Drapelul Roşu, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 6481-6494)

1965-11-21 / nr. 6494

Anul XXII, nr. «494 ^ Duminică, 21 noiembrie 1955 4 pagini, 25 bani Fabrica de vagoane Arad. Un lot de vagoane clasă gata să pornească în călătorie. Capacitățile de producție și planul Sunt multiple căile pe care se poate acționa în întreprinderi pentru a se asigura o dinamică ascendentă producției și productivității muncii, reducerii prețului de cost, îmbunătățirii cali­tății produselor. Colectivul Uzinei de vagoane din Arad și-a îndreptat atenția, în ul­timii ani, spre mai buna utilizare a capacităților de producție existente, obținînd o înaltă eficien­ță a întregii activități e­­conom­ice. în anii sesena­­lului producția globala na, a capacităților de producție existente, a constituit una din prin­cipalele direcții în care a fost canalizată aten­ția, activitatea și efortul creator al colectivului — în primul rînd al spe­cialiștilor. Conducerea tehnică a uzinei a reușit, în mare parte să îm­bine armonios munca pentru, realizarea sarci­nilor curente cu preocu­parea pentru crearea con­dițiilor în vederea înde­plinirii sarcinilor de per­spectivă. Desigur, prin dotarea cu mașini și un­­ DIN EXPERIENȚA UZINEI DE VAGOANE ARAD a uzinei a crescut in­tr-un ritm mediu anual de 27 în sută. Anul a­­cesta în numai 17 zile se realizează o produc­ție echivalentă cu volu­mul întregii producții a anului 1938. Concomi­tent cu sporirea produc­ției, constructorii de va­goane din Arad au reu­șit să ridice continuu nivelul calitativ și să asimilize 17 noi tipuri de vagoane cu caracte­ristici tehnico-economice superioare. O realizare deosebită este proiectarea și reali­zarea vagonului modern pentru transportul călă­torilor. Calitatea supe­­rioară a vagoanelor a făcut ca „marca­ fabri­cii“ să fie tot mai cu­noscută în țară și peste hotare, producția desti­nată exportului ajun­gînd să reprezinte a­proape jumătate din to­talul producției marfă Studiind experiența colectivului Uzinei de vagoane din Arad, reiese clar că succesele obți­nute nu au venit „din senin“, ci au cerut o analiză științifică a po­sibilităților și rezerve­lor, bazată pe calcule concrete, urmată de mă­suri eficiente în toate verigile producției. Per­fecționarea organizării producției și a muncii, în vederea utilizării cet mai complete a tehnicii cu care este dotată uti­laje moderne cu randa­mente înalte, capacitatea de producție a uzinei a crescut, în tehnica mo­dernă își fac loc tot mai mult sistemele de orga­nizare științifică a mun­cii, care au la bază a­­naliza temeinică a flu­xurilor tehnologice, cal­cule minuțioase, privind timpii de executare a fiecărei operații, folosin­­du-se cele mai avansate tehnologii. Prin organi­zarea procesului de pro­ducție în flux longitudi­nal pe tacte în hala de pregătire-montaj, care cu­prinde pe o lungime de 400 de metri secțiile de pregătire, montaj-sudură și finisaj, s-a obținut o creștere importantă producției in tone pa a mp de suprafață produc­tivă. Astfel, s-a ajuns ca în prezent să se rea­lizeze un indice cu 4.9 to­ mp la pregătire și cu 3 to/mp la montaj, mai m­are față de­cît era în 1959 Practica a confirmat că în activitatea fiecărei întreprinderi esențial este a se asigura o bună co­relare a capacităților de produ­cție între toate sec­țiile. Realizarea ritmică a fabricației în secțiile de montaj și finisaj este condiționată de existența R. GHEORGHIU (Continuări in pag. a lll-a) A 300-a locomotivă Diesel electrică A 300-a locomotivă Diesel-elec­­trică a părăsit halele uzinei Elec­­troputere, plecînd în primul său drum pe magistralele de oțel ale