Drapelul Roşu, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5521-5546)

1962-10-18 / nr. 5535

VIZITA SOLILOR POPORULUI ROMÂN ÎN MIA Primire entuziastă la Delhi DELHI 17 (Agerpres). — De la trimisul special al Radiodifu­ziunii, Eugen Preda : La 17 octombrie, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, îm­preună cu tovarășii Ion Gheor­­ghe Maurer, președintele Consi­­liului de Miniștri și Corneliu Mă­­nescu, ministrul Afacerilor Ex­terne, au sosit la Delhi — ca­pitala Indiei — în continuarea vizitei în țara prietenă, la invi­tația președintelui Republicii In­dia, dr. Radhakrishnan. La ora 12, ora locală, pe ae­roportul Palam a sosit, escortat de un grup de avioane cu reac­ție ale forțelor militare aeriene indiene, avionul cu care au călă­torit conducătorii de stat români, însoțiți de ministrul Muncii al guvernului central indian, Jai Sukh Lai Hathi, ambasadorul Republicii India la București, Mathur, și ambasadorul R. P. Române la Delhi, Iancu Hora­­țiu. Pe aeroport, pavoazat cu dra­pelele de stat ale Republicii Populare Române și Republicii India, era aliniată o gardă de onoare formată din subunități ale forțelor armate terestre, mariti­me și aeriene ale Republicii In­dia. In semn de salut, o baterie de artilerie a tras 21 de salve de tun. Solii poporului român sunt în­tâmpinați cu căldură de președin­tele Republicii India, dr. Sarva­­pali Radhakrishnan, de vicepre­ședintele Zahir Hussein, și de primul ministru Jawaharlal Neh­ru. Primarul orașului Delhi ofe­ră conducătorilor de stat romîni tradiționalele ghirlande de flori. După prezentarea membrilor gu­vernului indian, s-au intonat im­nurile de stat ale Republicii Populare Române și Republicii India. Comandantul gărzii de onoare a prezentat raportul. To­varășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a trecut în revistă garda de onoare. Conducătorilor de stat romîni le-au fost prezentați apoi alți înalți demnitari indieni, pre­cum și membrii corpului diplo­matic aflați pe aeroport. Președintele Republicii India, dr. Radhakrishnan, s-a apropiat de micr­o­fon și a rostit un cuvînt de bun sosit. Sîntem fericiți, a spus pre­ședintele Indiei, dr. Radhakrish­nan, să vă avem pe dr. și per­soanele care vă însoțesc în mij­locul nostru. Din vizita pe care ați întreprins-o într-un număr de orașe din India v-ați putut da seama de stima adîncă și bună­voința pe care poporul nostru o nutrește pentru dv. și țara dv. Noi dăm o înaltă apreciere luptei dv. curajoase pentru liber­tate și străduințelor pe care le depuneți pentru a îmbunătăți condițiile sociale și economice în țara dv. Ați obținut, într-un timp foarte scurt, succese în sarcina pe care v-ați propus-o. Prețuim interesul pe care îl manifestați și ajutorul pe care îl acordați în dezvoltarea industriei noastre petroliere. Contactele personale contribuie la întărirea relațiilor de priete­nie între popoare. Sunt sigur că dv., primul ministru al țării dv., și ministrul de Externe, precum și persoanele care vă însoțesc, veți considera vizita dv. la noi plăcu­tă și folositoare și sper că aceas­tă vizită va strînge legăturile dintre noi. Din toată inima, fiți bine venit, domnule președinte. Răspunzînd, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Vă mulțumim sincer pentru caldele cuvinte adresate nouă și poporului român. Permiteți-mi să vă transmit dv. și prin dv. lo­cuitorilor capitalei Indiei priete­ne, marelui popor indian, salu­tul nostru cald din partea Con­siliului de Stat al Republicii Populare Romíne, a guvernului Republicii Populare Romíne și a poporului român. Vă sîntem recunoscători pen­tru amabila invitație de a vizita marea și frumoasa dv. țară, de a avea