Dobrogea Nouă, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7707-7732)

1973-06-01 / nr. 7707

It 1 4 i v PROLETARI DIN TO ATE TARILE, VNffl-VÄ 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P. C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7707 Vineri, 1 iunie 1973 4 pagini, 30 bani Azi, despre: LINIA DE PLĂGI DIN AZBOCIMENT DE LA MEDGIDIA Să pornim de la un fapt. La re­centa consfătuire cu activul din e­­conomie, tovarășul Nicolae CAR­­CIOG, secretarul comitetului de partid de la Combinatul de lianți și azbociment Medgidia, semnala necesitatea ca Trustul de construc­ții industriale să impulsioneze lu­crările la cea de a doua linie de plăci din azbociment aflată în e­­xecuție. In „replică“, tovarășul ing. Radu SUMAN, directorul trustu­lui amintit, arăta că beneficiarul lucrărilor este in restanță cu fur­nizarea unor utilaje tehnologice, motiv pentru care se tergiversează montajul acestora. Ne-am deplasat la Medgidia, pentru a vedea la fa­ța locului care este situația reală. Trebuie să spunem că acest impor­tant obiectiv de investiții este pla­nificat să între în funcțiune la 1 iulie a.c. ; de asemenea, să mai menționăm că a existat un anga­jament comun al constructorului și al beneficiarului, de a scurta a­­cest termen cu două luni, înseam­nă că la timpul respectiv erau în­trunite condiții pentru impulsiona­rea lucrărilor, pentru ca linia de plăci din azbociment să producă mai repede. Cum se vede, insă, angajamentul nu a fost onorat. Mai mult, in momentul de față, e­­xistă pericolul ca nici termenul stabilit in plan să nu fie respectat. ...Am stat de vorbă, la Medgidia, cu mai multe persoane, reprezen­­tind atit pe constructor, cit și pe beneficiarul investiției. De exem­plu, tovarășii ing. Nicolae IACO­­BAT, șeful șantierului de construc­ții, și maistrul Ion CUCUI, șeful lotului de instalații, s-au referit la faptul că pregătirea investiției nu s-a făcut cum trebuie, că dacu­••V* nacolio tohnî nu o n­i­c­i nuc­i la dispoziție cu intîrziere și că —mai mult — ea a conținut numeroase omisiuni și greșeli, ceea ce a am­plificat întârzierile, că unele utilaje tehnologice nu au fost asigurate la timp etc. La rândul lor, beneficia­rii — in speță tovarășii ing. Con­stantin SAVIDIS, directorul com­binatului, ing. Ismail TURAN, șe­ful compartimentului de investiții, fie PRICOF, diriginte de șantier, Nicolae CARCIOG, secretarul co­mitetului de partid — ne-au sesi­zat o serie de neajunsuri existente în munca echipelor de construc­tori. Ritmul lent se datorește fap­tului că pe șantier sunt repartizați puțini oameni (în așa fel incit, a­­tunci cind trebuie montat ceva la „preparație", se iau montorii de la formare și... viceversa) că, în special la preparație, sunt cele mai mari rămâneri in urmă. Nu s-au luat măsuri pentru a se sincroniza aprovizionarea cu materiale cu ter­menele de montaj (in special, ca­bluri și aparatură de automatiza­re), au mai rămas de adus, din partea beneficiarului, doar patru utilaje, care nu afectează însă lu­crările de montaj la cele existente ele. Cum se vede, reproșuri... îndrep­tățite, de ambele părți ! Dar, pen­tru o edificare mai completă, cel mai bine este să dăm cuvântul u­­nui factor obiectiv, adică tova­rășului Marcel MOISE, secretar al Comitetului orășenesc de partid Medgidia, pe care l-am întâlnit în combinat și care urmărește în­deaproape mersul acestei investiții. „La ședința de comandament din 10 mai — ne-a spus interlocutorul nostru — s-a hotărît, printre alte­le, ca Trustul de construcții in­dustriale să aducă de urgență ma­terialele care lipsesc și să supli­menteze numărul montorilor, elec­tricienilor și instalatorilor. De ase­menea, combinatul să preia pentru montaj, cu forțe proprii, o serie de utilaje tehnologice de la linia nouă de plăci din azbociment și să so­licite, în același timp, forului tu­telar, Centrala cimentului Bucu­rești, să i se