patiiei. Aducîndu-și o prețioasă contribuție la înfăptuirea planului de dieselizare a căilor ferate con­structorii de locomotive de la Cra­iova adaugă la acest succes și im­portante îmbunătățiri tehnologice aduse în construcția locomotivelor, care au dus, între altele, la creș­terea puterii sale de tracțiune. Cu planul anul îndeplinit La jumătatea lunii noiembrie Direcția regională de drumuri și poduri­ Timișoara ne comunică înde­plinirea planului anual la lucrările de modernizări și îmbunătățiri rutiere. Dintre obiective amintim cei 47 km de îmbunătățiri pe distanțele Lugoj —­­Bocșa, Timișoara — Sînnicolaul­ Mare și Arad — Pecica, tratamentele bituminoase în lungime de 40 km pe diferite căi modernizate, 15 km de covoare asfaltice, drumuri împietruite calificate și reprofi­late etc. Cea mai spectaculoasă realizare a anului 1965 rămîne însă asfaltarea dru­mului național 7, Ilia—Săvîrșin— Radna, pe o lungime de 90 km, cu toate executările aferente — tere­sament, ««tou­­ri»..»construc­ții de poduri și podețe. Pe lingă aceasta, anul în curs va mai marca terminarea legăturii pe șoseaua Caransebeș—Reșița cu pasajul peste calea ferată. Spectacole ale prieteniei Timp de cîteva zile scena Operei de stat din Timișoara a găzduit trei soli ai artei din țara prie­tenă de peste Dunăre, R.P. Bulgaria, doi prim­­soliști ai operei din Plovdiv ; mezzosoprana , Ana Angelova, baritonul NIKOLAI SMOCEVSKI (nu VA­LENTIN DERVENTSKI, cum a apărut greșit pe afișe numele acestui cîntăreț dintre eroare­a O.S.T.A.) și prim-dirijorul Ivan Marinov. Cu ocazia spectacole­lor Carmen, Trubadurul și Aida, publicul­ timișo­rean a putut urmări evoluția cîntăreților în diver­sele roluri interpretate, apreciind arta vocală și cea a interpretării artiștilor, sub conducerea muzicală a dirijorului bulgar. Am solicitat cîteva păreri artiș­tilor oaspeți cît și gazdelor despre spectacolele realizate cu această ocazie. — Desigur, elementul cel mai important într-o instituție de artă — a început entuziast dirijo­rul I. Marinov — este atmosfera artistică de crea­ție, fapt care l-am simțit și m-a emoționat tot mai mult, de la o repetiție la alta, dîndu-mi satisfacții depline în spectacole. Opera de stat din Timișoara are un colectiv harnic și omogen, care își iubește cu multă dăruire și abnegație și-și respectă profesia de slujitori ai artei. \n­­ cotinuare, dirijor­ul bulgar ne-a făcut cunos­cută mulțumirea sa față de maestrul de cor (E. Wei­ser) și față de maestrul de balet (I. Marpozan), ca­re au stimulat nivelul spectacolelor: „îmi plac o­­rașul, oamenii și opera timișoreană — ne-a spus cu căldură mezzosoprana Anna Angelova. Am avut parteneri de scenă minunați. AL. CROITORU (Continuare în pagina a III-a) Profesor și elev. (Foto : G. PANTEA) Concert studențesc Organizarea de către consiliul U.A.S. din centrul universitar Timișoara unor concursuri între formațiile artis­­­tice ale institutelor de învățămînt su­perior constituie o formă de stimulare a activității artistice studențești și o bună pregătire pentru trecerile în re­vistă anuale ale acestor formații. Re­centul concert-concurs de muzică ușoa­ră în care s-au întrecut studenții In­­stitutului politehnic cu cei de la Uni­versitate, au dovedit-o cu prisosință. Orchestra Universității s-a evidențiat printr-un repertoriu bogat și prin ca­litatea interpretativă a bucăților execu­tate. Pentru maniera artistică perso­nală in care a executat solista Rodica Limbianu, studentă a facultății de mu­zică, a fost răsplătită cu aplauzele vii ale celor peste șase sute de specta­tori. De același succes s-au bucurat și studenții Acvilina Severin de la Uni­versitate, Ștefan