Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)

1969-09-16 / nr. 7678

0­2 © „Titlul de pedagog nu e un titlu de drept“ Interviu cu prof. Pavel Bordan, președintele Consiliului județean Timiș al organizației pionierilor . Cunoaștem faptul, tovarășe președinte că, nu cu mult timp în urmă a avut loc la Bogda o con­sfătuire a comandanților de uni­tăți ; am dori, deci, să începem a­­ceastă conversație abordînd scopul organizării acesteia. — Lucrările recentei consfătuiri s-au desfășurat, timp de două zile, în preajma deschiderii noului an școlar și au avut ca scop princi­pal să-i înarmeze pe comandanții unităților de pionieri cu noile sar­cini­­ care le revin în perioada ur­mătoare. în acest context s-au înscris atît temele teoretice cât­­ și acțiunile practice care au fost or­ganizate. A fost prezentat un re­ferat pe tema­­ „Contribuția acti­vității cultural-artistice la educa­rea moral-estetică a elevilor“, iar prof. dr. Nicolae Pârvu, decanul Facultății de filologie a Universi­tății, a vorbit despre „Probleme de estetică“. In dorința de a oferi indicații practice privind modul de organizare și punere în scenă a unei piese am inițiat și un specta­­col-lecție susținut de un grup de actori de la Teatrul „Matei Millo“ din Timișoara, însoțit de o expu­nere a artistului emerit Gheorghe Leahu.­­ Chiar și această trecere suc­cintă în revistă a programului re­centei consfătuiri ne convinge de faptul că s-a bucurat de succes și că, în mod cert, cei aproape 160 de participanți au avut de învățat multe lucruri folositoare pentru munca lor viitoare. Dat fiind rolul lor important în procesul instruc­­tiv-educativ, am vrea să cunoaștem unele aspecte din munca coman­danților, realizări la care și-au adus contribuția. — In primul rînd, trebuie amin­tit faptul că cea mai tînără orga­nizație cuprinde în rindurile sale peste 45.000 de pionieri (adică a­­proape jumătate din numărul to­tal al elevilor de toate virstele), încadrați în 206 unități. Meritoriu este faptul că, in anul școlar tre­cut, s-a reușit antrenarea tuturor pionierilor la acțiunile culturale, artistice și sportive, punctul de pornire constituindu-1 tur, numărul cărora a detașamen­ajuns la 1.800. Ca o încununare a eforturi­lor depuse de mulți comandanți, numeroase formații artistice s-au calificat pentru faza finală a con­cursului pionieresc, 13 dintre ele fiind premiate, iar județul Timiș s-a clasat pe locul 3. Au urmat a­­poi zilele însorite de vacanță pe­trecute de mulți pionieri și șco­lari, fie în taberele județene, în cele speciale, sau pe litoral.­­ Este, de altfel, una dintre sar­cinile majore care revine școlii — acest principal factor de educație, în care învață fiecare al 5-lea ce­tățean al țării. Activitatea viitoare va trebui să se desfășoare în lumi­na documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. , „dezvoltîndu-și și perfecționîndu-și necontenit activi­tatea, școala își va îndeplini mai bine nobila misiune de formare a noilor generații ale patriei, de pregătire a constructorilor de mîi­­ne ai socialismului și comunismu­lui pe pămîntul României".