repartizeze de la alte fabrici din țară un număr de mon­­tori care să ajute la terminarea lu­crărilor de la Medgidia. Or, pînă astăzi (n.r. — 23 mai) aceste mă­suri nu au fost aduse la Îndepli­nire“. Suntem­ nevoiți să consemnăm, deci, că atit constructorul cu­ beneficiarul nu se achită întru to­și­tul de obligațiile lor. Colaborarea dintre beneficiar și constructor lăsat și continuă să lase de dorit, a nu se depun eforturi comune și co­relate pentru depășirea unor greu­tăți, ci, mai mult, se caută justifi­cări care să plaseze răspunderile de o parte sau de alta. Există insă condiții ca termenul de intrare în funcțiune a noii linii de plăci din azbociment Combinatul din Medgidia să de­­a fie respectat și în acest sens trebuie să acționeze cu maximum de res­ponsabilitate și operativitate toți factorii interesați. Economia națio­nală are nevoie de produse azbociment și nu de explicații din și justificări ! Mihai MACARIE Constructorii de la T.C.I­­. Un ritm susținut de muncă La unul din cele două depozite ale marelui antrepozit fri­gorific ce se construiește în portul nostru maritim, se execută ultimele lucrări de finisare, ceea ce asigură darea lui în ex­ploatare cu mult înaintea termenului planificat. In avans față de grafice sunt și celelalte obiective de aici — centrala de frig, platforma pentru depozitarea mărfurilor, căile ferate, instalații­le de manipulare a mărfurilor — datorită măsurilor eficiente luate în cadrul șantierului pentru menținerea peste tot a unui ritm susținut de muncă. Avansul luat și ritmul în care se lucrează în prezent, se înscriu pe linia avântului general pentru îndeplinirea angaja­mentului asumat de constructor — T.C.I. Constanța — de a în­cheia lucrările la acest important obiectiv cu un trimestru mai devreme. Antrepozitul, care va avea un volum de refrigerare de circa 50.000 mc, reprezentînd echivalentul depozitării și păs­trării în condiții optime a aproximativ 8.000 tone de mărfuri alimentare, va intra, așadar, în scurt timp in circuitul activi­tății economice constănțene. IN PAGINA A IV-A • lUCRĂrile reUNIUNII MULTILATERALE DE LA HELSINKI • ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR SESIUNII CO­MITETULUI SPECIAL AL O.N.U. PENTRU DEFINIREA AGRESIUNII • IN LIBRĂ­RIILE ITALIENE A APARUT LUCRAREA „CREAREA PAR­TIDULUI COMUNIST ROMAN - MAI 1921“. Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în piețe și întreprinderi bucureștene O zi obișnuită din activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului parti­dului și statului nostru a fost în­săși viața, cu clocotul ei, cu ma­rile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajun­surile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țe­lurile spre care tindem. A intrat in conștiința țării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l ve­dea pe tovarășul Ceaușescu pre­zent in mijlocul oamenilor, la lo­curile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetățe­nilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine și de pe șantiere, cu specialiștii, cu lucrătorii din co­merț, gospodine, discutând proble­me concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și indicații menite să conducă la perfecționarea activi­tății gospodarilor Bucureștiului, a conducerilor de întreprinderi și ministere economice. în ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul gene­ral spunea : „Cunoașteți preocu­pările a­ctuale ale întregului po­­zitiv C3T0 acționează CU tOistă f*??> unitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinței Naționale. Vă sínt cunoscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni ale acestui cincinal. In toate domeniile, atit în industrie cit și în agricultură, pianul a fost nu numai realizat, dar și depășit“. Mai departe, to­varășul Ceaușescu­cordăm o mare atenție releva : „A­ înfăptui­rii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale și spiri­tuale a întregului popor. Și în a­­cest domeniu hotărîrile Congre­sului al X-lea și ale Conferinței Naționale se înfăptuiesc cu suc­ces. Desigur că și în activitatea noastră economică și socială mai sânt încă neajunsuri, lipsuri". Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul par­tidului și statului a continuat dia­logul cu făuritorii de bunuri ma­teriale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valențe muncii și vieții cotidiene ale cetățenilor Capita­lei, ca și ale tuturor oamenilor muncii din întreaga țară. In timpul vizitei, secretarul ge­neral a fost însoțit de Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sonoră, ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă, au ilustrat sen­timentele față de tovarășul Ceaușescu, exprimate emoționant de cele mai largi categorii de ce­tățeni ai Capitalei. In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în ini­ma vadului comercial al Oboru­lui, la hala „Traian“, în piețele „Rahova“ și „Pantelimon“, în toa­te aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai orașului, fie­care dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al par­tidului, să-i împărtășească gîn­­durile, bucuriile și greutățile. In­tre aceștia se află muncitoarea Ileana Popa de la Fabrica de­ con­fecții și tricotaje „București“, maistrul Iulian Vică de la Fabrica „Flacăra Roșie“, Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri noi“ și mulți alții. „Să trăiască partidul, să trăiți și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea dumnezeu sănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei coo­peratoare Floarea Iordache, mamă a 14 copii și bunică a 16 nepoți, mărturisește de la sine intensita­tea acestor simțăminte. Ca și cu­vintele atit de grăitoare adresate r. nr­i’ a( n­oii fii î nanonal /In Ta cW eîn Í Ecaterina Siminiuc. „Vă mulțu­mesc că vă îngrijiți de viața noas­tră, să trăiești, tovarășe Ceaușescu, să trăiască tot poporul românesc și rogu-te dă-mi voie să te îmbră­țișez ca o mamă pentru tot ce ai făcut și ce faci pentru țară, pen­tru noi“. întîmpinat astfel, pretutindeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vi­zitat, timp de mai bine de ore, cinci vaduri comerciale două unde aproximativ un sfert din populația orașului cumpără cele necesare­­ din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a per­mis cuprinderea și analizarea prin­cipalelor probleme ale aprovizio­nării bucureșteni­lor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii orașului s-a aflat constatarea că pe piețele Capita­lei au­t comerțul de stat, cât și cel cooperatist, precum și produ­cătorii individuali asigură o bună aprovizionare cu produse agroali­­men­tare, cu legume și fructe et­c. sezon. Ca într-o vastă vitrină primăverii, la standuri și zonele a sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întrunesc a­­precierile cumpărătorilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dis­cută cu numeroși bucureșteni. „Sun­­teți mulțumiți de aprovizionare, găsiți întotdeauna ce căutați ? Ce produse lipsesc ?“ — sunt întrebări pe care secretarul general al par­tidului le adresează în fiecare piață, în repetate rânduri, grupu­rilor de gospodine, de cetățeni. „Da, magazinul este bine apro­vizionat“, răspunde Ana Ionescu, salariată la întreprinderea „Pro­ducția“, aflată în acele momente în Hala „Traian“. „Găsim de toa­te, tovarășe secretar general“ — subliniază gospodina Rozalia Ma­­rinache în timpul vizitei în ma­gazinele din piața „7 Noiembrie“. Aceleași aprecieri le fac și alți bucureșteni care precizează, tot­odată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele legume de sezon, că unii vînzători nu respectă programul de funcționare a ma­gazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între ceasurile di­mineții și cele ale după-amiezii. Rafturile unităților de desface­re, ale centrelor