Drapelul Roşu, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 5184-5209)
1961-09-01 / nr. 5184
a Cînd în întreprinderea noastră, „Electromotor“, a pornit întrecerea „Să realizăm numai produse de buna calitate“, întregul comitet U.T.M. a fost chemat la sediul comitetului de partid, îmi amintesc și acum de cuvintele spuse atunci de secretarul de partid. — Avem o sarcină importantă întregul colectiv. Și pentru ca această sarcină să fie realizată, tineretul din întreprindere se cere a fi în primele rînduri alături de comuniști și de ceilalți muncitori fruntași. Da! Intr-adevăr avea dreptate secretarul de partid cînd afirma aceste cuvinte, în fiecare secție din întreprinderea noastră, fie la sculărie, montaj ori bunuri de consum, majoritatea sunt muncitori tineri și fiindcă pentru noi, ca pentru întregul colectiv, obiectivul principal în întrecere este lupta pentru calitate. Am stat de vorbă cu maiștrii din secții, cu controlorii de calitate și cu fiecare tînăr în parte. Iată prima concluzie la care am ajuns: In întreprinderea noastră avem mulți tineri fruntași cu o înaltă calificare, cu toate acestea mai erau tineri care nu cunoșteau îndeajuns procesul de producție. Calificarea profesională a tineretului era deci o problemă importantă care a stat în atenția comitetului U.T.M. îndrumat de biroul organizației de partid am inițiat pentru început o serie de acțiuni menite să trezească în rîndurile tineretului mîndria față de produsele ce poartă marca întreprinderii noastre. In primul rînd am pregătit conferințe tehnice. După ce am văzut că tinerii sînt dornici să învețe lucruri noi, să cunoască cît mai multe laturi ale profesiei, am antrenat tinerii la cursurile de ridicare a calificării pentru strungari, bobinatori, montatori, lăcătuși, matrițeri și lăcătuși de întreținere. La aceste cursuri care se țin săptămînal sunt ținute și pregătite de cei mai competenți ingineri și tehnicieni. Tot în vederea ridicării calității produselor am organizat consfătuiri pe această temă și schimburi de experiență cu alte organizații din regiune. Am învățat lucruri frumoase în schimburile de experiență făcute la fabrica „Iosif Rangheț“ și uzinele „Gheorghi Dimitrov“ din Arad în ceea ce privește metodele folosite de cele două organizații U.T.M. în antrenarea tineretului în lupta pentru o calitate superioară a produselor. In ceea ce privește calificarea tineretului am luat unele măsuri ale căror roade au început să apară. Se impunea de acum să reorganizăm brigăzile de producție ale tineretului, să facem din ele colective închegate. In prezent avem 44 brigăzi de producție ale tineretului. Scopul lor a fost bine înțeles de fiecare tînăr. Constatăm acum cu bucurie că brigăzile conduse de Constantin Savel, Vasile Hornea, Andrei Mayer, Vasile Tender și Constantin Predescu au devenit colective de muncă fruntașe, avînd ca obiectiv principal în întrecere calitatea produselor. In scopul educării brigăzilor, al extinderii experienței înaintate ne-am folosit de popularizarea fruntașilor la stația de radioamplificare a întreprinderii, la gazeta de perete, în adunările generale U.T.M. deschise. Tot în acest scop am înființat o vitrină a rebuturilor pe întreprindere. Ca urmare a muncii politice desfășurate de comitetul U.T.M., sub îndrumarea organizației de partid, calitatea produselor noastre s-a îmbunătățit mult. La produsele dinam-auto, releu-auto, ca să dăm numai aceste exemple, numărul defectelor din standul final au scăzut în medie cu 4 la sută. A crescut interesul tinerilor față de calitatea muncii lor. Iată, de pildă, pe strungarul Nicolae Vîjoaică. El avea lunar rebuturi în proporție de încadrați 130 de tineri. Lecțiile sunt 10—15 la sută. Azi, nu mai lucrea- Tinerii luptători activi pentru calitate ă cu rebuturi, iar calitatea produselor executate de el este mijit apreciată. Asemenea exemple de tineri avem multe. Trebuie să specificăm că tot ca o urmare a ridicării calificării profesionale a tinerilor muncitori, în