Drapelul Roşu, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5521-5546)
1962-10-18 / nr. 5535
VIZITA SOLILOR POPORULUI ROMÂN ÎN MIA Primire entuziastă la Delhi DELHI 17 (Agerpres). — De la trimisul special al Radiodifuziunii, Eugen Preda : La 17 octombrie, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri și Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, au sosit la Delhi — capitala Indiei — în continuarea vizitei în țara prietenă, la invitația președintelui Republicii India, dr. Radhakrishnan. La ora 12, ora locală, pe aeroportul Palam a sosit, escortat de un grup de avioane cu reacție ale forțelor militare aeriene indiene, avionul cu care au călătorit conducătorii de stat români, însoțiți de ministrul Muncii al guvernului central indian, Jai Sukh Lai Hathi, ambasadorul Republicii India la București, Mathur, și ambasadorul R. P. Române la Delhi, Iancu Horațiu. Pe aeroport, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Populare Române și Republicii India, era aliniată o gardă de onoare formată din subunități ale forțelor armate terestre, maritime și aeriene ale Republicii India. In semn de salut, o baterie de artilerie a tras 21 de salve de tun. Solii poporului român sunt întâmpinați cu căldură de președintele Republicii India, dr. Sarvapali Radhakrishnan, de vicepreședintele Zahir Hussein, și de primul ministru Jawaharlal Nehru. Primarul orașului Delhi oferă conducătorilor de stat romîni tradiționalele ghirlande de flori. După prezentarea membrilor guvernului indian, s-au intonat imnurile de stat ale Republicii Populare Române și Republicii India. Comandantul gărzii de onoare a prezentat raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a trecut în revistă garda de onoare. Conducătorilor de stat romîni le-au fost prezentați apoi alți înalți demnitari indieni, precum și membrii corpului diplomatic aflați pe aeroport. Președintele Republicii India, dr. Radhakrishnan, s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvînt de bun sosit. Sîntem fericiți, a spus președintele Indiei, dr. Radhakrishnan, să vă avem pe dr. și persoanele care vă însoțesc în mijlocul nostru. Din vizita pe care ați întreprins-o într-un număr de orașe din India v-ați putut da seama de stima adîncă și bunăvoința pe care poporul nostru o nutrește pentru dv. și țara dv. Noi dăm o înaltă apreciere luptei dv. curajoase pentru libertate și străduințelor pe care le depuneți pentru a îmbunătăți condițiile sociale și economice în țara dv. Ați obținut, într-un timp foarte scurt, succese în sarcina pe care v-ați propus-o. Prețuim interesul pe care îl manifestați și ajutorul pe care îl acordați în dezvoltarea industriei noastre petroliere. Contactele personale contribuie la întărirea relațiilor de prietenie între popoare. Sunt sigur că dv., primul ministru al țării dv., și ministrul de Externe, precum și persoanele care vă însoțesc, veți considera vizita dv. la noi plăcută și folositoare și sper că această vizită va strînge legăturile dintre noi. Din toată inima, fiți bine venit, domnule președinte. Răspunzînd, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Vă mulțumim sincer pentru caldele cuvinte adresate nouă și poporului român. Permiteți-mi să vă transmit dv. și prin dv. locuitorilor capitalei Indiei prietene, marelui popor indian, salutul nostru cald din partea Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, a guvernului Republicii Populare Romíne și a poporului român. Vă sîntem recunoscători pentru amabila invitație de a vizita marea și frumoasa dv. țară, de a avea convorbiri prietenești cu conducătorii Indiei, de