­­ La realizarea acestor sarcini nobile și pline de răspundere sînt chemate să-și aducă aportul și ce­le 5.000 de cadre didactice din ju­dețul Timiș, în rândul cărora sînt înregistrați și comandanții unită­ților de pionieri. Nu este deloc întîmplător faptul că, la recenta consfătuire de la Bogda am insis­tat asupra sarcinilor noastre vi­itoare care ne revin in noile con­diții în care se deschide anul șco­lar. Tocmai de aceea participanții au primit cu un deosebit interes prețioasele îndrumări date de to­varășul prof. dr. Ioan Zahiu, se­cretar al Comitetului județean Ti­miș al P.C.R., care a rostit cuvîn­­tul de închidere la consfătuire. Subliniindu-se din nou aportul și misiunea socială a cadrelor didac­tice am fost îndrumați să pornim de la ideea că „titlul de pedagog nu e un titlu de drept“, ci el obli­gă la o muncă asiduă, perseveren­tă, solicitînd pasiune, talent și e­­xigență. S-a desprins cu multă cla­ritate pentru noi necesitatea de îmbunătăți activitatea de educație a patriotică a elevilor, coroborînd munca pionierească cu cea a șco­lii, a organizației U.T.C. Ne stau la dispoziție o multitudine de for­me. Paralel cu dezvoltarea dra­gostei față de învățătură — sar­cina primordială a elevilor — va trebui să formăm în rândul aces­tora un autentic cult al muncii, îmbunătățind activitatea d­i tehnico­­aplicativă, pregătind copiii pentru tehnica și industria modernă. For­marea unor cercuri de automobi­lism, radio-tehnică ca și a celor menite să cultive dragostea față de folclor, se impune cu acuitate nu numai în mediul urban dar și în cel rural. In agenda cotidiană a comandantului de unitate, pe u­­nul dintre primele locuri, trebuie să fie înscrisă primirea școlarului în organizația de pionieri — mo­ment marcant și de neuitat in via­ța lui. Cunoscînd faptul că, în anii trecuți s-au manifestat unele ca­rențe în munca cu cartea va­ tre­bui să urmărim impulsionarea a­­cestei activități. Este evident gre­șită delimitarea și fixarea rigidă a sarcinilor care stau în fața unui comandant, ca educator, alături de celelalte cadre didactice, avînd o permanentă îndrumare din partea organizației de partid, el va tre­bui să abordeze într-un chip nou munca în școală, să aplice, la con­dițiile specifice, sarcinile generale ce-i revin. Cu toată capacitatea sa — așa cum se sublinia în încheie­rea consfătuirii — educatorul trebuie să contribuie la formarea laterală a tînărului, pe care multi­să-l caracterizeze un optimism robust, trăsăturile omului contemporan înaintat. Discuție consemnată de NICOLAE PÎRVU SPECTACOLE CINEMATOGRAFE: MARTI, 16 SEPTEMBRIE 1969 ; Modern : VIRSTA INGRA­TA (8, 14,3­­, 16,45, 19, 21,15; In grădină, 19,30). 0 ARTA : OMUL, ORGO­LIUL, VENDETA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21). m Parc : ARUNCAȚI BAN­CA IN AER (10, 14, 16, 18, 20). H STudio : BATURILOR ARMATA CODO­DIN NOU IN LUPTA (11, 15, 17, 19, 21). Melodia : TOM JONES (11, 17, 19) și MADE IN ITALY (9, 15, 21). 0 Victoria : URLETUL LU­PILOR (10, 14, 16, 18,15, 20,30). 0 Muncitoresc-Fratella : MA­­RYSIA ȘI NAPOLEON (15, 17, 19). H Steaua roșie-Mehala . FE­MEIA NECUNOSCUTA (19) și PREMIERE STRICT SECRETE (17). m Clubul C.F.R. : CĂLUGĂ­RIȚĂ ȘI COMISARUL (10, 16, 18, 20). L­U­G­O­J­0 23 AugUst : CONTESA CO­SEL. 0 Victoria : MARIANNA, A­­GENT 0555. 0 I.T.L. : TARZAN, OMUL MAIMUȚA. B­U­Z­I­A­Ș 0 DINAmO : CELE TREI NOPȚI ALE UNEI IUBIRI. SIM­1COL­UL MARE 0 POpular : JOCURI NE­SCHIMBATE. J­I­M­B­O­L­I­A 0 FlacăRa : DRUMURI. 0 30 Decembrie : SURPRI­ZELE DRAGOSTEI. D­E T­A­C Parc : PE TEREN PRO­PRIU FĂGET 0 30 Decembrie : BOMBA DE LA ORA 10:10. TELEVIZIUNE MARȚI, 16 SEPTEMBRIE 1969 17,30 Buletin, de știri. 17,35 Lumea copiilor. Marek Pistru­iatul — film serial pentru co­pii. 18 Studioul tineretului șco­lar. „Vă place muzica ?“. 