întreprinderea noastră fiecare al 3-lea tînăr este inovator. Pînă acum am arătat numai lucruri pozitive din activitatea noastră. Asta nu înseamnă că nu mai avem și unele lipsuri. In prezent, ne străduim să îmbunătățim activitatea posturilor utemiste de control care își desfășoară uneori activitatea în mod formal. Mai avem unele brigăzi de producție ale tineretului care nu depun o suficientă preocupare pentru calitatea produselor, nu lucrează după un program de lucru. Sub îndrumarea și în continuare a organizației de partid vom remedia și aceste lipsuri, vom face astfel ca prin munca politică dusă de comitetul U.T.M. fiecare tînăr să fie în primele rînduri ale luptei care se duce de colectivul nostru pentru o calitate superioară a produselor. IOVA IOVANOVICI, secretarul comitetului U.T.M. întreprinderea „Electromotor" Începem un nou an în învățămîntul seral (Urmare din pag. la) cursurile serale vin muncitori după orele de producție și că acestora le lipsește timpul necesar pentru un studiu individual aprofundat, profesorii vor pune un accent deosebit pe predarea materialului și fixarea cunoștințelor, astfel ca asimilarea materiei să se facă în bună parte în clasă, în timpul orelor de curs. De asemenea, s-a constatat că este foarte necesar ca pentru fiecare lecție să fie alcătuită o schemă pe tablă, iar elevii să fie deprinși, încă de la primele lecții, să ia notițe după explicații. Pentru consolidarea cunoștințelor prin studiu individual ii se vor indica elevilor teme, îndeletniciri precise, pe măsura timpului de care aceștia dispun. De un real sprijin, în predarea lecțiilor, s-a dovedit folosirea cunoștințelor cîștigate de elevi la locul de producție. în anul școlar tovarășul profesor Mihai Amitrici, trecut, cunoscînd bine specificul muncii fiecărui elev, i-a antrenat pe aceștia alcătuirea de probleme legate de speacificul locului lor de muncă : strungarii, de pildă, au alcătuit probleme cu poligoane regulate sau corpuri rotunde, la orele de chimie, elevul Dan Lazăr, de la fabrica „Timiș“ a demonstrat în cadrul unei lecții cum procedează el la întreprindere, pentru obținerea pigmenților minerali și a adus mai mulți asemenea pigmenți pe care i-a prezentat în cadrul lecției respective. Elevul I. Witrich din clasa a X-a a demonstrat, la lecția de fizică, cum măsoară rezistentele la întreprinderea „Electromotor“, iar elevul N. Plăcintăru a vorbit despre mașina cu vapori la care lucrează. în noul an de învățămînt, profesorii nu se vor mărgini, mergînd în întreprinderi să discute numai cu comisiile de selecționare, ci vor căuta să vadă pe elevi la locul lor de muncă, să cunoască specificul muncii acestora. în acest fel se va ușura mult învățarea chimiei, fizicii, matematicii și a altor discipline, dovedindu-se utilitatea acestor cunoștințe și legîndu-le astfel de practica în producție a elevilor. Un mijloc foarte important pentru însușirea cunoștințelor de către elevi îl constituie manualele școlare. Chiar în condițiile învățămîntului seral, cînd timpul pentru studiul individual este destul de redus, manualul nu trebuie să lipsească nici unui elev. Elevii au fost îndrumați să-și procure cărțile și rechizitele necesare, să se pregătească astfel, ca din prima zi de școală, cursurile să înceapă cu toată seriozitatea și cu tot elanul spre a obține în acest an școlar succesele dorite la învățătură. Colectivul de cadre didactice din școala noastră, împreună cu eleviimuncitori, încep cursurile anului școlar 1961—1962 cu hotărîrea de a munci mai cu spor în pregătirea și formarea oamenilor devotați patriei socialiste și partidului, capabili să dea viață mărețelor obiective înscrise în planurile de dezvoltare a economiei și culturii — oameni temeinic și multilateral pregătiți. . La întîlnirile cu deputatul lor, cetățenii din circumscripția orășenească nr. 71 Lugoj au propus, printre altele, asigurarea aprovizionării cu apă potabilă a tuturor străzilor din raza circumscripției. Deputatul Ștefan