a lua cunoștință de realizările poporului indian, de năzuințele sale de progres și o viață mai bună. Sîntem convinși că prilejul de a avea noi întrevederi cu oamenii de stat ai Indiei va deschide noi posibilități pentru dezvoltarea multilaterală a relațiilor și colaborării dintre popoarele și țările noastre. Locurile vizitate pînă acum au lăsat asupra noastră impresii puternice, de neuitat. Aș vrea să mulțumesc pentru atenția cu care am fost înconjurați și primirea deosebit de prietenească pe care ne-au făcut-o nouă, reprezentanți ai poporului român, persoanele oficiale și populația orașelor Bombay, Bangalore, Agra. Dezvoltarea relațiilor dintre țările noastre se bazează pe interesele comune ale construcției pașnice. Fie ca această prietenie să se dezvolte spre binele nostru comun, spre binele păcii în întreaga lume. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a adresat urări pentru prietenia româno-indiană, pentru pace în întreaga lume. De la aeroport, străbătând Bulevardul Păcii, arteră principală a capitalei Indiei, coloana de mașini oficiale s-a îndreptat spre reședința președintelui Republicii India, unde sunt găzduiți oaspeții români în timpul șederii la Delhi. Capitala Indiei cuprinde două părți: Old Delhi (Vechiul Delhi), cu o populație de 2.600.000 de locuitori, care are aspectul tipic al aglomerărilor urbane din India, și New Delhi, (Noul Delhi) cu 260.000 de locuitori, în care se află diversele instituții oficiale, palatele de reședință ale înalților demnitari, precum și numeroase grădini. Clădirea de reședință a președintelui Republicii India construită din piatră roșie, este cu coloane în stil antic, cu cupola în forma templelor budiste. In momentul cînd tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu dr. Radhakrishnan au sosit la reședință, alături de drapelul portocaliu-negru al președintelui Republicii India s-a înălțat și drapelul roșu-galben-albastru al Republicii Populare Române. In piața din fața reședinței, încadrată de clădirile diferitelor ministere, se aflau zeci de mii de oameni care au făcut o primire entuziastă conducătorilor de stat romîni. Pe aleea de la intrarea reședinței pe o distanță de mai bine de 1 kilometru, alți numeroși locuitori ai capitalei Indiei au salutat pe tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer, manifestând pentru prietenia romîno-indiană. De la intrarea în piață și pînă la reședință convoiul de mașini a fost escortat și de o unitate de lăncieri călare din garda președintelui. Ot O'—O—O— O'—O'**" O *O —O^O—OI r Citiți în interiorul ziarului: — Problemele producției — în centrul atenției — Săptămîna poeziei. — La cules ... — Tinerețe și măiestrie. — Vești din țările socialiste. Știri de peste hotare: [pag. a 2-a] (pag. a 2-a) (pag. a 2-a) (pag. a 3-a) (pag. a 3-a] (pag. a 4-a] « Rimași La gospodăria colectivă din comuna Checea, raionul Timișoara lucrările agricole de toamnă — recoltatul porumbului și eliberarea terenului, executarea arăturilor și semănatul — au rămas mult în urmă. Pînă la 15 octombrie aici a fost însămînțate cu grîu doar 520 ha din cele 900 ha planificate. Pe o suprafață de aproape 250 ha unde urmează să fie însămîntat grîu terenul nu este încă pregătit. Lucrările de arat și semănat nu pot fi efectuate în ritmul stabilit din cauză că tovarășii din conducerea gospodăriei nu au luat din timp măsurile necesare pentru grăbirea recoltării porumbului și eliberării terenului în primul rînd de pe tarlalele ce urmează să fie arate și însămînțate cu grîu, în timp ce în alte gospodării recoltatul porumbului a luat sfîrșit, la această