de carne, lapte, pîine, tonetele fermelor gospodă­riilor de stat și cooperativelor a­­gricole de producție, ale producă­torilor individuali sunt pline de mărfuri. Astfel, numai la piața „Rahova" s-au adus, ca de altfel în fiecare zi, 4.600 kg carne, 1.600 kg brînză, 200.000 de ouă, 13.900 kg de legume și multe alte pro­duse de sezon, mari cantități de făină, mălai, zahăr, ulei, conserve precum și semipreparate — măr­furi suficiente pentru aprovizio­narea cotidiană a populației din cartierele din jur, a muncitorilor de la „Vulcan“, „Electromagne­tica“, fabricile de confecții și alte unități industriale din această zonă. Iar aprecierile cumpărători­lor vin să completeze impresia de abundență pe care ți-o lasă în­treaga piață. „Simt o adevărată plăcere să vin la piață — arată Mihalache Mircea, maistru la U­­zinele „Electronica“, locuitor din acest cartier. Piața „Rahova“ este acum curată, bine aprovizionată. Se găsesc de toate și în cantități îndestulătoare. Nu suferă compa­rație cu­ ceea ce a fost. După vizita dumneavoastră, gospodarii orașului au luat măsuri pentru a realiza indicațiile pe care le-ați dat. Vă mulțumim din inimă, to­varășe secretar general“. Ioana Petculescu, de la Fabr­ica „Auro­ra“, a ținut, la rândul ei, să sub­linieze : „Dacă vechea piață nu reușea să aprovizioneze suficient populația, în prezent ea satisface nevoile și exigențele. Am tîrguit în multe locuri dar cred că aceas­ta este cea mai bună piață“. Con­stantin Teodorescu relevă și el buna aprovizionare. Cuvinte de a­­preciere au avut, de asemenea, gospodina Niță Tudorina, din stra­da Grigoreanu Petre, și pensiona­rul Ciobanu Gheorghe, din strada Dobra Nouă. Constatări asemănătoare și în alte piețe ale orașului. Halele O­­bor sunt pline de cumpărători care găsesc tot ce au nevoie. In car­tierul Pantelim­on, supermagazinul de aici, amenajat după vizita an­terioară, oferă peste 300 de sor­timente de produse preambalate, mezeluri, alimentare conserve, legume și fructe congelate. „Ma­gazinul este totdeauna ireproșa­bil aprovizionat“ — declară mun­citoarea Elisabeta Pavel. Interesîndu-se de calitatea și varietatea produselor, de zile lor, secretarul general prețu­at partidului arată în discuția cu conducerea Ministerului Comer­țului Interior, cu primarul gene­ral al Capitalei că se impune pre­zența unui sortiment mai bogat, repartizat pe tot timpul zilei, în­deosebi la semipreparate din car­ne și pește. Se recomandă, tot­odată, diversificarea sortimentelor unor produse cu mare valoare nu­tritivă, cum ar fi pastele făinoa­se, fulgii de porumb, în general o mai inspirată preambalare, uti­lizarea mai bună, în acest sens, a capacităților de producție exis­tente. Reține atenția gama largă de legume deshidratate, care, o dată preparate, au același conți­nut de vitamine ca și celelalte, a­­celeași calități nutritive. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește în repetate rînduri în fața standurilor de vînzare a produse­lor agroalimentare, degustă unele produse, cercetează calitatea legumelor și îndeaproape fructelor, cere opiniile cumpărătorilor, ale vînzătorilor. Se vădește o atentă preocupare pentru expunerea și desfacerea mărfurilor, aspectul civilizat, atrăgător al piețelor­, to­tal schimbate în comparație cu cel avut la precedenta vizită a secretarului general al partidului. Apreciind că, intr-adevăr, au existat unele greutăți obiective în ce privește aprovizionarea cu unele soiuri de legume timpurii, cu fructe, dat fiind timpul nefa­vorabil pentru agricultură, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a subit­(Continuare în pag. a II-a) ------------------------------­­­­ LA 11 IUNIE — un sfert de veac de la naționalizarea principalelor mijloace de producție industrială VLĂSTARELE TINERE ȘI VIGUROASE ALE INDUSTRIALIZĂRII SOCIALISTE Citim intr-unul din primele nu­mere ale ziarului nostru, acum un sfert de veac : „...Ieri, 11 iu­nie, după orele 14, muncitorii, muncitoarele, tehnicienii și func­ționarii din întreprinderile do­brogene au luat cunoștință cu a­­dîncă satisfacție de naționalizarea principalelor întreprinderi indus­triale, bancare, de asigurări transporturi...