Daniel se îngrijește continuu de îndeplinirea acestei cereri. In ultima vreme, cu sprijinul sfatului popular orășenesc au fost procurate materialele necesare pentru prelungirea unei conducte de la curtea S.M.T. pînă în strada Ciprian Porumbescu. La îndemnul deputatului, locuitorii din circumscripție au săpat un șanț lung de 86 m, au instalat conducta și o pompă pentru noua fîntănă. In această acțiune s-au evidentiat Andrei Ribar, Iuliu Chiș, Gheorghe Maior, Ion Gancolo și alți locuitori din circumscripție. (GHEORGHE LEAHU, membru al Comitetului orășenesc de partid Lugoj). în comuna Sichevița, prin contribuție voluntară bănească a cetățenilor, se construiește un dispensar veterinar. La construcția acestuia mai iau parte și comunele Gîrnic și Liubcova, deoarece dispensarul va deservi și aceste localități. In prezent, lucrările de zidărie sînt în bună măsură terminate. (Ing. C. VACARESCU, șeful sectei drumuri a sfatului popular raional Moldova Nouă). Sub îndrumarea și cu sprijinul organizației de partid folosirea calizata a zilei-mncâ (U> mare din pag.ia) lui de cost precum și o creștere simțitoare a valorii zilei-muncă. Aceleași rezultate s-au obținut și la cultura griului. în acest an noi am realizat o producție de grîu în medie la hectar cu 332 kg mai mare decit cea din anul trecut, reducînd totodată consumul de zile-muncă la hectar cu aproape 30 la sută. Pe unitatea de produs consumul de zile-muncă a scăzut în acest an la grîu cu aproape 40 la sută față de anul trecut. O reducere simțitoare a numărului de zile-muncă pe unitatea de produs s-a obținut și la celelalte culturi precum și la producția animală. Mergînd pe această cale, gospodăria noastră a consumat anul trecut mai puțin de 6.800 zile-muncă la suta de hectare teren arabil față de 7.000 cît era planificat. în această cifră este inclus și numărul de zile-muncă acordate în plus acelor brigăzi, echipe și oameni care au depășit producția planificată la hectar. Anul acesta, potrivit datelor preliminare, cheltuiala de zile-muncă la suta de hectare va fi și mai mică. Brigadierii și șefii de echipe au fost instruiți și cunosc bine normele de lucru și cifrele stabilite privind consumul de zile-muncă pe culturi și feluri de lucrări. Evidența zilelor-muncă este ținută de șefi de echipa, iar brigadierii controlează și îndrumă sistematic felul cum se calculează îndeplinirea normelor de lucru și transformarea acestora în zile-muncă. Trebuie spus că o cale principală de reducere a consumului de zilemuncă la hectar și pe unitate de ★ . .1 ------------produs agricol este extinderea din an în an a mecanizării lucrărilor. Dacă anul trecut noi am recoltat cu mijloacele mecanizate de la S.M.T., doar 80 ha de grîu, în acest an am recoltat cu aceste mijloace peste 200 ha grîu, mecanic al culturilor, de Prășitul asemenea, se extinde din an în an, în 1959 am executat întreținerea mecanizată a porumbului pe 70 ha, în 1960 pe 115 ha, iar în acest an pe 160 ha. Membrii gospodăriei noastre colective au ajuns la convingerea că mecanizarea lucrărilor agricole are pentru ei numeroase avantaje: sporește recolta la hectar, ușurează munca fizică, reduce volumul de muncă îndeosebi la lucrările mai grele — toate acestea contribuind la mărirea valorii zilei-muncă. Anul trecut valoarea zilei-muncă în gospodăria noastră colectivă a fost cu 4 lei mai mare decît în 1959, iar în acest an va fi cu circa 12 lei mai mare. în afara produselor vegetale și animale, membrii gospodăriei noastre colective au primit în 1960 cîte 15,60 lei în numerar la ziua-muncă. Suma de bani repartizată în numerar, reprezintă mai mult de jumătate din valoarea totală a zilei-muncă. Anul acesta valoarea zilei-muncă și veniturile totale ale colectiviștilor vor fi simțitor sporite. Astfel, numai partea bănească a valorii zilei-muncă va ajunge la 20 lei. Experiența noastră ne dovedește că reducerea consumului de muncă nu duce la scăderea zileproducției și a veniturilor colectiviștilor, ci