convorbiri prietenești cu conducătorii Indiei, de a lua cu­noștință de realizările poporului indian, de năzuințele sale de pro­gres și o viață mai bună. Sîn­tem convinși că prilejul de a a­­vea noi întrevederi cu oamenii de stat ai Indiei va deschide noi posibilități pentru dezvoltarea multilaterală a relațiilor și co­laborării dintre popoarele și ță­rile noastre. Locurile vizitate pînă acum au lăsat asupra noastră impresii pu­ternice, de neuitat. Aș vrea să mulțumesc pentru atenția cu ca­re am fost înconjurați și primi­rea deosebit de prietenească pe care ne-au făcut-o nouă, repre­zentanți ai poporului român, per­soanele oficiale și populația ora­șelor Bombay, Bangalore, Agra. Dezvoltarea relațiilor dintre țările noastre se bazează pe in­teresele comune ale construcției pașnice. Fie ca această prietenie să se dezvolte spre binele nostru comun, spre binele păcii în în­treaga lume. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a adresat urări pentru prietenia româno-indiană, pentru pace în întreaga lume. De la aeroport, străbătând Bu­levardul Păcii, arteră principală a capitalei Indiei, coloana de ma­șini oficiale s-a îndreptat spre reședința președintelui Republi­cii India, unde sunt găzduiți oaspeții români în timpul șederii la Delhi. Capitala Indiei cuprinde două părți: Old Delhi (Vechiul Del­hi), cu o populație de 2.600.000 de locuitori, care are aspectul ti­pic al aglomerărilor urbane din India, și New Delhi, (Noul Del­hi) cu 260.000 de locuitori, în care se află diversele instituții o­­ficiale, palatele de reședință ale înalților demnitari, precum și nu­meroase grădini. Clădirea de reședință a pre­ședintelui Republicii India construită din piatră roșie, este cu coloane în stil antic, cu cupola în forma templelor budiste. In momentul cînd tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu dr. Radhakrishnan au sosit la reșe­dință, alături de drapelul porto­­caliu-negru al președintelui Re­publicii India s-a înălțat și dra­pelul roșu-galben-alb­astru al Re­publicii Populare Române. In piața din fața reședinței, încadrată de clădirile diferitelor ministere, se aflau zeci de mii de oameni care au făcut o pri­mire entuziastă conducătorilor de stat romîni. Pe aleea de la intrarea reședinței pe o distanță de mai bine de 1 kilometru, alți numeroși locuitori ai capitalei Indiei au salutat pe tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer, manifestând pentru prietenia romîno-indiană. De la intrarea în piață și pînă la reședință convoiul de mașini a fost escortat și de o unitate de lăncieri călare din garda pre­ședintelui. Ot O'—O­—O— O'—O'**" O *O —O^O—O­I r Citiți în interiorul ziarului: — Problemele producției — în centrul atenției — Săptămîna poeziei. — La cules ... — Tinerețe și măiestrie. — Vești din țările socialiste. Știri de peste hotare: [pag. a 2-a] (pag. a 2-a) (pag. a 2-a) (pag. a 3-a) (pag. a 3-a] (pag. a 4-a] « Rimași La gospodăria colectivă din co­muna Checea, raionul Timișoara lucrările agricole de toamnă — re­coltatul porumbului și eliberarea terenului, executarea arăturilor și semănatul — au rămas mult în ur­mă. Pînă la 15 octombrie aici a fost însămînțate cu grîu doar 520 ha din cele 900 ha planificate. Pe o suprafață de aproape 250 ha unde urmează să fie însămîntat grîu te­renul nu este încă pregătit. Lucrările de arat și semănat nu pot fi efectuate în ritmul stabilit din cauză că tovarășii din condu­cerea gospodăriei nu au luat din timp măsurile necesare pentru gră­birea recoltării porumbului și eli­berării terenului în primul rînd de pe tarlalele ce urmează să fie arate și însămînțate cu grîu, în timp ce în alte gospodării recoltatul porumbu­lui a