unitate se mai află încă 350 ha de porumb în urmă nerecoltat. Pe unele tarlale, deși porumbul a fost cules, totuși se întîrzie tăiatul și transportatul astfel tractoarele nu pot tuleilor și trece la pregătirea terenului. Din 850 ha cultivate cu porumb au fost eliberate pînă acum de tulei doar 390 de hectare. Rămînerea în urmă a lucrărilor agricole de toamnă colectivă din Checea în gospodăria se datorește slabei organizări a muncii, nefolosirii din plin a forțelor și mijloacelor de care dispune gospodăria. Pînă acum lucrătorii de la gospodăria de stat Uivar au semănat peste 1.100 ha cu grîu. ÎN FOTOGRAFIE, comunistul Mihai Granți și candidatul de partid Ioan Kovács la semănatul griului. Cu toate forțele la însamînțări Fruntași pe raion Lucrătorii din unitățile aparținătoare Trustului gostat Deta însămînțează în aceste zile grîul pe ultimele hectare. Organizarea muncii în schimburi prelungite a dat posibilitatea folosirii capacității tractoarelor și mașinilor cu efect sporit. Așa au procedat G.A.S. din Tirol, Clopodia și Comorîște care pînă ieri au terminat însămînțarea griului și a celorlalte culturi de toamnă. Avansate la semănat sînt și G.A.S. din Denta, Sculea, Vrani, Jamul-Mare și altele. Cum rezultă din evidența operativă, pînă ieri dimineață pe întregul trust Gostat Deta au fost însămînțate 14.100 ha grîu, 4.000 ha orz, 2.032 ha diferite culturi pentru masă verde, ceea ce reprezintă aproape 80 la sută din prevederile de plan. Viteza zilnică obținută de unitățile amintite la însămînțări arată că în decurs de o săptămînă va fi introdusă în sol sămînța și pe restul de 3.500 ha prevăzute a fi însămînțate toamna aceasta cu păioase. BUNA GOSPODĂRIRE A ORAȘULUI în scopul îmbunătățirii circulației pe strada F. Foch din Jimbolia a fost refăcut și lărgit de la 3 m la 6 m, pavajul cu pavele, pe o suprafață totală de 4.783 m pătrați. O dată cu efectuarea acestor lucrări au fost reconstruite toate podurile și podețele. Cu piatră brută au fost împietruite alte străzi și porțiuni de străzi în suprafață totală de 3.800 m pătrați. Lucrările de împietruire cu piatră brută se continuă și acum. Se preconizează ca la sfîrșitul anului în curs suprafața totală pietruită pe aceste străzi să ajungă la peste 10.000 m pătrați. FESTIVAL DEBUSSY Mîine, vineri, la orele 20, Filarmonica de stat „Banatul“ din Timișoara prezintă în sala Școlii medii de muzică și arte plastice un „Festival Debussy“, cu prilejul aniversării unui veac de la nașterea compozitorului francez, sărbătorit la inițiativa Consiliului Mondial al Păcii; în programul, susținut de către pianista Silvia Șerbescu, artistă emerită a R.P.R., figurează ciclul integral al „preludiilor“. LECTORATE CU FEMEILE Una din preocupările permanente ale Comitetului regional al femeilor Banat este și ridicarea continuă a nivelului politic și cultural al femeilor. In acest sens, ieri, în orașele Timișoara, Orșova și Herculane s-au deschis lectorate cu femeile la care iau parte președinții și secretarii comisiilor de femei din circumscripțiile orașelor respective, deputații, precum și cele mai active femei pe tărîm obștesc, cultural. Lectoratele se țin pe diferite teme cum ar fi : cultură generală, politicoideologice și pedagogice. Asemenea lectorate se mai deschid zilele acestea în toate orașele de subordonare regională și raională din regiunea noastră. TIPURI NOI DE MOBILA Fabricile de mobilă ale Ministerului Economiei Forestiere au produs primele trei trimestre ale anului acestuia cu circa 18 la sută mai multă mobilă decît în perioada corespunzătoare a anului trecut; în același timp, ele au început să