18,20 Criterii. Gong. Turneul „Tea­trului Alb­“ din Moscova. „De viață, de dragoste, de moarte" — recital de poezie, în premie­ră la Teatrul Alb­ din Bucu­rești 18,45 Coordonate ale științei românești. 19,15 Cinte­­ce bătrînești. 19,30 Telejurnalul de seară. 19,45 Ediție specială. Actualitatea economică. 20 Film artistic : „Comoara din Vadul Vechi“. 21,40 Publicitate. 21,45 „Lunga vară fierbinte". 22,35 Telejurnalul de noapte și bu­letinul meteorologic. 22,50 Se­­lecțiuni înregistrate de la fes­tivitatea de deschidere a Cam­pionatelor europene de atle­tism de la Atena. ADUNAREA COMEMORATIVĂ DE LA JI­MBOLIA Se împlinesc 25 de ani de cind in acea toamnă de neuitat a lui ’44, la Jimbolia au fost asasinați mișelește, de către trupele hitleriste, șapte antifas­ciști, muncitori și țărani de na­ționalitate germană, fii ai leagurilor bănățene, care me­ra chemarea Partidului Comunist Român și-au ridicat glasul pen­tru libertatea și fericirea po­porului, pentru prietenia și fră­ția dintre toți oamenii muftciî din patria noastră. Cu acest prilej, duminică la Jimbolia a avut loc o adunare comemorativă închinată cinsti­rii memoriei celor șapte an­tifasciști. La adunare au parti­cipat reprezentanți ai organelor județene și locale de partid și de stat, rude și prieteni ai ce­lor căzuți sub gloanțele uciga­șilor, veterani ai mișcării co­muniste și muncitorești locale, numeroși oameni ai muncii, bă­­trîni și tineri — români, ger­mani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — locuitori ai o­­rașului Jimbolia. In numele Comitetului jude­țean Timiș al P.C.R. și al Con­siliului popular județean, to­varășul Nicholaus Berwanger, președintele Consiliului jude­țean al oamenilor muncii de naționalitate germană, a rostit în limba română și în limba germană un cuvînt omagial în­chinat vieții și luptei celor șap­te antifasciști, cauzei pentru care s-au jertfit. A luat apoi cuvintul conf. dr. Traian Bunescu, președintele Comitetului județean Timiș pentru cultură și artă, care a evocat momente din luptele și acțiunile patriotice ale maselor populare din orașele și satele bănățene, conduse de comuniști, împotriva cotropitorilor hitle­­riști, pentru eliberarea pămîn­­tului patriei. „Jertfa celor care și-au dăruit viața pentru ferici­rea poporului, pentru libertate și socialism — a arătat vorbito­rul — va rămîne întotdeauna pentru noi o pildă vie a abne­gației supreme, a înaltului pa­triotism de care au dat dovadă cei mai buni fii ai patriei noas­tre. Astăzi, sub conducerea în­țeleaptă a Partidului Comunist Român, oamenii muncii din patria noastră socialistă — ro­mâni, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — ani­mați de aceleași idealuri, își făuresc în strînsă prietenie și frăție o viață nouă, liberă și fe­ricită, pășind cu încredere pe drumul luminos deschis de mă­rețul program de dezvoltare multilaterală a țării, elaborat de Congresul al X-lea al Parti­dului Comunist Român“. In acordul unui marș solemn, la monumentul celor șapte eroi ai clasei muncitoare, pe care sunt dăltuite cu slova cinstirii veșnice numele acestor fii ai Jimboliei, antifasciștii Schmidt Mateyas, Lebotzky Ianoș, Petri Mikloș, Farle Nikolaus, Höfler Peter, Keller Johann și Koch Ferdinand, au fost depuse co­roane, jerbe și buchete de flori din partea Comitetului orășe­nesc de partid și a Consiliului popular orășenesc, a întreprin­derilor și instituțiilor, și a or­ganizațiilor obștești și de tine­ret