe secretar general“. Ioana Petculescu, de la Fabrica „Aurora“, a ținut, la rândul ei, să sublinieze : „Dacă vechea piață nu reușea să aprovizioneze suficient populația, în prezent ea satisface nevoile și exigențele. Am tîrguit în multe locuri dar cred că aceasta este cea mai bună piață“. Constantin Teodorescu relevă și el buna aprovizionare. Cuvinte de apreciere au avut, de asemenea, gospodina Niță Tudorina, din strada Grigoreanu Petre, și pensionarul Ciobanu Gheorghe, din strada Dobra Nouă. Constatări asemănătoare și în alte piețe ale orașului. Halele Obor sunt pline de cumpărători care găsesc tot ce au nevoie. In cartierul Pantelimon, supermagazinul de aici, amenajat după vizita anterioară, oferă peste 300 de sortimente de produse preambalate, mezeluri, alimentare conserve, legume și fructe congelate. „Magazinul este totdeauna ireproșabil aprovizionat“ — declară muncitoarea Elisabeta Pavel. Interesîndu-se de calitatea și varietatea produselor, de zile lor, secretarul general prețuat partidului arată în discuția cu conducerea Ministerului Comerțului Interior, cu primarul general al Capitalei că se impune prezența unui sortiment mai bogat, repartizat pe tot timpul zilei, îndeosebi la semipreparate din carne și pește. Se recomandă, totodată, diversificarea sortimentelor unor produse cu mare valoare nutritivă, cum ar fi pastele făinoase, fulgii de porumb, în general o mai inspirată preambalare, utilizarea mai bună, în acest sens, a capacităților de producție existente. Reține atenția gama largă de legume deshidratate, care, o dată preparate, au același conținut de vitamine ca și celelalte, aceleași calități nutritive. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește în repetate rînduri în fața standurilor de vînzare a produselor agroalimentare, degustă unele produse, cercetează calitatea legumelor și îndeaproape fructelor, cere opiniile cumpărătorilor, ale vînzătorilor. Se vădește o atentă preocupare pentru expunerea și desfacerea mărfurilor, aspectul civilizat, atrăgător al piețelor, total schimbate în comparație cu cel avut la precedenta vizită a secretarului general al partidului. Apreciind că, intr-adevăr, au existat unele greutăți obiective în ce privește aprovizionarea cu unele soiuri de legume timpurii, cu fructe, dat fiind timpul nefavorabil pentru agricultură, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subit(Continuare în pag. a II-a) ------------------------------ LA 11 IUNIE — un sfert de veac de la naționalizarea principalelor mijloace de producție industrială VLĂSTARELE TINERE ȘI VIGUROASE ALE INDUSTRIALIZĂRII SOCIALISTE Citim intr-unul din primele numere ale ziarului nostru, acum un sfert de veac : „...Ieri, 11 iunie, după orele 14, muncitorii, muncitoarele, tehnicienii și funcționarii din întreprinderile dobrogene au luat cunoștință cu adîncă satisfacție de naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, bancare, de asigurări transporturi...“ Așadar, la 11 iușinie, vom sărbători cu toții împlinirea a 25 de ani de la unul din momentele de deosebită importanță politică, socială și economică în procesul revoluționar de instaurare a orânduirii socialiste în țara noastră — actul naționalizării principalelor mijloace de producție industrială din România, una din primele și importantele victorii ale eroicei noastre clase muncitoare, devenită forță conducătoare în stat, obținută sub conducerea partidului. Pentru noi, cei care muncim cu entuziasm astăzi pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru ca scumpa noastră patrie să atingă intr-un timp cit mai scurt nivelul celor mai avansate țări din punct de vedere economic, semnificațiile epocalului eveniment inițiat de partid și înfăptuit de oamenii muncii acum 25 de ani ne apar în realele lor dimensiuni , fiindcă naționalizarea a însemnat începutul unei perioade istorice bogate în realizări, cum poporul nostru n-a mai cunoscut niciodată in întreaga sa existență. O dată cu crearea și generalizarea proprietății socialiste pe ansamblul economiei naționale a fost înfăptuită una dintre cele mai de seamă cuceriri — reunirea în persoana fiecărui membru al societății a dublei calități de producător și de proprietar al mijloacelor de producție. Naționalizarea a însemnat nașterea unor noi relații de proprietate, a deschis largi perspective pentru dezvoltarea economică și socială, a contribuit la accelerarea proceselor revoluționare prin care a trecut societatea noastră, încredințarea principalelor mijloace de producție în mîinile celor ce muncesc, conștiința că fabricile aparțin poporului, că roadele muncii intră integral și nemijlocit în patrimoniul său, a amplificat elanul revoluționar al maselor populare în opera de făurire a societății socialiste. Incepînd cu 1948, a devenit tot mai înalt ritmul transformărilor revoluționare, ceea ce a dus la profunde mutații în toate domeniile, inclusiv în structura economică și socială a țării. Acum 25 de ani, peste trei sferturi din populația țării era ocupată în agricultură, in timp ce salariații din industrie reprezentau abia 19,5 la sută ; în prezent, populația ocupată în industrie a ajuns la peste 26 la sută, numărul muncitorilor a crescut de aproape 4 ori și crește in fiecare an in proporții considerabile, ca o consecință firească a dezvoltării economice impetuoase pe care o cunoaște întreaga țară. Acum 25 de ani, am preluat de la patroni întreprinderi cu tehnică rudimentară, cu condiții de muncă dintre cele mai grele, cu productivitate scăzută. Clasa muncitoare și-a demonstrat din plin capacitatea sa, asigurînd atit o conducere competentă a întreprinderilor naționalizate, cit și un nivel tot mai ridicat de producție și productivitate a muncii, făcîndu-și cu abnegație și entuziasm datoria, așa cum cerea și ne îndemna partidul. Vechile întreprinderi au rămas de domeniul amintirilor, iar ceea ce caracterizează în prezent industria românească este nivelul său înalt de tehnicitate și competitivitate, caracterul său modern și eficient. Față de anul naționalizării, producția globală industrială a fost, in 1972, de 24 de ori mai mare, iar venitul național realizat 1971 în această ramură reprezinîntă 56,8 la sută din totalul venitului național, față de 44 la su Mihai OLTINEANU (Continuare in pag. a II-a) » EPOPEEA REVOLUȚIONARA DE LA 1848 ADUNAREA FESTIVĂ DE LA CONSTANTA Începînd de astăzi, apare a patra ediție a ziarului LITORAL Cereț în fiecare după-amiaza, la toate chioșcurile din Constanța și din stațiuni, ziarul fattogal *