fabrice în serie încă 18 tipuri noi, printre care o cameră combinată, o bibliotecă în trei variante, o cameră de zi, două tipuri de fotolii și altele. Acum industria republicană produce de peste 11 ori mai multă mobilă decît în 1950; producția acelui an este realizată în prezent, de o singură fabrică — „Libertatea“ din Cluj. Consiliul pentru problemele mobilei din cadrul Ministerului Economiei Forestiere a hotărît ca în primul semestru al anului viitor fiiurile să producă 22 de tipuri de mobilă care prin calitatea și aspectul lor vor răspunde gusturilor celor mai exigente ale cumpărătorilor. La unele tipuri de mobile se va introduce tapițeria cu materiale spongioase. (Agerpres). De curînd, fabrica „Dermatina" din Timișoara, a fost dotată cu o nouă mașină modernă de mare productivitate. Este vorba de „mașina de injectat" pentru încălțăminte din mase plastice. IN CLIȘEU : Se fac probele pentru darea în exploatare a noii mașini. Tovarășii Anton Klein și Lucian Dee examinează produsele realizate. In curînd acest lucru îl vor face și miile de cumpărători din țară. Timpul profunbil Centrul meteorologic din Timișoara anunță timpul probabil pentru regiunea Banat: ASTĂZI: Vreme nestabilă cu cond variabil și cu însemnări locale noaptea. Izolat, în regiunea de munte vor cădea precipitații sub formă de ploaie. Temperatura staționară, ziua, va urca între 14 și 20 grade iar noaptea va cobori între 0 și 6 grade. Vîntul va sufla potrivit din sectorul estic. Dimineața ceață locală. PENTRU URMATOARELE 3 ZILE : Vreme relativ frumoasă cu temperatura staționară. "1 3^'O-/OwOn-O»-0«.'0^O^'CWO~,O-'O—0.»0- «'OwO.-r OwCotOwOwOwOwO.0 DfF PIFTIE MOTARJF MOSCOVA. La Palatul de cultură a uzinei „Secera și Ciocanul“ din Moscova — membru colectiv al Asociației de prietenie sovieto-romîna, s-a deschis o expoziție de lucrări ale pictorilor amatori — muncitori ai uzinei „Republica“ din București. In întreprinderile industriale, în colhozuri, sovhozuri, în institutele de cercetări știițifice din Moscova, Leningrad, Ucraina, Letonia, R.S.S. Moldovenească, Armenia, Gruzia, se țin în aceste zile referate despre succesele poporului român în construcția socialismului, se organizează expoziții. LONDRA. Camera internațională de navigație în care sunt reprezentați armatori din 18 țări ale lumii, a declarat la 16 octombrie că refuză să instituie vreo interdicție în ce privește folosirea navelor ei pentru comerțul cu Republica Cuba. SAIGON. Corespondentul din Saigon al agenției A.P. transmite că două avioane militare americane au fost doborîta în luptele cu patrioții sud-vietnamezi, desfășurate în zilele de 15 și 16 octombrie la 10 mile nord de Me Tula (în centrul Vietnamului de sud). HAVANA. Încălcînd legile internaționale de navigație maritimă, avioane militare americane săvîrșesc zboruri razante deasupra navelor comerciale cubane aflate în apele teritoriale ale Cubei. ROMA. Muncitorii din industria siderurgică și metalurgică din Italia continuă cu hotărîre lupta grevistă. Pînă acum, patronii a 118 întreprinderi au acceptat să semneze contractul național de muncă elaborat de cele trei centrale sindicale din Italia. Restul patronatului refuză însă cu încăpățînare să satisfacă cererile legitime ale greviștilor. Acest refuz a dus la crearea unei situații încordate în unele centre metalurgice. În orașele Genova, Savona, precum și în alte centre muncitorești din nordul Italiei au avut loc numeroase manifestații de solidaritate cu muncitorii metalurgiști care continuă greva generală. TOKIO. Aproximativ 500 de scriitori, oameni de știință și de artă din Tokio s-au întrunit