Sascu și Petru Hotă­ran, soliști ai Institutului politehnic. fm­papfifiei Adeziune unanimă — hotărîre fermă Pe marginea lucrărilor plenarei lărgite a Comitetului regional de partid. Vizita în Austria a tovarășului Ion Gheorghe Maurer SCHRUNS 20 — De la trimișii speciali Agerpre«, P. Stăncescu și C. Varvara . Sîmbătă dimineața, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și persoa­nele care îl însoțesc au vizitat uzi­na Latschau, una din cele cinci hi­drocentrale ale complexului Lu­­nersse. La o altitudine de peste 1900 metri sunt folosite aici resursele hi­draulice ale rîului 111 și ale altor cursuri de apă din împrejurimi, pentru a pune în mișcare turbinele complexului hidroelectric. La sosire, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Socia­liste România a fost întîm­pinat de reprezentanți ai ministerului trans­porturilor și energiei electrice, ai so­cietății energetice lllwerice și ai uzinei Latschau. La sfîrșitul vizitei, conducerea societății a oferit un prînz în cin­stea oaspeților români. Seara, a avut loc o recepție ofe­rită de șeful landului Vorarlberg, Herbert Kessler, în cinstea președin­telui Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Șeful landului și tovarășul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. ★ In aceeași zi, ministrul comerțu­lui exterior, Gheorghe Cioară, în­soțit de Carl Boble­ter, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Exter­ne al Austriei, a vizitat fabrica de dantele și tricotaje Gebrüder Ran­gier și uzinele "textile Getzner din Vorarlberg. Mesajul tovarășului Ch­ivu Stoica Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizației Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la în­ființarea F.A.O., prima instituție specializată a Națiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv. și statelor membre, parti­cipante la cea de-a XIII-a sesiune F.A.O., sincere felicitări și un căl­duros salut, în numele­ Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul con­stitutiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agri­cultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării internațio­nale, la facilitarea unui larg schimb de experiență în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriție al popoarelor și ameliorarea produc­ției agricole. Mi­tînd pentru o largă colabo­rare internațională — pe baza res­pectării principiilor suveranității, independenței naționale și egalității statelor, Republica Socialistă Româ­nia sprijină activitățile care con­tribuie la cunoașterea reciprocă a valorilor științifice, tehnice, cultu­rale și apreciază acțiunile de asis­tență pe care F.R.O. Se Întreprinde in di­ferite țări ale lumii in dome­niul agroalimentar. In România, așa cum s-a subli­niat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a econo­miei nationale pe anii 1966—1970, agricultura reprezintă un factor de mare importanță în ansamblul eco­nomiei naționale și este chemată să aducă o contribuție din ce în ce mai însemnată la progresul tării, la ridicarea bunăstării poporului. Con­­tinuînd în ritm intens industriali­zarea socialistă a țării, vom acorda o atenție tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive și multi­laterale, capabilă să realizeze o producție agricolă sporită. România înțelege să coopereze activ și să acorde sprijinul său Or­ganizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură in ve­derea realizării obiectivelor sale fundamentale și îndeplinirii progra­mului său de activitate. Arez succes deplin lucrărilor se­siunii a XllI-a a­ Conferinței F.A.O. SPRE CER... (Foto : R. MORARU) In călătoriile, ranițele călătorii tu­rn­ic de-a lungul și de-a latul Bana­tului în ultimii trei ani de cînd lucrez la Oficiul regional pentru organizarea teritoriului agricol, am auzit, citeodată cu multă curiozitate, citeodată din simpla dorință de a afla cîte ceva și, citeodată, c-o urmă de indiferență, amestecată totuși cu un dram de com­pătimire, cîteva întrebări : „Topogra­fie ! Și ce faceți, mă rog, voi, topo­grafii ? Măsurați pămîntul ? Păi la ce­­! N-a fost măsurat ? Atunci !!