luat sfîrșit, la această unitate se mai află încă 350 ha de porumb în urmă nerecoltat. Pe unele tarlale, deși po­rumbul a fost cules, totuși se întîrzie tăiatul și transportatul astfel tractoarele nu pot tuleilor și trece la pregătirea terenului. Din 850 ha cultivate cu porumb au fost elibe­rate pînă acum de tulei doar 390 de hectare. Rămînerea în urmă a lucrărilor agricole de toamnă colectivă din Checea în gospodăria se datorește slabei organizări a muncii, nefolosi­­rii din plin a forțelor și mijloace­lor de care dispune gospodăria. Pînă acum lucrătorii de la gospodăria de stat Uivar au semănat peste 1.100 ha cu grîu. ÎN FOTOGRAFIE, comunistul Mihai Granți și candidatul de partid Ioan Kovács la semănatul griului. Cu toate forțele la însamînțări­ Fruntași pe raion Lucrătorii din unitățile aparțină­toare Trustului gostat Deta însă­­mînțează în aceste zile grîul pe ulti­mele hectare. Organizarea muncii în schimburi prelungite a dat posi­bilitatea folosirii capacității trac­toarelor și mașinilor cu efect sporit. Așa au procedat G.A.S. din Tirol, Clopodia și Comorîște care pînă ieri au terminat însămînțarea griu­lui și a celorlalte culturi de toam­nă. Avansate la semănat sînt și G.A.S. din Denta, Sculea, Vrani, Jamul-Mare și altele. Cum rezultă din evidența operativă, pînă ieri di­mineață pe întregul trust Gostat Deta au fost însămînțate 14.100 ha grîu, 4.000 ha orz, 2.032 ha diferite culturi pentru masă verde, ceea ce reprezintă aproape 80 la sută din prevederile de plan. Viteza zilnică obținută de unită­țile amintite la însămînțări arată că în decurs de o săptămînă va fi in­trodusă în sol sămînța și pe restul de 3.500 ha prevăzute a fi însămîn­­țate toamna aceasta cu păioase. BUNA GOSPODĂRIRE A ORAȘULUI în scopul îmbunătățirii circu­lației pe strada F. Foch din Jim­­bolia a fost refăcut și lărgit de la 3 m la 6 m, pavajul cu pavele, pe o suprafață totală de 4.783 m pă­trați. O dată cu efectuarea acestor lu­crări au fost reconstruite toate podurile și podețele. Cu piatră brută au fost împietruite alte străzi și porțiuni de străzi în suprafață totală de 3.800 m pătrați. Lucrările de împietruire cu pia­tră brută se continuă și acum. Se pre­conizează ca la sfîrșitul anului în curs suprafața totală pietruită pe aceste străzi să ajungă la peste 10.000 m pă­trați. FESTIVAL DEBUSSY Mîine, vineri, la orele 20, Filarmoni­ca de stat „Banatul“ din Timișoara pre­zintă în sala Școlii medii de muzică și arte plastice un „Festival Debussy“, cu prilejul aniversării unui veac de la naș­terea compozitorului francez, sărbăto­rit la inițiativa Consiliului Mondial al Păcii; în programul, susținut de către pia­nista Silvia Șerbescu, artistă emerită a R.P.R., figurează ciclul integral al „preludiilor“. LECTORATE CU FEMEILE Una din preocupările permanente ale Comitetului regional al femeilor Banat este și ridicarea continuă a nive­lului politic și cultural al femeilor. In acest sens, ieri, în orașele Timișoara, Orșova și Herculane s-au deschis lec­torate cu femeile la care iau parte pre­­ședinții și secretarii comisiilor de femei din circumscripțiile orașelor respective, deputații, precum și cele mai active femei pe tărîm obștesc, cultural. Lectoratele se țin pe diferite teme cum ar fi : cultură generală, politico­­ideologice și pedagogice. Asemenea lectorate se mai deschid zilele acestea în toate orașele de subordonare regio­nală și raională din regiunea noastră. TIPURI NOI DE MOBILA Fabricile de mobilă ale Ministerului Economiei Forestiere au produs primele trei trimestre ale anului aces­tu­ia cu circa 18 la sută mai multă mo­bilă decît în perioada corespunzătoare a anului trecut; în același timp, ele au început