în cadrul unui miting de protest împotriva tratativelor japono- sud-coreene. DJAKARTA. Organizația pentru spriinirea libertății popoarelor din Arabia de sud cu sediul la Djordjakarta, a dat publicității o declarație în care se exprimă „bucuria cu prilejul recentei revoluții din Yemen“. în declarație se subliniază că revoluția din Yemen constituie o victorie care deschide calea spre eliberarea popoarelor din Orientul apropiat de sub jugul imperialismului, Toată atenția economiilor de energie electrică In ultimii ani ca urmare a transpunerii în viață a planului de electrificare inițiat de partid, producția de energie electrică a sporit considerabil. în cursul planului de 6 ani ea va mai crește ca urmare a investițiilor făcute în această direcție. Una dintre sarcinile mari pe care partidul ni le pune în perioada actuală, este utilizarea cît mai rațională a energiei electrice cît și reducerea pierderilor. Pe lîngă măsurile pe care le iau în această direcție întreprinderile de electricitate, o sarcină deosebit de importantă le revine și întreprinderilor racordate la rețeaua electrică. Elementul care caracterizează cel mai semnificativ energia electrică pierdută, este factorul de putere. Cu cît el este mai scăzut cu atît se pierde mai multă energie electrică. Printre soluțiile tehnice care contribuie în cea mai mare măsură la îmbunătățirea factorului de putere, se numără și montarea în rețele a condensatorilor statici. Unele întreprinderi din regiune au obținut în această direcție succese importante. Astfel, la Trustul minier „Banatul“, Anina, Uzinele de vagoane Arad, Uzinele textile Timișoara, Uzinele „Oțelul Roșu“ și altele, unde pînă nu de mult se lucra cu un factor de putere scăzut, datorită măsurilor luate, se realizează un factor de putere optim, apropiat de valoarea maximă. în acest fel au scăzut considerabil pierderile de energie electrică, instalațiile de producere, transport și transformare putînd fi utilizate la capacitățile lor nominale. Cu toate sucesele înregistrate trebuie să arătăm că sunt încă conduceri de întreprinderi care nu acordă atenția cuvenită montării condensatorilor statici. La uzina „Ciocanul“Nădrag, datorită lipsei de preocupare pentru problemele energetice, factorul de putere este încă scăzut. Pentru înlăturarea pierderilor întreprinderea a primit condensatori statici, pe care însă nu-i montează. Conducerii uzinei (director ing- Andrei) se pare că îi vine mai ușor să plătească penalizări decît să monteze condensatorii primiți. Situații similare sînt și în alte întreprinderi (Depoul de locomotive Arad, întreprinderea regională de plante medicinale, Fabrica de confecții Arad). Este necesar ca în cel mai scurt timp să fie montați condensatorii în toate întreprinderile amintite, în ultimul timp mai multe localități au fost racordate la sistemul energetic național, în felul acesta s-a rezolvat una din sarcinile puse de partid. O dată cu racordarea trebuiau luate însă și o serie de măsuri tehnice pentru îmbunătățirea factorului de putere. Acest lucru nu este însă încă înțeles de întreprinderile de gospodărie raională Caransebeș, Sînnicolaul-Mare și Oravița care pe lîngă că n-au luat nici o măsură tehnică în direcția amintită nu aplică nici penalizările prevăzute de lege. Reducerea pierderilor de energie electrică și îmbunătățirea factorului de putere, nu se rezumă însă numai la montarea condensatorilor statici. Rezultate bune în această direcție, pot fi obținute și prin aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice. Bunăoară, eliminarea mersului în gol al motoarelor electrice, montarea