“ Așadar, la 11 iu­și­nie, vom sărbători cu toții îm­plinirea a 25 de ani de la unul din momentele de deosebită im­portanță politică, socială și eco­nomică în procesul revoluționar de instaurare a orânduirii socia­liste în țara noastră — actul na­ționalizării principalelor mijloace de producție industrială din Ro­mânia, una din primele și impor­tantele victorii ale eroicei noas­tre clase muncitoare, devenită forță conducătoare în stat, obți­nută sub conducerea partidului. Pentru noi, cei care muncim cu entuziasm astăzi pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru ca scumpa noastră patrie să atingă intr-un timp cit mai scurt nivelul celor mai avansate țări din punct de vedere economic, semnificațiile epocalului eveniment inițiat de partid și înfăptuit de oamenii muncii acum 25 de ani ne apar în realele lor dimensiuni , fiindcă naționalizarea a însemnat începu­tul unei perioade istorice bogate în realizări, cum poporul nostru n-a mai cunoscut niciodată in în­treaga sa existență. O dată cu crearea și generalizarea proprie­tății socialiste pe ansamblul eco­nomiei naționale a fost înfăptuită una dintre cele mai de seamă cu­ceriri — reunirea în persoana fie­cărui membru al societății a dublei calități de producător și de proprietar al mijloacelor de producție. Naționalizarea a în­sem­nat nașter­ea unor noi relații de proprietate, a deschis largi perspective pentru dezvoltarea e­­conomică și socială, a contribuit la accelerarea proceselor revolu­ționare prin care a trecut socie­tatea noastr­ă, încredințarea principalelor mij­loace de producție în mîinile ce­lor ce muncesc, conștiința că fa­bricile aparțin poporului, că roa­dele muncii intră integral și ne­mijlocit în patrimoniul său, a am­plificat elanul revoluționar al ma­selor populare în opera de fău­rire a societății socialiste. Ince­­pînd cu 1948, a devenit tot mai înalt ritmul transformărilor re­voluționare, ceea ce a dus la pro­funde mutații în toate domeniile, inclusiv în structura economică și socială a țării. Acum 25 de ani, peste trei sferturi din populația țării era ocupată în agricultură, in timp ce salariații din industrie reprezentau abia 19,5 la sută ; în prezent, populația ocupată în in­dustrie a ajuns la peste 26 la su­tă, numărul muncitorilor a cres­cut de aproape 4 ori și crește in fiecare an in proporții conside­rabile, ca o consecință firească a dezvoltării economice impetuoase pe care o cunoaște întreaga țară. Acum 25 de ani, am preluat de la patroni întreprinderi cu tehnică rudimentară, cu condiții de mun­că dintre cele mai grele, cu pro­ductivitate scăzută. Clasa munci­toare și-a demonstrat din plin capacitatea sa, asigurînd atit o conducere competentă a întreprin­­derilor naționalizate, cit și un ni­vel tot mai ridicat de producție și productivitate a muncii, făcîn­­du-și cu abnegație și entuziasm datoria, așa cum cerea și ne în­demna partidul. Vechile între­prinderi au rămas de domeniul amintirilor, iar ceea ce caracte­rizează în prezent industria ro­mânească este nivelul său înalt de tehnicitate și competitivitate, caracterul său modern și eficient. Față de anul naționalizării, pro­ducția globală industrială a fost, in 1972, de 24 de ori mai mare, iar venitul național realizat 1971 în această ramură reprezin­în­tă 56,8 la sută din totalul venitu­lui național, față de 44 la su­ Mihai OLTINEANU (Continuare in pag. a II-a) » EPOPEEA REVOLUȚIONARA DE LA 1848 ADUNAREA FESTIVĂ DE LA CONSTANTA Începînd de astăzi, apare a patra ediție a ziarului LITORAL Cereț­ în fiecare du­­pă-amiaza, la toate chioșcurile din Con­stanța și din stațiuni, ziarul fattogal *

Next