să fabrice în serie încă 18 ti­puri noi, printre care o cameră com­binată, o bibliotecă în trei variante, o cameră de zi, două tipuri de fotolii și altele. Acum industria republicană produce de peste 11 ori mai multă mo­bilă decît în 1950; producția acelui an este realizată în prezent, de o sin­gură fabrică — „Libertatea“ din Cluj. Consiliul pentru problemele mobilei din cadrul Ministerului Economiei Fo­restiere a hotărît ca în primul semes­tru al anului viitor fiiu­rile să pro­ducă 22 de tipuri de mobilă care prin calitatea și aspectul lor vor răspunde gusturilor celor mai exigente ale cu­m­­­părătorilor. La unele tipuri de mobile se va introduce tapițeria cu materiale spongioase. (Agerpres). De curînd, fabrica „Dermatina" din Timișoara, a fost dotată cu o nouă mașină modernă de mare productivitate. Este vorba de „mașina de injec­tat" pentru încălțăminte din mase plastice. IN CLIȘEU : Se fac probele pentru darea în exploatare a noii mașini. Tovarășii Anton Klein și Lucian Dee examinează produsele realizate. In cu­rînd acest lucru îl vor face și miile de cumpărători din țară. Timpul profunbil Centrul meteorologic din Timișoara anunță timpul pro­babil pentru regiunea Banat: ASTĂZI: Vreme nestabilă cu cond variabil și cu însem­­nări locale noaptea. Izolat, în regiunea de munte vor cădea precipitații sub formă de ploaie. Temperatura stațio­nară, ziua, va urca între 14 și 20 grade iar noaptea va cobori între 0 și 6 grade. Vîntul va sufla potrivit din sectorul estic. Dimineața cea­ță locală.­­ PENTRU URMATOARE­­­­LE 3 ZILE : Vreme relativ­­ frumoasă cu temperatura sta­­­­ționară. "1­ 3^'O-/OwOn-O»-0«.'0^O^'CWO~,O-'O—0.»0- «'OwO.-r OwCotOwOwOwOwO.0 DfF PIFTIE MOTARJF MOSCOVA. La Palatul de cultură a uzinei „Secera și Ciocanul“ din Mos­cova — membru colectiv al Asociației de prietenie sovieto-romîna, s-a des­chis o expoziție de lucrări ale pictori­lor amatori — muncitori ai uzinei „Re­publica“ din București. In întreprinde­rile industriale, în colhozuri, sovhozuri, în institutele de cercetări știițifice din Moscova, Leningrad, Ucraina, Letonia, R.S.S. Moldovenească, Armenia, Gru­zia, se țin în aceste zile referate des­pre succesele poporului român în con­strucția socialismului, se organizează expoziții. LONDRA. Camera internațională de navigație în care sunt reprezentați ar­matori din 18 țări ale lumii, a declarat la 16 octombrie că refuză să instituie vreo interdicție în ce privește folosirea navelor ei pentru comerțul cu Republi­ca Cuba. SAIGON. Corespondentul din Sai­gon al agenției A.P. transmite că două avioane militare americane au fost do­­borîta în luptele cu patrioții sud-viet­­namezi, desfășurate în zilele de 15 și 16 octombrie la 10 mile nord de Me­ Tula (în centrul Vietnamului de sud). HAVANA. Încălcînd legile interna­ționale de navigație maritimă, avioane militare americane săvîrșesc zboruri razante deasupra navelor comerciale cubane aflate în apele teritoriale ale­­ Cubei. ROMA. Muncitorii din industria side­­rurgică și metalurgică din Italia conti­nuă cu hotărîre lupta grevistă. Pînă­­ acum, patronii a 118 întreprinderi au­­ acceptat să semneze contractul națio­­­­nal de muncă elaborat de cele trei­­ centrale sindicale din Italia. Restul­­ patronatului refuză însă cu încăpățî­­­­nare să satisfacă cererile legitime ale­­ greviștilor. Acest refuz a dus la crea­­­­rea unei situaț­ii încordate în unele­­ centre metalurgice. În orașele Geno­­­­va, Savona, precum și în alte centre­­ muncitorești din nordul Italiei au avut­­ loc numeroase manifestații de solidari­­t­­ate cu muncitorii metalurgiști care­­ continuă greva generală. TOKIO. Aproximativ 500 de scriitori,­­ oameni de știință și de artă din Tokio­­ s-au întrunit în cadrul unui miting de­­ protest împotriva tratativelor japono-­­ sud-coreene.