dimpotrivă, duce la creșterea considerabilă a valorii zilei-muncă și a cîștigurilor globale ale membrilor colectiviști, la întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. NOTA REDACȚIEI : Experiența bună a gospodăriei colective din Dolaț în folosirea chibzuită a zilei-muncă ca și a gospodăriei colective din Petroman (care au consumat anul trecut doar cîte 5.668 zile-muncă la suta de hectare de teren arabil), trebuie să constituie un exemplu demn de urmat pentru toate gospodăriile colective din raionul Deta. La G.A.C. din satul Partoș, de pildă, se consumă nejustificat între 9.000—10.000 de zile-muncă anual la suta de hectare, iar la G.A.C. Tormac se depășește mereu consumul de zile-muncă fără a se realiza în schimb producția prevăzută în planul de producție. Considerăm că ar fi binevenit un schimb de experiență al președinților, contabililor și brigadierilor din gospodăriile agricole colective din raionul Deta pe tema folosirii chibzuite a zilei-muncă. Jmățâminti, dintr-o excursie. Studenții fruntași din centrul universitar Timișoara au întreprins recent o excursie prin țară, pentru a cunoaște cîteva din principalele realizări din domeniul industriei, înfăptuite în anii regimului nostru democrat-popular. Au vizitat pe rînd orașele Craiova, București, Ploiești, Brașov, Cluj în care au văzut uzine și fabrici puternice, minore, crescute ca din pămînt într-un timp nebănuit de scurt, constituind o mărturie grăitoare a avîntului creator al poporului nostru, condus de partid. In Oltenia se înalță azi uzinele „Electroputere“, cu utilaj modern de cel mai ridicat nivel tehnic. Studenții timișoreni au avut prilejul să cunoască această realizare la fața locului. In Capitală, uzinele „23 August“ și „Republica“ au întărit și mai mult, impresia excepțională , lăsată de uzina „Electroputere“ în ceea ce privește înalta lor tehnicitate. Locuri la fel de interesante îi așteptau pe studenți și la Ploiești. Studenții știau că țara noastră care posedă mari bogății de petrol, este singura țară mică din lume care fabrică și utilaj petrolier, nu numai pentru acoperirea necesităților proprii, ci și pentru export. La uzinele „1 Mai“ din Ploiești, excursioniștii au aflat încă o serie de amănunte interesante în această privință. Erau mîndri că se aflau în uzina ale cărei produse au fost deosebit de apreciate cu prilejul diferitelor expoziții internaționale chiar și în acele țări care, în privința fabricării utilajului petrolier, au o veche tradiție. Ploieștiul se poate mîndri cu uzina sa producătoare de utilaj petrolier, așa cum Brașovul este mîndru de uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“. După ce au făcut primii pași în curtea uzinei, studenții s-au oprit nedumeriți. Erau convinși că se află în und din cele mai frumoase parcuri, căci în jur era plin de flori și fîntîni arteziene. Și nu se înșelaseră, fabrica e înconjurată de un parc minunat. Parcul a fost numai „prologul“. „Epilogul“, cum era și de așteptat, îl constituiau șirurile de tractoare noi-nouțe „U.T.O.S. 45“, care, foarte curînd, vor brăzda în lung și în lat ogoarele patriei, precum și multe din ele dincolo de hotarele ei. în documentele Congresului al lll-lea al P.M.R. s-a arătat că „Pentru mecanizarea agriculturii, producția de tractoare va spori de la 11.000 de bucăți în 1959, la circa 25.000 în 1965, se va perfecționa în continuare tractorul U.T.C.S. de 45 CP prin scăderea greutății și a consumului de carburanți“. Deci sarcina principală în producția de tractoare, trasată de partid, revine chiar uzinei pe care o vizitează studenții acum. Ultimul oraș din itinerar: Clujul. Și aici, grupul nostru a văzut lucruri interesante: în fiecare uzină au fost plăcut impresionați de calda, primire ce li s-a făcut de către colectivele de muncitori, precum și de elanul lor în muncă. Excursia întreprinsă de studenții timișoreni a contribuit la îmbogățirea cunoștințelor despre marile centre industriale ale patriei noastre socialiste. VIȘESLAVA