Drapelul Roşu, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 5856-5881)

1963-11-08 / nr. 5862

T i­ * i Folosirea chibzuită a pămîntului-sarcină principală a unităților agricole socialiste Una din principalele căi în sporirea producției agricole o constituie folo­sirea cît mai economică și deplină a pă­mîntului — mijlocul principal de pro­ducție în agricultură. Aceasta impu­ne luarea unor măsuri complexe ca­re să contribuie la ridicarea capaci­tății de producție a terenurilor și la scăderea costului produselor pe unita­te de suprafață, în buna folosire a pămîntului tre­buie avute în vedere două laturi și anume : organizarea teritoriului unită­ților agricole care să ducă la o exploa­tare mai rațională a lui, la o redu­cere a timpilor de exploatare și ex­ploatarea propriu-zisă a pămîntului în scopul obținerii unei producții maxime și constante de pe fiecare parcelă. Fo­losirea cît mai corespunzătoare, tre­buie să aibă ca linie de bază trans­formarea neîntreruptă a categoriilor de folosință inferioare în categorii de folosință superioare. Organizarea intergospodărească teritoriului urmărește comasarea tru­­­purilor de terenuri izolate și răzlețe ale unităților în trupuri mari cît mai apropiate de centrele de producție și localități. La noi în regiune, asemenea lucrări au fost începute cu mai mulți ani în urmă, lucrarea fiind pînă în­ pre­zent executată în 8 raioane. Prin exe­cutarea acestor lucrări s-a redus nu­mărul de trupuri de teren de la 1.433, la 726, reducîndu-se distanța medie de transport cu pînă la 11 km la gos­podării agricole de stat și cu pînă la 16 km, la gospodării agricole colecti­ve. Prin desființarea unor drumuri de prisos și prin reducerea lățimii lor la strictul necesar, prin executarea lu­crărilor de organizare intergospodă­rească, suprafața arabilă a regiunii a crescut cu peste 500 ha. Desigur, că organizarea intergospo­dărească este necesar a se revizui pe măsura dezvoltării și consolidării gos­podăriilor. Din activitatea consiliilor agricole organizarea interioară a gospodării­lor constituie baza principală în fo­losirea economică și chibzuită a pămîn­tului. Aci se studiază folosința și ca­pacitatea de producție a fiecărei par­cele de pămînt în funcție de care se fixează viitoarea folosință definitivă a ei, se studiază organizarea rețelei celei mai economice de drumuri prin crearea de tarlale regulate și cît mai uniforme ca suprafață și fertilitate se studiază capacitatea de producție a gospodăriei fixîndu-se mărimea cen­trelor de producție și necesarul de investiții , repartizarea pe brigăzi a teritoriului, precum și tipurile de aso­­lament. Pînă în prezent, sub îndrumarea con­siliilor agricole raionale, în regiune au fost executate astfel de lucrări în 144 de unități agricole soialiste. Gospodăria agricolă de stat Gra­­bați, de exemplu, numai prin apli­carea corectă a proiectului pe teren și prin comasarea trupurilor de la 42 la 1 trup, economisește anual peste 180.000 lei, iar gospodăria agricolă colectivă din Cărpiniș, peste 300.000 lei. Suprafața arabilă a crescut și prin transformarea unor categorii de folo­sință neeconomică și a terenurilor ne­productive, în urma revizuirii lor cu ocazia întocmirii proiectelor de orga­nizare. De exemplu, la gospodăria a­­gricolă de stat Jebel, în urma acestor lucrări, suprafața arabilă a sporit cu 46 ha , la gospodăria agricolă colec­tivă din Periam, cu 90 ha, la cea din Tomnatic, cu 41 ha etc. Prin întocmirea schițelor de folosi­re rațională a pămîntului, ce sînt în curs de execuție la gospodării agrico­le colective, principala problemă ce trebuie urmărită de consiliile de con­ducere este revizuirea cu toată compe­tența a organizării gospodăriei. Numai prin executarea acestei schi­țe de organizare și prin măsurile lua­te pînă în prezent gospodăria agrico­lă colectivă din Becicherecul-Mic și-a mărit suprafața arabilă cu peste 20 ha din terenuri neproductive, iar su­prafața de pășuni cu 146 ha; gos­podăria agricolă colectivă din Izvin, prin luarea unor măsuri corespunză­toare, și-a transformat în teren arabil încă 40 