­­ DJAKARTA. Organizația pentru spri­­­­­inirea libertății popoarelor din Ara­­­­bia de sud cu sediul la Djordjakarta, a­­ dat publicității o declarație în care se­­ exprimă „bucuria cu prilejul recentei­­ revoluții din Yemen“. în declarație se­­ subliniază că revoluția din Yemen con­­­­stituie o victorie care deschide calea­­ spre eliberarea popoarelor din Orien­­­­tul apropiat de sub jugul imperialismului, Toată atenția economiilor de energie electrică In ultimii ani ca urmare a trans­punerii în viață a planului de elec­trificare inițiat de partid, producția de energie electrică a sporit consi­derabil. în cursul planului de 6 ani ea va mai crește ca urmare a inves­tițiilor făcute în această direcție. Una dintre sarcinile mari pe care partidul ni le pune în perioada ac­tuală, este utilizarea cît mai rațio­nală a energiei electrice cît și redu­cerea pierderilor. Pe lîngă măsurile pe care le iau în această direcție întreprinderile de electricitate, o sarcină deosebit de importantă le revine și întreprin­derilor racordate la rețeaua electri­că. Elementul care caracterizează cel mai semnificativ energia electri­că pierdută, este factorul de putere. Cu cît el este mai scăzut cu atît se pierde mai multă energie electrică. Printre soluțiile tehnice care contri­buie în cea mai mare măsură la îm­bunătățirea factorului de putere, se numără și montarea în rețele a con­densatorilor statici. Unele întreprin­deri din regiune au obținut în a­­ceastă direcție succese importante. Astfel, la Trustul minier „Banatul“, Anina, Uzinele de vagoane Arad, Uzinele textile Timișoara, Uzinele „Oțelul­ Roșu“ și altele, unde pînă nu de mult se lucra cu un factor de putere scăzut, datorită măsurilor luate, se realizează un factor de pu­tere optim, apropiat de valoarea maximă. în acest fel au scăzut con­siderabil pierderile de energie elec­trică, instalațiile de producere, transport și transformare putînd fi utilizate la capacitățile lor nominale. Cu toate sucesele înregistrate tre­buie să arătăm că sunt încă condu­ceri de întreprinderi care nu acordă atenția cuvenită montării condensa­torilor statici. La uzina „Ciocanul“­­Nădrag, datorită lipsei de preocu­pare pentru problemele energetice, factorul de putere este încă scăzut. Pentru înlăturarea pierderilor între­prinderea a primit condensatori sta­tici, pe care însă nu-i montează. Conducerii uzinei (director ing- An­drei) se pare că îi vine mai ușor să plătească penalizări decît să mon­teze condensatorii primiți. Situații similare sînt și în alte în­treprinderi (Depoul de locomotive Arad, întreprinderea regională de plante medicinale, Fabrica de con­fecții Arad). Este necesar ca în cel mai scurt timp să fie montați con­densatorii în toate întreprinderile amintite, în ultimul timp mai multe locali­tăți au fost racordate la sistemul energetic național, în felul acesta s-a rezolvat una din sarcinile puse de partid. O dată cu racordarea tre­buiau luate însă și o serie de măsuri­ tehnice pentru îmbunătățirea facto­rului de putere. Acest lucru nu este însă încă înțeles de întreprinderile de gospodărie raională Caransebeș, Sînnicolaul-Mare și Oravița care pe lîngă că n-au luat nici o măsură tehnică în direcția amintită nu a­­plică nici penalizările prevăzute de lege. Reducerea pierderilor de energie electrică și îmbunătățirea factorului­ de putere, nu se rezumă însă numai la montarea condensatorilor statici.