CIRICI studentă DRAPELUL ROȘU Elisabeta Stricher și Sida Krijai recoltează și sortează strugurii de masă. inimng si Minii Mii. De cîteva zile a început recoltatul strugurilor pentru masă. In podgoria G.A.S. Recaș pînă acum au fost recoltați și desfăcuți prin unitățile „Aprozar“ și magazinul gostat mai bine de 12.690 kg struguri. Fiecare muncitor din acest sector este pătruns de bucuria rodului bogat de struguri. ÎN CLIȘEU : muncitoarele De pe cuprinsul patriei 82.000.000 lei economii la prețul de cost Colectivele a 100 de întreprinderi, schele petroliere și rafinării din regiunea Ploiești au obținut de la începutul anului și pînă in prezent economii peste plan la prețul de cost în valoare de peste 82 milioane lei. Cea mai mare parte a acestor economii provine din reducerea consumurilor specifice. Fruntași în întrecerea pentru cît mai multe economii sunt petroliștii din rafinării, care au realizat o creștere de aproape 70 la sută a valorii produselor petroliere obținute dintr-o tonă de ț țiței supusă prelucrării, față de aceeași perioadă a anului trecut. t Ei au obținut economii suplimentare la prețul de cost de « 21.700.000 lei. » Importante economii au fost realizate și de colectivele uzinelor „1 Mai“ Ploiești, „I. C. Frimu“ Sinaia, Trustului minier „Muntenia“ și altele. La propunerea și cu sprijinul cetățenilor Sfaturile populare maramureșene acordă o atenție deosebită rezolvării propunerilor făcute de oamenii muncii pentru înfrumusețarea comunelor și satelor regiunii. La propunerea cetățenilor și cu sprijinul lor au fost ridicate construcțiile a 10 noi cămine culturale și 16 cinematografe sătești, în alte 13 localități ale regiunii au fost executate lucrări de radioficare. Rezultat al propunerilor făcute de săteni și a participării lor cmval *ziaste la ridicarea noilor construcții sînt și podul de beton armat din comuna Berveni raionul Cărei și școlile cu cîte 16 săli de clasă în curs de construcție , la Cehul Silvaniei, Baia Sprie și Negrești. 3 Produse solicitate de cumpărători în ultimul timp au fost vindute prin unitățile comerțului de stat din regiunea Bacău mai mult de 700 motociclete. Printre noii posesori de motociclete se numără petroliști din Moinești, muncitori de la întreprinderile „Partizanul“ și „Steaua Roșie“ din Bacău, mecanizatori de la SM.T. Zeletina de Jos, colectiviști din comunele Bahna și Pildești etc. Ca și motocicletele, numeroate* se alte produse, care în trecut 3 erau inaccesibile oamenilor muncii, sunt astăzi tot mai solicitate. Numai prin rețeaua comerțului de stat din regiunea Bacău au fi fost desfăcute în ultima vreme 5 aproximativ 2.430 mașini de atragaz, 3.200 aparate de radio și televizoare, 425 frigidere, sute de mașini de cusut și de spălat rufe, aspiratoare de praf etc. § DIN VIAȚA NOUĂ desprindem cîntecul nostru Zilele trecute ne-am înspre noul local unde își îndreptat șoară activitatea orchestra desfăpopulară de stat „Lazăr Cernescu“ din Caransebeș. încă de departe se auzeau minunate melodii populare bănățene, comori pe care acești apreciați interpreți și creatori se redau cu măiestrie miilor de oameni ai muncii care vizionează programele orchestrei. în noul local, în condiții corespunzătoare de muncă, i-am întîlnit pe acei care de pe scenele diferitelor săli de spectacole, tălmăcesc în cînt și versuri bogăția frumosului cîntec bănățean. Aici renumitul taragotist Vasile Petrică își modelează, în vibrații calde și duioase, doinele — minunatele doine bănățene. Aici îi întîlnim pe Ion Bălan, Tiță Stanciu, Arsenie Bălan, Ioan Puiu, Florea Sandu, interpreți și totodată culegători de folclor. Tineri instrumentiști ca Viorel Bălan, Ion Popescu repetă cu minuțiozitate, pentru ca programele pe care le vor prezenta să fie cît mai bine interpretate. Fiecare colț, fiecare loc este un atelier al muncii și al instruirii, întreaga muncă se desfășoară sub conducerea instructorilor formației, aflați permanent în mijlocul acestor artiști, ai arcușului, torogoatei