limitatoarelor de mers în gol, sau schimbarea motoarelor supradimensionate cu altele pot fi efectuate cu mijloace proprii în fiecare întreprindere, fără a necesita cheltuieli de investiții. Această preocupare a existat la unele întreprinderi cum sînt „Tehnometal“ Timișoara, U.C.M.M.A. Bocșa, I.R.I.G. Timișoara, Uzinele textile Timișoara și altele, iar rezultatele n-au întîrziat să se arate. Pierderile de energie au scăzut simțitor, realizîndu-se pe această cale însemnate economii. Sunt însă întreprinderi care n-au luat astfel de măsuri, așteptînd ca rezolvarea să se facă pe seama investițiilor. Așa se face că la întreprinderea minieră Bocșa, I.P.R.O.F.I.L. Balta-Sărată n-au fost luate măsuri pentru reducerea pierderilor de energie. Se știe că consumul de energie electrică nu e uniform tot timpul.Dimineața și seara, cînd la consumul industrial se adaugă și cel casnic, iluminatul general, iluminatul public etc., cantitatea de energie electrică consumată se mărește, au loc așa-zisele ore de vîrf, în acest timp și îndeosebi seara, se impune o strictă raționalizare a consumului. Pentru aceasta este indicat ca utilajele care nu au regim de funcționare continuă, să lucreze în afara acestor ore. Dacă toate întreprinderile vor lua aceste măsuri, vor putea fi evitate limitările de putere a consumatorilor, iar tensiunea și frecvența vor fi relativ constante, în această direcție se constată însă unele deficiențe. La C.S. Reșița, și U.G.M. Reșița, serviciile energetice ajutate de conducerile întreprinderilor trebuie să analizeze temeinic regimul de funcționare al secțiilor și să stabilească utilajele care pot fi oprite la vîrful de seară fără a se afecta cu ceva planul de producție. Rezerve pentru aplatizarea curbei de sarcină există și la U.M.T., Electromotori Uzinele de vagoane Arad și altele. Conducerile întreprinderilor vor trebui să analizeze cu multă atenție posibilitățile de reducere a putea în orele de vîrf, întreruperile să nu fie făcute la întîmplare. Serviciilor energetic-șef le pună în valoare revine datoria să toate rezervele care există pentru a reduce consumul în aceste ore astfel încît alimentarea cu energie electrică să se facă în condiții cît mai bune. Ing. VICTOR FELDMANN șeful Inspecției energetice regionale Banat -------ft . EDUCAȚIA IN COLECTIV ' LITiliam Schmidt, un tânăr nu înalt, subțirel, cu zimbetul mereu pe buze, lucrează în echipa condusă de comunistul Ion Harosta din sectorul „sculărie“ al uzinelor „Oțelull Roșu". Pînă să ajungă în această echipă și pînă să se califice, Schmidt a trecut prin mai multe locuri de muncă și, drept să spunem, a pricinuit multă bătaie de cap colectivului. Dar, tovarășii lui de muncă, întregul colectiv l-au ajutat cu răbdare. ...Cu patru ani în urmă, Schmidt a venit să lucreze la uzina „Oțelul Roșu“. A fost repartizat ca practicant în echipa condusă de Iosif Sfetca. Prin firea lui deschisă și oarecum zburdalnică și-a creat o atmosferă de tânăr neastâmpărat, „neserios“. Unii își dădeau cu părerea că este încă un copil și trebuie... „ocrotit“. în urma unor astfel de păreri, Schmidt lucra mai nesupravegheat, la voia întâmplării, fără să fie controlat îndeaproape. Așa a ajuns să săvîrșească o sumedenie de abateri. Firesc, atitudinea lui a nemulțumit pe tovarășii săi de muncă. Aceștia l-au mustrat aspru. Șeful de echipă Iosif Sfetca, un om căruia greu i se poate intra în voie i-a adresat cuvinte... „grele“. Dar, toate acestea n-au ajutat cu nimic. Schmidt a rămas tot cu... „ale lui“. Comitetul organizației U.T.M., sesizîndu-se de lipsurile tânărului Schmidt, l-a ajutat să se îndrepte. A