­ Rezultate bune în această direcție, pot fi obținute și prin aplicarea unor­ măsuri tehnico-organizatorice. Bu­năoară, eliminarea mersului în gol al motoarelor electrice, montarea li­­mitatoarelor de mers în gol,­ s­au schimbarea motoarelor supradimen­­sionate cu altele pot fi efectuate cu­ mijloace proprii în fiecare întreprin­­dere, fără a necesita cheltuieli de investiții. Această preocupare a e­­xistat la unele întreprinderi cum sînt „Tehnometal“ Timi­șoara, U.C.M.M.A. Bocșa, I.R.I.G. Timișoara, Uzinele textile Timi­șoara și altele, iar rezultatele n-au întîrziat să se arate. Pierderile­­ de energie au scăzut simțitor, realizîn­­du-se pe această cale însemnate eco­nomii. Sunt însă întreprinderi care n-au luat astfel de măsuri, așteptînd ca rezolvarea să se facă pe seama in­vestițiilor. Așa se face că la întreprinderea minieră Bocșa, I.P.R.O.F.I.L. Balta-Sărată n-au fost luate măsuri pentru reducerea pierderilor de energie. Se știe că consumul de energie electrică nu e uniform tot timpul.­­Dimineața și seara, cînd la consu­mul industrial se adaugă și cel cas­nic, iluminatul general, iluminatul public etc., cantitatea de energie e­­lectrică consumată se mărește, au loc așa-zisele ore de vîrf, în acest timp și îndeosebi seara, se impune o strictă raționalizare a consumu­lui. Pentru aceasta este indicat ca utilajele care nu au regim de func­ționare continuă, să lucreze în afara acestor ore. Dacă toate întreprinderile vor lua aceste măsuri, vor putea fi evitate limitările de putere a consumato­rilor, iar tensiunea și frecvența vor fi relativ constante, în această di­recție se constată însă unele defi­ciențe. La C.S. Reșița, și U.G.M. Re­șița, serviciile energetice ajutate de conducerile întreprinderilor trebuie să analizeze temeinic regimul de funcționare al secțiilor și să stabi­lească utilajele care pot fi oprite la vîrful de seară fără a se afecta cu ceva planul de producție. Rezerve pentru aplatizarea curbei de sarcină există și la U.M.T., Electromotori Uzinele de vagoane Arad și altele. Conducerile întreprinderilor vor trebui să analizeze cu multă atenție posibilitățile de reducere a putea în orele de vîrf, întreruperile să nu fie făcute la întîmplare. Serviciilor energetic-șef le pună în valoare revine datoria să toate rezervele care există pentru a reduce consu­mul în aceste ore astfel încît ali­mentarea cu energie electrică să se facă în condiții cît mai bune. Ing. VICTOR FELDMANN șeful Inspecției energetice regionale Banat -------ft . EDUCAȚIA IN COLECTIV ' LIT­iliam Schmidt, un tânăr nu înalt, subțirel, cu zimbetul mereu pe buze, lucrează în echi­pa condusă de comunistul Ion Harosta din sectorul „sculărie“ al uzinelor „Oțelull Roșu". Pînă să ajungă în această echipă și pî­nă să se califice, Schmidt a tre­cut prin mai multe locuri de mun­că și, drept să spunem, a prici­nuit multă bătaie de cap colecti­vului. Dar, tovarășii lui de mun­că, întregul colectiv l-au ajutat cu răbdare. ...Cu patru ani în urmă, Schmidt a venit să lucreze la uzina „Oțe­lul­ Roșu“. A fost repartizat ca practicant în echipa condusă de Iosif Sfetca. Prin firea lui deschi­să și oarecum zburdalnică și-a creat o atmosferă de tânăr neas­tâmpărat, „neserios“. Unii își dă­deau cu părerea că este încă un copil și trebuie... „ocrotit“. în ur­ma unor astfel de păreri, Schmidt lucra mai nesupravegheat, la voia întâmplării, fără să fie controlat îndeaproape. Așa a ajuns să să­­vîrșească o sumedenie de abateri. Firesc, atitudinea lui a nemul­țumit pe tovarășii săi de muncă. Aceștia l-au mustrat aspru. Șeful de echipă Iosif Sfetca, un om că­ruia greu i se poate intra în voie i-a adresat cuvinte... „grele“. Dar, toate acestea n-au ajutat cu nimic. Schmidt a rămas tot cu... „ale lui“. Comitetul organizației U.T.M., sesizîndu-se de lipsurile tânărului Schmidt, l-a ajutat