“ sau „Ce fel de viață o mai fi și viața asta a voastră ? A,­șa spune-mi ?!“ ... Și-a­­tunci „ Ce era să fac J Nimic altceva decît să scriu cîte ceva, să încerc să răspund, pe măsura puterilor mele, tuturor... Și să mă ierte colegii mei intru meserie, viață și peregrinări, dacă nu vor găsi în rîndurile de față toată strădania muncii noastre. Aceasta se va datora numai faptului că rîndu­­rile de față sînt niște modeste impresii pe care mi le-am notat, în multe din serile petrecute departe de familie, după zile de lucru, după vînturile și ploile care mi-au biciuit obrajii, după... Dar, să las rîndurile carnetului să­­vorbească ... Am stat în comuna raionul Oravița o toamnă, Comoriște din o vară și înc-o toamnă. Am locuit în casa Măriei și­ a lui Miu Pan pînă am măsurat vreo mie cinci sute de hectare de pă­­mînt. Colegul meu, Ioan Cobliș, a locuit în altă parte, tot în Comoriște și a măsurat și el tot pe atîta. înaintea noast­ă au mai măsurat și alți topo­grafi alte dteva sute de hectare. Erau necesare măsurătorile pentru întocmi­rea noilor planuri topografice, pentru că trebuie întocmită noua evidență funciară pe întregul raion, pentru că gospodăriile agricole de stat și coope­rativele agricole trebuie să-și organi­zeze teritoriile, munca, activitatea, pen­tru că planificarea producției agricole trebuie să se facă pe baze perfect reale, fără dibuiri, fară neclarități, pentru că trebuie să se ia toate măsu­rile împotriva erodării solului... Și pen­tru că trebuie să se știe precis unde sa se facă plantații de vii și de pomi. Dar cîte nu trebuie știute ? Și tu, to­pograf, le-ai aflat, ai bătut pămîntul palmă cu palmă, l-ai măsurat, ai în­tocmit noul plan topografic, noua clea­­tă a curbelor de nivel, ai calculat su­prafețe, ai predat lucrarea finită. Și lucrarea poate c­o uiți. Treci la alta, aceeași și totuși alta. De la Comoriște te duci la Făget, la Bethausen, în ra­ionul Bozovici sau Deta. Uiți lucrarea ? Poate! Dar n-o să uiți un om, doi, trei patru , oamenii care au fost cu tine, care au lucrat cu tine, care au împărțit greutățile și bucuriile cu tine, oamenii care au fost arși de soare alături de tine, care au fost udați pînă la piele împreună cu tine, au fost in­­fetoșați alături de tine și­ au mîncat din veșnica hrană rece, luni și luni de zile, oameni care le-au înțeles și le-au ajutat în momentele cele mai grele cînd iui era al dracului de greu .. . ... Am stat în casa Măriei și­ a lui Miu Pan­la Comoriște, luni și luni de zile. RI — muncitor ceferist, ca — mem­bră a cooperativei agricole, l-am văzut muncind cu multă rîvnă. Muncesc pen­tru că nu pot trăi fără muncă, pentru că simt că au obligația, datoria de onoare să muncească. — Te culci, tovarășe sau ? Omul ieșea din tura de noapte. — Nu. Nu mă culc. E nevoie de mine la cooperativă. Mă duc acolo. Și n-a pomenit nimic nici de cam­pania agricola, nici de lipsa brațelor de muncă... Era îndată după răsăritul soarelui, plecam spre coasta Baehii, la măsurat pămîntul și l-am luat în că­ruța lui moș Ianoș Botoș după ce și-a alungat începutul somnului și­ a sem­nelor de­­ oboseală , cu­­ ajutorul unei găleți cu apă. Nu era nevoie de