ha. O a doua parte importantă în fo- Ing. PETRU GROSU șeful secției fond funciar și organi­zare a teritoriului, Consiliul agricol regional Banat (Continuare în­­ pagina a 2-a) Muncă însuflețită pe ogoare Gospodăria colectivă din Lenauheim are de efectuat ogoare de toamnă pe 701 hectare. Pînă în prezent au și fost ogorîte mai bine de 450 de hectare. ÎN CLIȘEU : Tractoriști de la S.M.T. Gottlob avînd ogoarele colectiviștilor din Lenauheim. Ära și fertilizează solul . Imediat ce au realizat planul de însămînțări, gospodăriile agricole de stat și cele colective din raionul Sînni­­colaul-Mare au trecut la îngrășarea te­renului și executarea ogoarelor pentru însămînțările din primăvară. Astfel, pînă la data de 6 noiembrie în gospodăriile de stat s-au executat arături adînci pe mai bine de 8.500 ha, iar în gospo­dăriile colective pe o suprafață de 26.858 ha. Paralel cu executarea ară­turilor au fost încorporate sub brazdă însemnate cantități de îngrășăminte naturale și chimice. Astfel, pe terenu­rile gospodăriilor agricole de stat au fost încorporate în sol 24.732 tone de gunoi de grajd pe 1.052 ha precum și 615 tone îngrășăminte chimice pe 2.336 hectare, iar în gospodăriile colec­tive 36.191 tone îngrășăminte natu­rale pe o suprafață de 1.435 ha și 378 tone îngrășăminte chimice pe 4.327 hectare. (I. Sbîrciog). Aportul lucrătorilor din atelier Conducerea gospodăriei de stat din Tolvădia se preocupă cu mult simț de răspundere de efectuarea la un înalt nivel agrotehnic a ogoarelor adînci de toamnă. în acest scop în sprijinul me­canizatorilor care lucrează pe tractoare au venit și 12 lucrători din atelier, printre care mecanicul Mihai Kovács și alții. Lucrînd cu 12 tractoare în două schimburi, gospodăria de aici a reușit să facă arături adînci de toamnă pe o suprafață ce întrece 800 ha. Mecanizatorii Stiizu Roman, Ion­­Cita, Ion Weber, Adalbert Graz și al­ții se preocupă cu grijă de folosirea din plin a tractoarelor, astfel ca acea­stă lucrare să fie terminată cît mai degrabă. Citiți in interiorul ziarului — Practica bună continuă să se dezvolte. (pag. a 2-a) — îndrumare competentă, fără Întrerupere. (pag. a 2-a) — „Turandot“ pe scena Operei timișorene. (pag. a 2-a) — Autobuze și călători. (pag. a 3-a) — Știri de peste hotare. (pag. a 4-a) Peste 178 milioane lei economii Peste 178 milioane lei economii pes­te plan au realizat în primele trei tri­mestre ale anului întreprinderile indus­triei metalurgice și constructoare de mașini din întreaga țară. La producția­­marfă comparabilă, prețul de cost a fost redus în această perioadă cu 1,1 la sută față de plan. Cea mai mare contribuție la obținerea acestui succes au adus-o colectivele uzinelor construc­toare de mașini. Specialiștii din această importantă ramură de producție apre­ciază că majoritatea economiilor reali­zate au fost obținute îndeosebi prin reducerea costurilor de producție, ex­tinderea metodelor moderne de lucru și a tehnicii înaintate. La Uzinele „Ba­lanța“ Sibiu, reproiectarea unor re­pere și utilizarea mai rațională a ma­teriilor prime a dus la economisirea a peste 2.000.000 lei. Aproape 4.340.000 lei au economisit și metalurgiștii de la uzinele din Cîmpulung Muscel prin în­locuirea unor materiale deficitare cu altele mai ieftine, fără să influențeze calitatea produselor. (Agerpres) Planuri de viitor ne apropiem de perioada cînd, în adunările populare, locuitorii satelor vor vota lucrările ce vor fi efectuate prin contribuția voluntară pentru anul 1964. Ca orice hotărîre gospodăreas­că și aceasta trebuie chibzuită din timp. La sfaturile populare comunale, după ședințele de comitet executiv, în­cep să aibă loc sesiunile pentru sta­bilirea obiectivelor din contribuția vo­luntară pe 1964. în zece comune din raza orașului Reșița au și avut loc asemenea sesiuni. Studiază normele de tehnica securității muncii La sectoarele de muncă a Exploată­rii miniere din Anina se acordă o aten­ție cuvenită studierii normelor de teh­nica securității muncii. în acest sens, biblioteca minei a fost înzestrată cu diferite cărți și broșuri de specialita­te care