locale. V. AIUREȘAN Lucrările agricole (Urmare din pag. 1) producții scăzute de griu în acest an. Că este așa ne-o dovedesc atît întîrzierea unor unități la elibera­tul terenului, condiționatul­ se­mințelor și stabilirea celor mai potrivite soiuri, slabe, la recoltatul cit și rezultatele culturilor de toamnă și pregătirea patului ger­minativ. „Noi, ne-a declarat Constantin Dejica, președintele C.A.P. Răchita, semănăm 100 hectare din cu grîu din soiul „București­ 1“, 100 cu Betostaia și alte 100 hectare cu soiul nr. 301. Sămînța-i curățată și probele trimise încă de acum două săptămîni pentru analiză...“. Nu știm după ce raționament s-au condus președintele de la Răchita și inginerul agronom al cooperativei, cind au stabilit în­­sămînțarea soiului nr. 301, care și în condițiile acestui an a dat, pe ogoarele unității, cu 400-500 kg la ha mai puțin decit Rezostala 1. Aceasta cu atît mai mult cu cit la consfătuirea griului de la Bucu­rești și la recenta ședință de ana­liză de la Timișoara pe această problemă, s-a accentuat din nou că soiul nr. 301, care s-a dovedit ne­productiv, trebuie să fie scos com­plet din cultură. Oare experiența proprie și a unităților fruntașe, ca și indicațiile organelor agricole su­perioare nu sînt valabile și pentru cooperativa agricolă din Răchita ? Intrînd mai în miezul problemei, președintele a recunoscut că nici semințele nu sînt condiționate, lu­crarea fiind abia la început. Cu ziborul aflat la dispoziție și munca slab organizată, cele 75 tone de grîu necesare pentru sămînță nu vor putea fi condiționate nici peste două luni. Considerăm că este da­toria conducerii U.J.C.A.P. de sprijini operativ această coopera­a­tivă și altele în situații similare, indrumîndu-le să condiționeze se­mințele la unitățile învecinate care au selectoare de mare capacitate. (Răchita la Dumbrava, bunăoară). Greșit a procedat conducerea C.A.P. din Răchita și la trimite­rea probelor de semințe la labo­­­­ratorul de control. Pentru aceas­tă operație au fost triprate doar citeva kilograme de grîu, știut este că proba se ridică cinci din întregul lot condiționat. Așadar, situațiile diferă consi­derabil de la o unitate la alta. Anomaliile semnalate își au izvo­rul in defectuoasa organizare a muncii, în slaba preocupare a u­­nor conduceri de unități și a spe­cialiștilor în­ impulsionarea rit­mului lucrărilor agricole de sezon. In scopul efectuării la timp și fără pierderi a recoltărilor, a transportului și depozitării pro­duselor, ca și a însămînțării epoca optimă și la înalt nivel ca­în litativ­a culturilor de toamnă se impune o mai susținută mare din partea comitetelor întru­co­munale de partid și a organelor agricole județene. E necesar , un control sistematic pentru a deter­mina îmbunătățirea substanțială a activității consiliilor de condu­cere și a tuturor specialiștilor din unitățile agricole ale județului, să nu fie precupețit nici un efort pentru strînsul la timp al tuturor culturilor de toamnă și pregătirea în bune condiții a producției a­­nului viitor. VREMEA TIM­PUL PROBABIL PENTRU 16 SEPTEM­BRIE 1969. Vreme nestabilă, cu cerul noros. Vor cădea ploi locale. Vîntul va su­fla moderat, cu locale din sud-vest, intensificări cu rotire spre nord-vest. Temperatura în scădere — noaptea, minime­le, vor fi cuprinse intre 12 și 16 grade iar ziua, maximele, vor urca intre 19 și 25 grade. DRAPELUL ROȘU-7,678 Invitație la spectacolul CIOCÎRLIEI" . Cunoscutul ansamblu folcloric „Ciocîrlia“ care se află in turneu prin țară, va poposi și in orașul nostru. în seara zilei de 18 septem­brie, la ora 19,30, va susține la Tea­trul de vară din Parcul de cultură un spectacol folcloric. Programul cuprinde cele mai alese dansuri și cîntece din repertoriul ansamblu­lui. Ii vom revedea pe soliștii vo­cali :Aurelia Fătu-Răduțu, artistă emerită, Ion Cristoreanu, Maria Ciobanu, Maria Păunescu, Maria Butaciu, Simion Pop, Ion Dolănes­­cu, numeroși soliști instrumentiști, precum și neîntrecuții călușari, a căror faimă este inegalabilă. Di­rector artistic și prim-dirijor este Constantin Arvinte, iar dirijor Gheorghe Zamfir. UN CLIȘEU , dans popular românesc, în execuția ansamblului „Cio­cîrlia“. LENAU -omagiu timișorean (Urmare din pag.­a Io­ din, cerceta și­ răspîndi opera poe­tică a lui Lenau, în viitor — a a­­rătat apoi vorbitorul — societatea se va strădui să facă totul pentru a sluji pacea europeană și colabo­rarea dintre popoare. Vorbind în numele tuturor lo­cuitorilor orașului, primarul mu­nicipiului Timișoara, Coriolan Pop, și-a exprimat satisfacția că orașul care sărbătorește acum 700 ani de existență documentară, poate să onoreze în pragul acestui moment aniversarea, și amintirea poetului Lenau, pe care poporul nostru l-a cinstit de totdeauna, cum o dovedește și participarea oamenilor de cultură români la lucrările sesiunii. Primarul Timi­șoarei a avat de asemenea deplin succes sesiunii. Prof. dr. docent Ioan Curea, rectorul Universității, a adus oas­peților salutul înaltului lăcaș de cultură care găzduiește manifesta­rea închinată poetului Lenau. Reținem, de asemenea, din cele spuse apoi de dr. Fred Sinowatz, vicepreședintele societății, consi­lier cultural, dă relațiile și con­tactele dintre țări trebuie duse a­­tît la nivelul conducătorilor state­ și oamenilor politici, ci­ de între regiuni, orașe și societăți ca­re re cultivă problemele culturii. Re­­prezentînd pe primarul Vienei, dr. Heinz Tünke, al municipalității consilier cultural, vieneze, salută sesiunea, arătindu-și bucuria de a cunoaște România. Dr. Siegfried Freiberg, membru în conducerea centrului austriac al Penclubului, a subliniat faptul că literatura, prin scopurile ei umanitare, întă­rește legăturile dintre popoare. Po­etul Anghel Dumbrăveanu, secre­tarul Asociației scriitorilor din Ti­mișoara, a arătat­­ ca acest nimeni de cultură și schimb ere­de valori spirituale, apropie și adîn­­cește legăturile dintre popoarele noastre. Banatul, acest pămînt al cîntecului­ și legendelor, a dat pe Lenau care este atît de apropiat de Eminescu. Cele două genii ale poe­ziei călăuzesc activitatea poeților români și germani din orașul nos­tru. S-a dat apoi cuvântul d-lui dr. Nikolaus Britz, secretarul general al Societății, care a prezentat ra­portul general de activitate pe ul­timii cinci ani. O bună parte a ra­portului a fost consacrată legătu­rilor tradiționale dintre poporul ro­mân și cel austriac. Astăzi, a arătat raportorul, le­găturile noastre tradiționale tre­buie să fie adîncite și avem con­vingerea că toate contactele dintre oamenii noștri de­­ cultură și artă sînt menite să contribuie la adîn­­cir­ea și întărirea păcii în lume, ceea ce urmărește și Societatea in­ternațională Lenau. Cuvintele rostite la adunarea­­ festivă au fost primite în repetate rînduri cu aplauze de către parti­cipanții la ședința festivă. Lucrările sesiunii au fost relua­te luni dimineață, sub președinția prof. dr. Wolfgang