comen­tarii. De­ altfel, la­ Comorîște nu-i ne­voie de comentarii multe nici cînd e vorba de blocurile noi făcute de gospo­dăria agricolă de stat (să mai amintesc de planul topografic al tocului pe care le-au construit sau de casele noi ale oamenilor sau de magazinul ridicat a­­nul trecut ? Poate că e suficientă re­latarea prezenței comunistului Pau­liu, a soției lui, Maria, și a copilului lor Străin Miu, care, deși absolvent al liceului (azi student la Timișoara) n-a avut niciodată nevoie de vreun îndemn „special“ ca să meargă la ori­ce fel de muncă — fie măsurători to­pografice, fie la adunatul finului, fie cu vitele la păscut. Și-atunci ? O să poți uita vreodată tu, topografiile, comuna Comoriște și oamenii ei? Nu ! N-o s-o poți î ★ Cu o undă vizibilă de flegmatism, cineva, cînd mi-a văzut entuziasmul față de meseria topografiei (mă întor­ceam de la practica școlară din Sila­­giu de lingă Buziaș) mi-a spus : „Dacă vei ajunge topograf și fiecărui punct al planurilor topografice pe care le vei întocmi îi vei da o părticică din sufletul tău, în trei ani de zile se va spune despre tine „a fost“.......Nu am relatat cuvintele de mai sus pen­tru ca intenționez să răspund flegma­­tismului. Nu, însăși existența mea a­­cum la , trecerea a trei ani — con- DUMITRU SINITEANU (Continuare în pagina a 111-a) ZĂRI, OAMENI ȘI PÂMINTURI Sărbătorile de iarnă în străinătate Oficiul Național de Turism vă invită să petreceți sărbătorile de iarnă în străinătate, în cadrul ex­cursiilor organizate pe diferite iti­­nerarii în țări vecine. Astfel, cei ce vor să-și petreacă revelionul la Praga pot participa la o excursie de opt zile cu itinerariul Praga — Budapesta. O altă călătorie pe ruta Chișinău — Odesa cuprinde în pro­gramul celor opt zile sărbătorirea revelionului în acest din urmă oraș, iar cei ce vor pleca în excursia de 14 zile pe traseul Kiev — Lenin­grad — Moscova — vor fi în noap­tea de Anul Nou în Capitala Uniu­nii Sovietice. Pentru posesorii de autoturisme se stabilesc, de asemenea, progra­me și itinerarii în aceeași perioadă în Bulgaria, Cehoslovacia și Un­garia. (Agerpres) Mereu înflorite Deși anotimpul florilor a trecut de mult, noul complex horticol de pe Aleea G.F.R. din Timișoara nu este lipsit de evenimente. S-au a­­menajat sere în suprafață de 10.000 m­p, de peste două ori mai mult față de întinderea celor exis­tente anterior. Pentru a face față unor cerințe sporite atît la valorifi­carea în export cît și pentru înfru­musețarea parcurilor din oraș, com­plexul este prevăzut cu instalații de termoficare, de ventilație și de tra­tare cu îngrășăminte. Cu ajutorul acestora, grădinarii obțin culturi forțate de trandafiri, garoafe și zambile. Proiectele pentru anul viitor se configurează de pe acum. Sunt pre­văzute, printre altele, modernizarea pepinierei din calea Girocului, îm­bunătățirea sortimentului floricol de la sere și ornamentarea cu ele­mente decorative a spațiilor verzi. Azi, meciul România—Portugalia Astăzi da la ora 14 pe stadionul­­,23 August“ din Capitală are loc meciul retur de fotbal dintre echi­pele României și Portugaliei în jocul de astăzi oaspeții vor a­­linia cea mai bună formație : Car­valho, Festa, Germano, Carlos, Hilario, Pinto, Coruna, Augusto, Eusebio, Torres și Simões. Echipa țării noastre va avea ur­mătoarea componență Ionescu: Popa, Hălmăgean­u, Dan Coe, Grea­­vu, Ghergheli, Popescu, Pîrcălab, Badea, Dridea, Sorin. Jocul va fi arbitrat de elvețianul Dienst. Stațiile noastre de radio vor transmite pe programul I, cu înce­pere din jurul orei 14, desfășurarea jocului. De asemenea, telespectatorii vor putea urmări meciul în între­gime.

Next