sunt studiate de mineri. Pe lân­gă aceasta, fiecare muncitor a primit o broșură în care, pe lângă explicațiile necesare sunt fotografii și desene des­pre cerințele de bază ale regulilor ce trebuie respectate în procesele muncii, comportarea minerilor de la venirea la locul de muncă și pînă la ieșirea din schimb, circulația cu colivia pe galerii etc. Toate acestea constituie un bogat material de studiu pentru cu­noașterea și însușirea prevederilor și normelor de protecția muncii de că­tre mineri. ION GHINEȚ corespondent CIMSPIII MII VOLUNTARI DISPUI PRIGATII PENTRU IARNĂ Cu intenția de a cunoaște mai bine măsurile luate și a contribui la înlăturarea unor lipsuri ce se mai manifestă în pregătirile ce se fac pentru iarnă, redacțiile ziarelor „DRAPE­LUL ROȘU“, „SZABAD SZO“ și „PRAVDA“, cu sprijinul corespondenților voluntari, au organizat un raid-anchetă la Re­șița și în orașele ce-i aparțin. La consfătuirea ce s-a organizat după raidul-anchetă, au participat, pe lângă corespondenți, membrii subredacțiilor voluntare și un număr de cititori și ca­dre de conducere, în grupajul de față redăm cîteva aspecte sesî­ate cu o­c­azi­a raidului-anchetă și a consfătuirii. Buni gospodari Deși uzina e modernizată și nu are nevoie de amenajări deosebite, este necesar să se ia unele măsuri pen­tru buna desfășurare a procesului de producție în lunile de iarnă. Ca ori­ce bun gospodar, secția „mecanic-șefi" uzinei noastre a început pregăti­rile din timp. Pentru a ne putea da seama de stadiul lucrărilor, postul nostru de corespondenți voluntari a organizat zilele trecute un raid prin toate secțiile uzinei. Cu această oca­zie am constatat că cele mai multe lucrări prevăzute în planul de mă­suri, stabilit de către conducerea uzinei, sunt pe terminate. Echipa de tinichigii, condusă de comunistul Ioan Fesas am găsit-o la lucru. Dă­dea zor la repararea acoperișului de tablă al halelor. De la maistrul Nico­­lae Petrișor, am aflat că și echipele de zidari, tîmplari și dulgheri sunt antrenate la aceste lucrări, reparînd ușile și ferestrele. La elaborarea măsurilor de pregă­tire în vederea iernii s-a ținut cont de asigurarea unor condiții bune de lucru în toate atelierele și secțiile uzinei. De pildă, la ușile de la in­trarea în secții s-a prevăzut să se pună perdele de protecție pentru a împiedica pătrunderea aerului rece în hale. La rîndul lui serviciul admi­nistrativ s-a îngrijit din timp de com­bustibilul necesar încălzirii halelor și a birourilor. La centrala termică s-au executat instalațiile necesare pentru buna funcționare a sa. Și la cantina uzinei, pregătirile sînt în toi. Pînă la ora actuală can­tina dispune de 2 vagoane cartofi, 2.200 litri bulion, 1.700 kg murături, 2.000 kg ceapă, etc. Totuși mai sînt și unele lucrări care se realizează încet. Este vorba de introducerea în secții a încălzirii centrale, lucrare care trebuie inten­sificată. Este necesar ca serviciile mecanic-șef, administrativ și aprovi­zionare să urgenteze realizarea tutu­ror lucrărilor înscrise în planul de măsuri privind desfășurarea în bune condiții a procesului de producție pe timp de iarnă. ION ROTARESCU, lăcătuș, CONSTANTIN IORGA, electrician, SIMION TRILEA, controlor C. T. C., din postul de corespondenți voluntari de la U.C.M.M.A. Bocșa Baid­anchetă La Casa de cultură încă de pe acum, con­ducerea Casei de cul­tură din Reșița, a luat o serie de măsuri pentru ca activitatea în perioa­da de iarnă să se des­fășoare în condiții bu­ne. Timpul liber al oa­menilor muncii trebuie organizat în mod cît mai plăcut, cît mai in­structiv. În acest scop, s-au amenajat locurile unde se vor desfășura diferite activități: zionarea emisiunilor vi­de televiziune, continuarea întrunirilor diferitelor cercuri etc. Au fost re­vizuite instalațiile de încălzire și cele sanita­re, iar din suma de 385.000 lei se vor exe­cuta reparațiile necesare la Casa de cultură și ce­le două cinematografe. C. IORDACHE responsabilul subredac­­ției voluntare din Reșița Recepție cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie Joi seara, ambasadorul extraordi­nar și