sau clarinetului, ai cîntecului sau versului, ai jocului popular. — împletind culegerile de pe teren cu tehnica și măiestria, precum și cu talentul interpreților noștri, reușim să realizăm creații din folclorul bănățean, ridicîndu-l în aprecierea publicului spectator, dornic să cunoască, arta populară. Nu ne mărginim — continuă tovarășul Nicolae Perescu, director și dirijor, — numai să redăm ceea ce culegem, ci, prin munca noastră zilnică, ne străduim să asigurăm cîntecului o interpretare superioară, în același timp, creăm noi armonii, împletim melodii, compoziții, care situează lucrările noastre în repertoriul nou al folclorului național. Munca politico-profesională este precedată de munca politică de masă. „Succesele — ne spune tovarășul Tiță Stanciu, secretarul organizației de partid — își au rădăcinile și în educația politică a artiștilor noștri. De această sarcină principală ne preocupăm, zi de zi, oriunde ne aflăm, pe teren sau la sediu. Maturitatea artistică și gîndirea creatoare militantă, la care a ajuns colectivul nostru, ne ajută să stabilim ideea și tematica programelor pe care le prezentăm, axîndu-le pe cele mai semnificative probleme și fapte ale vieții noastre noi. Factorii amintiți asigură orchestrei realizări importante în toate acțiunile pe care le întreprinde. Iată de ce mii de spectatori solicită permanent programele formației. Aproape zilnic, prin scrisori, prin adrese, oamenii muncii cer ca orchestra „Lazăr Cernescu“ să vină în mijlocul lor“. „Cîntecul nostru, programele noastre oglindesc viața nouă a oamenilor ce muncesc în uzine, pe ogoare, fiind inspirate din munca și trăirea lor. Găsindu-se pe ei în tot ceea ce noi redăm artiștii: și muzical, ei ne cheamă, vin la noi, împînzesc sălile de spectacole și trăiesc, o dată cu noi, viața nouă construcției socialiste. Acesta este secretul succeselor noastre“ — ne spune tovarășul Luca Vidu, regizorul și libretistul orchestrei. Iată numai cîteva fapte, pentru care Ministerul învățămîntului și Culturii a evidențiat aceste realizări, orchestra fiind considerată — în afara formațiilor din București — întîia în țară, atît în privința depășirii sarcinilor de pian cît mai ales pentru orientarea tematică a programelor. Solistul orchestrei, Vasile Petrică, a fost evidențiat ca unul dintre cei mai apreciați soliști de muzică populară din țară. Succesele obținute în activitatea de răspîndire a cîntecului și jocului popular în mase largi de oameni ai muncii vor fi, de bunăseamă, consolidate. Orchestra caransebeșeană își va aduce, astfel, în tot mai mare măsură contribuția la educarea socialistă a spectatorilor. NICOLAE PIEVU (din subredacția noastră voluntară de la Caransebeș) Noi construe Colectiviștii din Beregsăul Mic, pe lângă lucrările de pregătire a terenurilor pentru însămințările de toamnă dau o atenție deosebită și construcțiilor necesare dezvoltării sectorului zootehnic. Din planul lucrărilor propuse pentru acest an, zilele acestea a fost dată în folosință o maternitate pentru scroafe cu o capacitate de 80 de capete. Nu peste mult timp va fi gata încă o maternitate cu o capacitate de peste 100 de capete și o îngrășătorie pentru porci. •k Și muncitorii de la gospodăria agricolă de stat din Beregsăul Mare depun eforturi susținute pentru terminarea înainte de termen a noilor construcții destinate dezvoltării sectorului zootehnic. La construcția noului grajd pentru vi ii zootehnice țes cu o capacitate de 100 capete, lucrările sunt avansate. S-au evidențiat muncitorii Frideric Bergauer, Maria Ponea, Maria Vuican, Margareta Desipre și alții. Vesti din G. Ă.C. Foeni * • @ în aceste zile, colectiviștii din Foeni, ca de altfel din toate unitățile agricole socialiste, desfășoară o muncă susținută la recoltatul sfeclei de zahăr, însilozarea furajelor, pregătirea campaniei de însămînțări. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Peciul Nou ei au terminat efectuarea arăturilor adinei de vară pe întreaga suprafață de 939 hectare punînd baze solide recoltei viitoare. Pentru sporirea producției pe cap de animal conducerea gospodăriei colective, îndrumată de organizația de partid, a acordat mare atenție asigurării bazei furajere necesare hrănirii animalelor pe timpul iernii. Ținînd seamă de recomandările Ministerului rii, colectiviștii noștri au Agricultură însilozeze pentru animale început acel porumb care nu s-a dezvoltat în vegetație și nu promite o producție bună de boabe. Pînă zilele trecute s-au însilozat 52 de vagoane de porumb. In această acțiune s-au evidențiat colectiviștii Ionel Pascu, Liubița Cizmaș, Petru Morar, Sava Murgu, Marta Secoșan și alții.Sporirea producției pe cap de animal și unitate de suprafață permis colectiviștilor să contracteze cu statul însemnate cantități de produse animale și vegetale, care au adus gospodăriei venituri importante. Aceasta a dat posibilitatea ca gospodăria să stimuleze colectiviștii trimestrial prin acordarea de avansuri bănești. Recent, colectivistul Pavel Jurj a primit drept avans pentru munca depusă în gospodărie suma de 5.026 lei, Stetozar Vutici — 4.392 lei, Simion Morariu — 2.106 lei etc. IONEL BOGDAN colectivist, Foeni Kt J184 La Timișoara au început Adunările generale pentru alegerea organelor conducătoare în asociațiile sportive Asociația sportivă Vulturii U.M.T. de pe lîngă Uzinele mecanice din Timișoara, a luat ființă la începutul acestui an, prin comasarea asociațiilor sportive Energia I.M.B. și C.F.R. In acest timp scurt noua culturii asociație sportivă a realizat unele succese. Ea are peste 900 de membri U.C.F.S. și 5 secții. Dintre acestea secția de box a obținut rezultate bune la finalele campionatelor republicane de seniori și juniori, iar echipa de fotbal a promovat din campionatul orășenesc în campionatul regional. Este de remarcat faptul că sportivii, printre care pugiliștii Nicolae ficior și Alexandru Ciuta sunt și fruntași în producție, iar 12 jucători din secția de fotbal au terminat cu succes studiile la școala medie serală. Toate acestea au fost reliefate cu ocazia adunării generale pentru alegerea organelor conducătoare în asociațiile sportive, care a avut loc recent la U.M.T. Cei care au luat cuvîntul în cadrul adunării au arătat, de asemenea, că organizarea campionatului de casă pe secții de producție și pe grupe sindicale s-a bucurat de succes, dar au și criticat faptul că acest campionat a fost organizat doar la fotbal. Tov. Sever Drăgulescu, secretarul comitetului de partid, a apreciat activitatea consiliului de conducere a asociației sportive ca satisfăcătoare. El a arătat însă că este necesar să se lărgească sfera de activitate a asociației și în primul rînd să se dezvolte sportul de masă la care să fie antrenați cît mai mulți muncitori din uzină. În adunare au fost arătate și unele lipsuri care s-au manifestat în munca consiliului de conducere a asociației. Acesta n-a urmărit ca membrii U.C.F.S. să primească la timp carnetele, să participe activ la viața sportivă și să plătească cu regularitate cotizațiile. Din lipsa de preocupare a consiliului nu s-a realizat integral bugetul prevăzut și aceasta a creat greutăți în ce privește înzestrarea secțiilor cu echipament și materialul necesar bunei desfășurări a activității. Răspunzători de această stare de fapt sînt tov. Cornel Vasiu, vicepreședintele asociației și Mircea Georgescu, responsabilul organizatoric care nu s-au achitat de sarcinile ce le-au revenit. Din această cauză nici n-au fost realeși în noul consiliu de conducere a asociației. Invățînd din experiența de pînă acum, noul consiliu ales este hotărît să lupte pentru eliminarea lipsurilor arătate la adunare, să contribuie îmbunătățirea mișcării de cultură fizicacă și sport la U.M.T. Din noul consiliu ales fac parte tovarășii : Iosif Opriș — președinte, Ion Tomescu — secretar, Alexandru Ghica — responsabil organizatoric, Ion Nedelcu — responsabil de educație, Petru Botez — responsabil financiar și alții. G. ALEXA