să se îndrepte. A analizat cauzele abaterilor de la disciplină și, privind lucrurile in mod autocritic, a dedus că or­ganizația U.T.M. nu s-a ocu­pat îndeajuns de educarea lui, lăsîndu-l, chiar în afara învățâ­­mîntului politic. S-a hotărît, deci, încadrarea lui într-o formă de în­­vățămînt politic. Dar, și aici, Willi s-a dedat la șotii, fie că nu frecventa cursul, fie că se pre­zenta și apoi o „ștergea“ în tim­pul­ expunerii lecțiilor. Toate încercările de a-l aduce pe drumul cel bun, păreau a fi epuizate. De la un timp s-a pro­pus să fie dat disponibil. „Este de neschimbat... Cu el nu se mai poate face nimic“ — își dă­deau cu părerea unii. Majorita­tea tovarășilor săi de muncă insă, au fost de altă părere. — Poate că sîntem și noi vi­novați că băiatul ăsta persistă în abateri. Oare am făcut totul, am încercat noi în suficientă mă­sură să ne apropiem de el, să-i cunoaștem preocupările în afară de uzină, firea lui i — a spus tâ­nărul comunist Iacob Corobaie, într-o ședință mai restrînsă. Faptele au dovedit că lacob Corobaie a avut dreptate. Nu toată lumea este la fel. La unii oameni, cînd greșesc, prinde bine o critică mai aspră. Altora tre­buie să le sădești încrederea în forțele proprii, să-i faci să-și vadă locul în colectiv, în socie­tate, să înțeleagă care este ade­văratul sens al vieții. William Schmidt este un băiat destoinic, plin de viață, dar nu-și înțelegea încă rostul în viață. Nu lua lucrurile în serios. Pentru a-l ajuta, s-a hotărît să fie reparti­zat în echipa condusă de comu­nistul Ion Harosta. La început nici aici lucrurile n-au mers chiar ca pe roate. Dar noii lui tovarăși au știut să se apropie de el, atît în producție, cît și dincolo de porțile uzinei. Cînd unul, cînd altul, cu grijă părintească, i-au împărtășit din cunoștințele lor practice, din ex­periența vieții lor. Ladislau Do­­conal, cunoscut în echipă ca un bun meseriaș, ca unul care știe să se apropie cu căldură de oa­meni, și-a propus să se ocupe în mod deosebit de el. De multe ori, înainte de începutul schimbului, Doconal stătea , de vorbă cu Schmidt, despre sarcina primită „ pentru acea zi, îl ajuta practic în­­ rezolvarea ei. Se apropia de tânăr­­ ca un bun prieten, propunîndu-i să se ajute reciproc. „Cum adică, eu, un necalificat, să-l ajut pe tov. Coconul“ ? — s-a întrebat atunci Schmidt. Văzînd că tova­rășii au încredere în el s-a am­biționat, a lucrat cu mai multă dragoste. Nu se mai întâmpla să părăsească locul de muncă! A­­cum era doar un om de bază al echipei! Calificarea era însă numai una din preocupări. Comunistul Ilie Blidaru și alți „serariști“ au primit sarcina să-l convingă pe Schmidt să vină la școală alături de ei. Tinera Mo­nica Azzola, care răspunde, în cadrul comitetului de munca cu cartea, a stat prietenește de vor­bă cu Willi. El a luat-o la în­ceput în glumă. Monica, însă, nu i-a luat-o în nume de rău. A con­tinuat să-i ofere lista cu titluri de cărți și l-a îndrumat să-și alea­gă ceea ce-i place. Asta a fost la început. De la un timp, după ce Schmidt a început cursurile la seral, el a devenit un obișnuit al bibliotecii... încet, încet, Willi Schmidt, a devenit mai silitor, mai respec­tuos. Ce l-a transformat ? Atitudinea tovărășească, dra­gostea și atașamentul celor care l-au înconjurat, i-au trezit simțul datoriei, obligația să se comporte ca un adevărat muncitor. Exem­plul personal al tovarășilor lui a avut o mare înrîurire asupra tâ­nărului, considerat odinioară „un răutăcios, fără perspective de re­mediere“. Azi este muncitor des­toinic în secția lui... C. PETRE 909fik ¥ 9fikk09k0 fik ¥ i fik tkf fik 9 9 *09fi*9<ktAV fikkfi99fik*09AV 9fik 9fikk*9fikV9fik*09V9fik9*fikyfi9

Next