plenipotențiar al Uniunii So­vietice în R.P. Romina, I.K. Jegalin, a oferit o recepție în saloanele am­basadei cu prilejul zilei de 7 Noiem­­brie — cea de-a 46-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie. La recepție au luat parte tovară­șii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheor­­ghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Mo­­ghioroș, Alexandru Bîrlădeanu, Du­mitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Ră­­dulescu, Constantin Tuzu, mem­bri ai C.C. al P.M.R., ai Consi­liului de Stat și ai guvernului, con­ducători ai organizațiilor obștești și instituțiilor centrale, oameni de știință, artă și cultură, generali și ofițeri superiori, ziariști romîni și corespondenți ai presei străine. Au participat șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în R.P. Ro­­mînă și alți membri ai corpului di­plomatic. în timpul recepției tovarășii I.K. Jegalin și Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit toasturi. Recepția s-a desfășurat într-o at­mosferă caldă, deosebit de priete­nească. (Agerpres) Cuvîntul tovarășului I. K. Jegalin Scumpe tovarășe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Scumpe tovarășe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăși și prieteni, Stimate doamne și stimați domni. Acum 46 de ani s-a săvîrșit un eveniment istoric memorabil — marele Lenin a proclamat întemeierea pri­mului stat din lume al muncitorilor și țăranilor, într-o perioadă relativ scurtă din punct de vedere istoric poporul nostru, sub conducerea înțeleaptă a P.C.U.S., a străbătut o cale uriașă — de la salvele de tun ale crucișătorului „Aurora", la lansarea navelor cosmice, în cei 46 de ani care au trecut, socialismul, construit cu mîinile oamenilor sovietici, a transformat în mod radical patria noastră, în așa fel incit dintr-o țară agrară înapo­iată, ea a devenit o mare putere industrială înaintată. Oamenii muncii din țara noastră, sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și a Comitetului său Central, în frunte cu Nikita Sergheevici Hrușciov, au obținut mari succese în îndeplinirea hotărîrilor Congre­sului al XXII-lea al partidului nostru comunist. S-au schimbat chipul moral, conștiința omului sovie­tic. Astăzi, acesta este un om întrutotul nou — con­structor activ al comunismului — om al viitorului. Cu mîinile acestui om se împlinește visul secular al oame­nilor muncii din întreaga lume — crearea viitorului co­munist luminos. Pentru îndeplinirea acestei sarcini nobile, poporul so­vietic, ca și popoarele întregii lumi, are nevoie de pace. Uniunea Sovietică promovează în mod consecvent o poli­tică de coexistență pașnică între statele cu orînduiri so­ciale diferite. O confirmare grăitoare a acestui fapt o constituie unul dintre primele documente ale puterii so­vietice, semnat acum 46 de ani — Decretul asupra păcii, precum și Tratatul de la Moscova privitor la in­terzicerea experiențelor cu arma nucleară în atmosferă, în spațiul cosmic și sub apă, semnat recent. Astăzi, forțele păcii sunt reprezentate de avangarda puternică — marea comunitate a țărilor socialiste. Re­publica Populară Romînă aduce o mare contribuție la întărirea și dezvoltarea coeziunii lagărului socialist. Oamenii sovietici se bucură sincer de succesele po­porului român frate, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român și a Comitetului său Central, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pășește cu fermi­tate pe calea desăvîrșirii construcției socialiste, îngăduiți-mi ca de ziua celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluții din Octombrie să urez noi succese mari tuturor oamenilor muncii din Romînia în lupta lor pentru desâvîrșirea construcției socialismului. Dragi tovarăși și prieteni ! Stimați oaspeți / Noi și dv. trăim intr-un timp atît de minunat, cînd ideile comunismului, cucerind masele largi populare, au devenit cea mai mare forță materială. Aceste idei sunt atotputernice pentru că sunt profund adevărate, verificate de experiența istorică a Uniunii Sovietice, a tuturor țarilor socialiste. Ideile