analizat cauzele abaterilor de la disciplină și, privind lucrurile in mod autocritic, a dedus că organizația U.T.M. nu s-a ocupat îndeajuns de educarea lui, lăsîndu-l, chiar în afara învățâmîntului politic. S-a hotărît, deci, încadrarea lui într-o formă de învățămînt politic. Dar, și aici, Willi s-a dedat la șotii, fie că nu frecventa cursul, fie că se prezenta și apoi o „ștergea“ în timpul expunerii lecțiilor. Toate încercările de a-l aduce pe drumul cel bun, păreau a fi epuizate. De la un timp s-a propus să fie dat disponibil. „Este de neschimbat... Cu el nu se mai poate face nimic“ — își dădeau cu părerea unii. Majoritatea tovarășilor săi de muncă insă, au fost de altă părere. — Poate că sîntem și noi vinovați că băiatul ăsta persistă în abateri. Oare am făcut totul, am încercat noi în suficientă măsură să ne apropiem de el, să-i cunoaștem preocupările în afară de uzină, firea lui i — a spus tânărul comunist Iacob Corobaie, într-o ședință mai restrînsă. Faptele au dovedit că lacob Corobaie a avut dreptate. Nu toată lumea este la fel. La unii oameni, cînd greșesc, prinde bine o critică mai aspră. Altora trebuie să le sădești încrederea în forțele proprii, să-i faci să-și vadă locul în colectiv, în societate, să înțeleagă care este adevăratul sens al vieții. William Schmidt este un băiat destoinic, plin de viață, dar nu-și înțelegea încă rostul în viață. Nu lua lucrurile în serios. Pentru a-l ajuta, s-a hotărît să fie repartizat în echipa condusă de comunistul Ion Harosta. La început nici aici lucrurile n-au mers chiar ca pe roate. Dar noii lui tovarăși au știut să se apropie de el, atît în producție, cît și dincolo de porțile uzinei. Cînd unul, cînd altul, cu grijă părintească, i-au împărtășit din cunoștințele lor practice, din experiența vieții lor. Ladislau Doconal, cunoscut în echipă ca un bun meseriaș, ca unul care știe să se apropie cu căldură de oameni, și-a propus să se ocupe în mod deosebit de el. De multe ori, înainte de începutul schimbului, Doconal stătea , de vorbă cu Schmidt, despre sarcina primită „ pentru acea zi, îl ajuta practic în rezolvarea ei. Se apropia de tânăr ca un bun prieten, propunîndu-i să se ajute reciproc. „Cum adică, eu, un necalificat, să-l ajut pe tov. Coconul“ ? — s-a întrebat atunci Schmidt. Văzînd că tovarășii au încredere în el s-a ambiționat, a lucrat cu mai multă dragoste. Nu se mai întâmpla să părăsească locul de muncă! Acum era doar un om de bază al echipei! Calificarea era însă numai una din preocupări. Comunistul Ilie Blidaru și alți „serariști“ au primit sarcina să-l convingă pe Schmidt să vină la școală alături de ei. Tinera Monica Azzola, care răspunde, în cadrul comitetului de munca cu cartea, a stat prietenește de vorbă cu Willi. El a luat-o la început în glumă. Monica, însă, nu i-a luat-o în nume de rău. A continuat să-i ofere lista cu titluri de cărți și l-a îndrumat să-și aleagă ceea ce-i place. Asta a fost la început. De la un timp, după ce Schmidt a început cursurile la seral, el a devenit un obișnuit al bibliotecii... încet, încet, Willi Schmidt, a devenit mai silitor, mai respectuos. Ce l-a transformat ? Atitudinea tovărășească, dragostea și atașamentul celor care l-au înconjurat, i-au trezit simțul datoriei, obligația să se comporte ca un adevărat muncitor. Exemplul personal al tovarășilor lui a avut o mare înrîurire asupra tânărului, considerat odinioară „un răutăcios, fără perspective de remediere“. Azi este muncitor destoinic în secția lui... C. PETRE 909fik ¥ 9fikk09k0 fik ¥ i fik tkf fik 9 9 *09fi*9<ktAV fikkfi99fik*09AV 9fik 9fikk*9fikV9fik*09V9fik9*fikyfi9