Martens (R. F. a Germaniei), cind, au fost pre­zentate o serie de comunicări. Au fost urmărite cu interes expuneri­le prezentate de : prof. dr. Liviu Rusu (Cluj) — „Spiritul și carac­terul literaturii române“, dr. Se­villa Răducanu (București) — „Le­nau în România“, Dorothea Sassu (București) — „Răspîndirea în Ro­mânia a traducerilor din opera lui Lenau“, prof. dr. Gr. Tănăsescu (București) — „Dorul la Eminescu și Lenau“, prof. dr. Victor lancu (Timișoara) — „Lenau și spiritul austriac“ și Fr. Liebhard (Timi­șoara) — „Familia lui Lenau în Banat“. ★ Pentru astăzi, programul pre­vede continuarea ședințelor de comunicări, pînă la ora 11 și o vi­zită în comuna natală a scriitoru­lui. Seara, la ora 20, în studioul Liceului de muzică, corul Filar­monicii de stat „Banatul“, corul „Fr. Schubert“ al Casei municipa­le de cultură și corul Casei oră­șenești de cultură din Jimbolia, Teatrul „Matei Millo“ și Teatrul german de stat, vor prezenta, în cinstea oaspeților, un spectacol li­­ric-muzical. Lucrările sesiunii continuă. Aprovizionarea populației cu legume-fructe Fideli obligațiilor pe care ni le-am asumat față de publicul cum­părător, poposim din nou în piețele agroalimentare ale Timișoarei, ale­­gînd, ca și data trecută, o zi de piață. In ultimul articol apărut pe această temă remarcasem că — in­diferent de ceea ce indică progra­mul de funcționare al unităților comerțului organizat — ora la ca­re te poți aproviziona efectiv (în sensul de a găsi marfa dorită) este tîrzie, cu mult, în urma apariției producătorilor individuali. Consta­tăm cu mulțumire că de la o săp­­tămînă la alta, observațiile noastre au avut un oarecare ecou, chiar la o oră matinală gospodinele în­­tîlnesc în chioșcurile și tarabele C.L.F. sau I.A.S. multe din produ­sele de bază ale alimentației de sezon. Bineînțeles, problema nu este încă total soluționată : desfa­cerea cartofilor și a roșiilor începe destul de tîrziu, în primul caz ne­­fiind nici pînă în prezent acoperit complet necesarul pe oraș. Propunîndu-ne să revenim și în viitor asupra preocupărilor furni­zorilor și beneficiarilor pentru a­­provizionarea populației cu legu­­me-fructe în perioadele de timp cele mai convenabile, de astă­ dată, acordăm o mai mare atenție ma­gazinelor intercooperatiste. Tot ce există la Timișoara, chioșc sau tarabă intercooperatistă, ține de magazinul din piața Petru Ra­­reș — responsabilă Ana Bálint Deși destul de numeroase, subuni­tățile sale nu sunt egal repartizate în toate cartierele orașului. Dar să le căutăm acolo unde ele se află într-o proporție mai mare, în pia­ța­ Reșița. Prima firmă intîlnită, mare și frumos vopsită , ÎNTERCOOPERATIST, MAGAZINUL CHIOȘC NR. 5, C.A.P. VARIAȘ. Este ora 8 șî încă n-a început vânzarea. Unitatea stă închisă, nici urmă de vînzător. Iscoditoare, gospodinele își fac drum și pe acolo. — Nu deschide?I se mira una. — De ce să deschidă, face alta, nu vezi ce are înăuntru ? Pe drept cuvînt, de ce să des­chidă?! Pentru cîteva­ căpățîni de varză cu foile veștejite ? Pentru cei trei dovleci sau pentru o lădiță cu morcovi ? Pentru un pumn de struguri, citeva mere și piersici, toate rămase din ajun ? Se face 8,30 și după toate semnele nici aici și nici în vecini, la : MAGAZIN IN­­TERCOOPERATIST — CHIOȘC C.A.P. CENAD, unde, de asemenea, e tras grilajul din plasă, nu se poa­te prezice o abundență deosebită, în vreme ce, la cîțiva pași distan­ță, rețeaua C.L.F. e In picioare de la 6 