marxism-leninismului, victoriile țărilor socialiste deschid oamenilor cele mai largi orizonturi ale lumii noi. Viitorul aparține socialismului și comunismu­lui, care statornicesc pe pămînt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea, Frăția și Fericirea tuturor popoarelor, îngăduiți-mi să toastez pentru propășirea continuă a Republicii Populare Romîne. Pentru noi succese mari, obținute de harnicul și ta­lentatul popor român în opera de desâvîrșire a construc­ției socialismului. Pentru prietenia veșnică și de nezdruncinat dintre popoarele sovietic și român. Pentru coeziunea și unitatea tuturor țărilor lagăru­lui de neînvins al socialismului. Pentru gloriosul Partid Muncitoresc Român — însu­­flețitorul și organizatorul tuturor victoriilor poporului român. Pentru sănătatea marelui nostru prieten, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru sănătatea membrilor Biroului Politic, pentru sănătatea membrilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Pentru guvernul român, în frunte cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Pentru sănătatea membrilor Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne. Pentru prietenia și colaborarea dintre popoarele pla­netei noastre. Pentru pace în întreaga lume. Pentru sănătatea tuturor celor prezenți ! ! Ritm mai susținut în acțiunea d­e aprovizionare! Problema asigurării unei bune a­­provizionări a populației din locali­tățile Reșița Bocșa și Anina cu cele necesare sezonului una din preocupările rece, constituie de seamă ale organelor locale de partid și de stat din orașul Reșița, precum și a al­tor factori direcți cum ar fi : orga­nizațiile comerciale, întreprinderile de transporturi etc. în această direcție au fost luate măsuri corespunzătoare, s-au dat indicații precise organizației comer­ciale de legume și fructe. S-a avut în vedere în primul rând faptul că, în acest an cantitatea totală de car­tofi repartizată orașului localităților aparținătoare Reșița și mult sporită față de anul este cu trecut. Am plecat însoțit de tov. Sabin Dumitrean, directorul Oficiului de legume și fructe Reșița, pe la spațiile de însilozare, la depozitele C.L.F. precum și la rampa de descărcare de la gara C.F.R. Cîlnic, pentru a vedea cum se desfășoară lucrările de depozitare a cartofilor și a celor­lalte legume pentru iarnă. Astfel s-a constatat că pînă în prezent s-au însilozat cantitățile de 1.333 tone de cartofi, 110 tone ceapă și 65 tone de rădăcinoase. Dar mai urmează să fie puse spre păstrare la iarnă încă peste 1.000 de tone cartofi și 35 tone rădă­cinoase, însă chiar din legumele existente, cantități însemnate nu sunt selecționate. Pe rampa de descăr­care mai stau peste 150.000 kg de cartofi cu toate că au fost mobili­zate grupuri de muncitori de la di­ferite întreprinderi reșițene ca să a­­jute la încărcatul și transportul lor. Ritmul necorespunzător de însilo­zare a produselor se datorește în mare măsură lipsei brațelor de mun­că. Conducerea O.L.F. și a U.R.C.C. nu s-a preocupat în suficientă mă­sură pentru a recruta din timp nu­mărul necesar de muncitori. Transporturile de cartofi s-au e­­fectuat conform graficelor întocmite, deci nu poate fi vorba despre vreo deficiență de expediere provocată de furnizori sau de organele de planifi­care a transporturilor. O altă sarcină importantă pe li­nia asigurării rezervelor de iarnă o constituie problema semiindustriali­­zării produselor. La O.S.F. Reșița funcționează un centru dustrializare care a reușit de semiin­­pînă în prezent să prelucreze diferite pro­duse legumicole necesare în timpul iernii și să se pună în butoaie sau borcane. Este vorba de: castraveți murați, gogonele, varză murată, DUMITRU PAȘA inspector comercial de stat al orașului Reșița (Continuare în pagina a 3-a) Cuvîntul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej Stimate tovarășe ambasador. Dragi tovarăși și prieteni, Doamnelor și domnilor, Dați-mi voie ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri și în numele întregului popor român să adresez un salut frățesc și cele mai calde feli­citări Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem, Con­siliului de Miniștri și poporului sovietic cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie, în anii care au trecut de la victoria Revoluției din Octombrie, oamenii sovietici au făurit o economie pu­ternică, în plin avînt, și-au transformat patria într-o putere industrială de prim­ rang. Istoricele realizări obținute de poporul sovietic în dezvoltarea economiei și culturii, în făurirea bunăstării celor ce muncesc, înfăp­tuirea cu succes a grandioaselor obiective ale progra­mului construcției desfășurate a comunismului, aduc cel mai mare aport la continua întărire a comunității țărilor socialiste, a forțelor progresului social și păcii, între Uniunea Sovietică și Romînia, între popoarele și partidele noastre se dezvoltă și se întăresc continuu relații de prietenie frățească și colaborare multilaterală. Bucurîndu-se de realizările remarcabile ale poporului sovietic ca de propriile sale succese, poporul nostru transmite în această zi sărbătorească oamenilor muncii sovietici urări de noi victorii, de înflorire și prosperi­tate a Uniunii Sovietice. Problema problemelor epocii noastre este asigu­rarea păcii. Uniunea Sovietică, guvernul sovietic și-au cîștigat mar' merite în fața popoarelor lumii datorită eforturilor neobosite pentru­­ instaurarea în relațiile dintre state a climatului de destindere, de înțelegere și colaborare, pentru preîntîmpinarea primejdiei unui nou război mondial. Politica leninistă de pace a Uniunii Sovietice, a celorlalte state socialiste găsește un ecou profund în lume, se bucură de simpatia și sprijinul tutu­ror popoarelor iubitoare de pace. Republica Populară Romînă nea Sovietică și celelalte țări socialiste, împreună cu Uniu­militează perse­verent pentru triumful principiilor de coexistență paș­nică între toate statele, fără deosebire de regim social, întregul curs al evenimentelor demonstrează că aceste principii se impun cu tot mai multă putere ca singurele juste și raționale în relațiile internaționale. Pe acest plan se situează și încheierea Tratatului cu privire la interzicerea experiențelor nucleare in trei medii, Tratat printre ai cărui primi semnatari se numără Republica Populară Romînă. Deși acest Tratat nu rezolvă problemele majore ale­­ luptei pentru preîn­tîmpinarea unui nou război mondial, el constituie un succes de seamă al politicii de coexistență pașnică, ve­nind în întîmpinarea cerințelor exprimate de-a lungul multor ani de opinia publică mondială cu privire la înce­tarea experiențelor nucleare, experiențe care reprezintă un pericol pentru populația întregului glob pămîntesc. Luptînd consecvent pentru înfăptuirea dezar­mării generale și totale, ca singura ale eficientă pentru excluderea războaielor din viața societății, considerăm necesar să sprijinim orice pas, orice măsură care poate contribui­­ la destindere în relațiile între state și la solu­ționarea pe cale pașnică a problemelor internaționale litigioase. Partidul Muncitoresc Român și guvernul țării noastre își vor aduce și în viitor întreaga lor contribuție la dezvoltarea colaborării pașnice între toate țările, la întărirea prieteniei­ frățești cu Uniunea Sovietică și celelalte țări socialiste, la victoria cauzei păcii și socia­lismului. Permiteți-mi să toastez pentru marele popor so­vietic, pentru prietenia de nezdruncinat dintre popoarele sovietic și român, în lupte al poporului pentru conducătorul încercat și călit sovietic — gloriosul Partid Comu­nist leninist al Uniunii Sovietice, pentru Comitetul său Central și guvernul sovietic, în sănătatea primului secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice și președintele guvernului sovietic, tovarășul Hrușciov ; în sănătatea ambasadorului Uniunii Sovie­tice la București, tovarășul Jegalin ; pentru pace și prietenie între toate popoarele , în sănătatea dumnea­voastră, a tuturor ! în prezent la centrala termică din Reșița se mai construiește un cazan care va contribui la îmbunătățirea încălzirii blocurilor de locuințe construite în ultimii ani în acest oraș. I I

Next