dimineața. Prima întîlnire cu subunitățile magazinului întercooperatist a avut loc pe la 9:30 în piața Timișoara 700 (noua piață agro-alimentară a cartierului Cetate, dată recent în folosință). Un flăcău trăsese la una din mesele rezervate producători­lor individuali și se străduia să vîn­­dă ceva prune. De n-ar fi fost ha­latul alb, după volumul și diver­sitatea mărfii, mai-mai că l-ai fi trecut în rindul particularilor. — Dumneavoastră de cine apar­­e țineți ! — De magazinul întercooperatist. — Sînteți singur aici ? — Singur. — Și altă marfă ? — Numai ce se vede. — N-o să mai primiți nimic ? — Știu eu ?! S-ar putea ... Descriptiv, cam așa stau lucruri­le. Statistic, s-ar putea spune mai multe. In acea zi, de dimineață pînă seara, magazinul intercoopera­­tist împreună cu subunitățile sale a desfăcut în orașul Timișoara, u­u titlu de marfă proaspătă următoa­rele produse de bază : 1.064 kg roșii, 717 kg ardei gras, 1.068 kg gogoșari, 200 kg pere, 500 kg pru­ne, 800 kg struguri de masă și nimic la vinete, varză, castraveți, morcovi, mere, piersici etc. Ca cifră de referință prezentăm : 710 și 550 kg vinete in desfacere di­rectă la C.A.P.-uri șî, respectiv pro­ducători individuali. Fără îndoială că nu pretinde ni­meni ca volumul produselor desfă­cute direct de către C.A.P.-uri sau prin magazinul intercooperatist să atingă nivelul celor existente în rețeaua C.L.F., care este principa­lul factor în valorificarea legume­lor și fructelor. Cu toate acestea, trebuie să avem în vedere citeva considerente : magazinul interco­­operatist 1) a angajat o seamă de oameni a căror productivitate se cere urmărită și a căror disponibi­litate folosită integral ; 2) în con­cepția inițiatorilor unitatea avea un rol mai însemnat în comerțul local cu produse de sezon ; 3) bine organizată și aprovizionată, ea și-ar putea crea două apanaje im­batabile — produse proaspete sosite prin aprovizionare directă, „de prezentare“, caz în care marfă ar deveni un punct de atracție în piață. ★ Gașipar Florica din Căpăt a lăsat lucrul la C.A.P. și de trei zile vin­de nestingherită ciuperci în piață, pe sortimente cu 10 și 8 lei kilo­gramul, că, de­­, a fi muncit la ele cu semănatul, săpatul, plivitul și udatul. O întrebăm : Le-ai dus la analiză ? Nu! Nu le duci? Ba! Și taxatorul de piață te lasă în pace ? Da !­­Vînzarea ciupercilor de că­tre persoane neautorizate e inter­zisă prin Hotărîrea nr. 3/1969­­ a Consiliului popular județean. Il cău­tăm pe inspectorul Milan Kekez și confiscă marfa și o trimite la ..Controlul alimentelor“. Mai apu­că ea de-mi­ zice la ureche : „la­_ să-mă in pace și dă-mi o plasă că-țî pun două bîle de minătărci pe gratis .. AI SIRCA „FRUNZE VEȘTEDE" PRIN MAGAZINE INTERCOOPERATISTE 2<XXX>OO<><X><i0<XX><KXX><X>i‘Ji MESAJUL PRIETENESC Al UNEI VECHI SCENE RUSE :Ne vorbește A.V, Solodovnlkov, S directorul Teatrului Mic împreună cu un colectiv de < , actori ai Teatrului­­ Mic din Mos­­­­cova, a sosit la Timișoara șî di­­­­­­rectorul teatrului, A. V. SOLO­­S­DOVNIKOV. Domnia­ sa a avut­ I amabilitatea să răspundă la cîte­­­va întrebări în legătură cu tur­­c ■ neul pe care Teatrul Mic, Teatrul­­­ Academic de Stat, decorat cu Or­­­­dinul Lenin, îl face în țara noas­­­­­tră. — După cite îmi amintesc,­­ Teatrul Mic a mai dat spectacole­l 1 in România. — Este adevărat, acum 11 ani în 1958. — După ce criterii au­ ales pie­sele pentru acest turneu ? — Am ales puține piese , trei.­­ Dar ele sun­t caracteristice pentru­­­­ căutările creatoare de astăzi ale­­ ’ Teatrului Mic. ..Banii turbați","­­ piesa clasicului Ostrovski, o nouă d ■­montare pe care moscoviții nu au­­­­ văzut-o încă. Apoi piesa filozofi­­­­­că a lui Gorki, „Bătrînul“, și, in­a 1 fine, o lucrare contemporană, „Un­­­­chiul tău, Mișa", de G. D. Moliva- J­­­ii. Aceste piese credem că sunt­­­i edificatoare și reflectă personali­­­­tatea creatoare a teatrului nostru, ■ sunt tipice pentru arta interpreta­­­­­­tivă a celor trei generații de ac­­­­­­tori, care joacă pe scena noastră. < — Ce genuri de piese cuprinde­m ’ repertoriul teatrului dv. ? — Avem în repertoriu circa 90­­ • de piese de genuri diferite : tra­­­­­gedii, drame, piese comice și chiari­n vodeviluri. Credem că numai cu­ s­prinzind genuri din cele mai di­­­­­ferite, actorii, regizorii, pot să-și î­i dezvăluie și să-și valorifice po­­­­­tențele lor artistice. — Este cunoscută și prețuită și1» ! în România tradiția realistă c a­­ teatrului rus, tradiție continuată­ ‘ și îmbogățită de actorii noilor ge­­­­nerații. — Da, tradiția teatrului nostru­­ , însumează aproape 190 de ani( in 1974 se împlinesc 190 de ani)­­ de la înființarea Teatrului Mic.­­­ Dar noi nu ne oprim numai la­ , ceea ce s-a făcut, ci fiind recep­­­­­tivi la realitatea vieții, ne stră­­­­­­duim să aducem noul. Toate ge­nerațiile de actori tind să fie mo­­­derne în interpretare, tematică,­ ‘ I genuri și idei. — Spre ce se orientează crea­­­ția artistică a Teatrului Mic? Cin ‘ noutăți și-au făcut loc in inter­­­pretare ? — La tinerele generații de «c­<­i­tori se observă tendința de a se­­­ comporta pe scenă ca în viață­ , renunțînd, să zicem, la plasticita­te, la claritatea vorbirii scenice, la r­­ susținerea ritmului scenic. Cred­­ că aceste tendințe sunt puțin pro­­­­o­ductive și mă îndoiesc, că ele ar­­ putea să ducă teatrul înainte. Sarcina noastră este permanenta­­ îmbogățire a creației interpretări­­i lue tradiționale, și nu să o redu­­­­cem la o simplă copiere a vieții." — Știm că ați deschis cea de-a­ 1­46-a stagiune teatrală la Ti­­­mișoara. Ce semnificații dați a­­­­cestui eveniment ? — Am sosit tocmai din preajma 1­­ sărbătoririi orașulu­i Timișoara, pej­e care o cinstim cu aceste­ spectaco­­­­­­le, după cum cinstim publicul său ‘ [ 1­ospitalier. Directorul Teatrului Mic ne-a < ■ vorbit, de asemenea, despre in­­­­­terpreții de frunte ai pieselor pe ‘ , care le prezintă în turneu și pe ‘ ■ care publicul timișorean i-a a­ * ’ plaudat călduros în cele trei re­prezentații susținute la noi. Popu­­­­lara actriță Elina A. Bîstrițkaia, ] cunoscută și ca artistă de film,­ a jucat în „Banii turbați“. I-am­­ cunoscut apoi pe I. I. Katurov,, E. M. Șatrova, N. V. Podgornîi, V. V. Kenigson, în spectacolul cu * ’ piesa „Bătrînul" rolul principal , l-a avut M. I. Tarrov, un actor de­­­­ o mare forță expresivă, iar în al­te roluri au evoluat B. V. Tele­­ghin, N. I. Rîjov, A. S. Pozakov, V. I. Hodreakov a fost interpre­­t­a­tul principal în piesa „Unchiul O , tău, Mișa“. Alături de dînsul X­­ E. M. Solodova, L. V. Harcenko, M. I. Sedova, V. M. Solomin.1 ■A. I. Smirnov și-au confirmat ta-J I lentul, potențat de regia lui A. B . Satrin. V. B. Monahov și I. V. 1 Varpahovski. Dar turneul în țara noastră a­­­ Teatrului Mic va continua. Am a­­­­­flat că va prezenta spectacole și­ , la Craiova și București, după­­­­ care îl așteaptă un turneu în Bul­ k­­­garia. A11RCEA­V MUNTEANU <

Next