Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)
1969-09-16 / nr. 7678
02 © „Titlul de pedagog nu e un titlu de drept“ Interviu cu prof. Pavel Bordan, președintele Consiliului județean Timiș al organizației pionierilor . Cunoaștem faptul, tovarășe președinte că, nu cu mult timp în urmă a avut loc la Bogda o consfătuire a comandanților de unități ; am dori, deci, să începem această conversație abordînd scopul organizării acesteia. — Lucrările recentei consfătuiri s-au desfășurat, timp de două zile, în preajma deschiderii noului an școlar și au avut ca scop principal să-i înarmeze pe comandanții unităților de pionieri cu noile sarcini care le revin în perioada următoare. în acest context s-au înscris atît temele teoretice cât și acțiunile practice care au fost organizate. A fost prezentat un referat pe tema „Contribuția activității cultural-artistice la educarea moral-estetică a elevilor“, iar prof. dr. Nicolae Pârvu, decanul Facultății de filologie a Universității, a vorbit despre „Probleme de estetică“. In dorința de a oferi indicații practice privind modul de organizare și punere în scenă a unei piese am inițiat și un spectacol-lecție susținut de un grup de actori de la Teatrul „Matei Millo“ din Timișoara, însoțit de o expunere a artistului emerit Gheorghe Leahu. Chiar și această trecere succintă în revistă a programului recentei consfătuiri ne convinge de faptul că s-a bucurat de succes și că, în mod cert, cei aproape 160 de participanți au avut de învățat multe lucruri folositoare pentru munca lor viitoare. Dat fiind rolul lor important în procesul instructiv-educativ, am vrea să cunoaștem unele aspecte din munca comandanților, realizări la care și-au adus contribuția. — In primul rînd, trebuie amintit faptul că cea mai tînără organizație cuprinde în rindurile sale peste 45.000 de pionieri (adică aproape jumătate din numărul total al elevilor de toate virstele), încadrați în 206 unități. Meritoriu este faptul că, in anul școlar trecut, s-a reușit antrenarea tuturor pionierilor la acțiunile culturale, artistice și sportive, punctul de pornire constituindu-1 tur, numărul cărora a detașamenajuns la 1.800. Ca o încununare a eforturilor depuse de mulți comandanți, numeroase formații artistice s-au calificat pentru faza finală a concursului pionieresc, 13 dintre ele fiind premiate, iar județul Timiș s-a clasat pe locul 3. Au urmat apoi zilele însorite de vacanță petrecute de mulți pionieri și școlari, fie în taberele județene, în cele speciale, sau pe litoral. Este, de altfel, una dintre sarcinile majore care revine școlii — acest principal factor de educație, în care învață fiecare al 5-lea cetățean al țării. Activitatea viitoare va trebui să se desfășoare în lumina documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. , „dezvoltîndu-și și perfecționîndu-și necontenit activitatea, școala își va îndeplini mai bine nobila misiune de formare a noilor generații ale patriei, de pregătire a constructorilor de mîine ai socialismului și comunismului pe pămîntul României". La realizarea acestor sarcini nobile și pline de răspundere sînt chemate să-și aducă aportul și cele 5.000 de cadre didactice din județul Timiș, în rândul cărora sînt înregistrați și comandanții unităților de pionieri. Nu este deloc întîmplător faptul că, la recenta consfătuire de la Bogda am insistat asupra sarcinilor noastre viitoare care ne revin in noile condiții în care se deschide anul școlar. Tocmai de aceea participanții au primit cu un deosebit interes prețioasele îndrumări date de tovarășul prof. dr. Ioan Zahiu, secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., care a rostit cuvîntul de închidere la consfătuire. Subliniindu-se din nou aportul și misiunea socială a cadrelor didactice am fost îndrumați să pornim de la ideea că „titlul de pedagog nu e un titlu de drept“, ci el obligă la o muncă asiduă, perseverentă, solicitînd pasiune, talent și exigență. S-a desprins cu multă claritate pentru noi necesitatea de îmbunătăți activitatea de educație a patriotică a elevilor, coroborînd munca pionierească cu cea a școlii, a organizației U.T.C. Ne stau la dispoziție o multitudine de forme. Paralel cu dezvoltarea dragostei față de învățătură — sarcina primordială a elevilor — va trebui să formăm în rândul acestora un autentic cult al muncii, îmbunătățind activitatea di tehnicoaplicativă, pregătind copiii pentru tehnica și industria modernă. Formarea unor cercuri de automobilism, radio-tehnică ca și a celor menite să cultive dragostea față de folclor, se impune cu acuitate nu numai în mediul urban dar și în cel rural. In agenda cotidiană a comandantului de unitate, pe unul dintre primele locuri, trebuie să fie înscrisă primirea școlarului în organizația de pionieri — moment marcant și de neuitat in viața lui. Cunoscînd faptul că, în anii trecuți s-au manifestat unele carențe în munca cu cartea va trebui să urmărim impulsionarea acestei activități. Este evident greșită delimitarea și fixarea rigidă a sarcinilor care stau în fața unui comandant, ca educator, alături de celelalte cadre didactice, avînd o permanentă îndrumare din partea organizației de partid, el va trebui să abordeze într-un chip nou munca în școală, să aplice, la condițiile specifice, sarcinile generale ce-i revin. Cu toată capacitatea sa — așa cum se sublinia în încheierea consfătuirii — educatorul trebuie să contribuie la formarea laterală a tînărului, pe care multisă-l caracterizeze un optimism robust, trăsăturile omului contemporan înaintat. Discuție consemnată de NICOLAE PÎRVU SPECTACOLE CINEMATOGRAFE: MARTI, 16 SEPTEMBRIE 1969 ; Modern : VIRSTA INGRATA (8, 14,3, 16,45, 19, 21,15; In grădină, 19,30). 0 ARTA : OMUL, ORGOLIUL, VENDETA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21). m Parc : ARUNCAȚI BANCA IN AER (10, 14, 16, 18, 20). H STudio : BATURILOR ARMATA CODODIN NOU IN LUPTA (11, 15, 17, 19, 21). Melodia : TOM JONES (11, 17, 19) și MADE IN ITALY (9, 15, 21). 0 Victoria : URLETUL LUPILOR (10, 14, 16, 18,15, 20,30). 0 Muncitoresc-Fratella : MARYSIA ȘI NAPOLEON (15, 17, 19). H Steaua roșie-Mehala . FEMEIA NECUNOSCUTA (19) și PREMIERE STRICT SECRETE (17). m Clubul C.F.R. : CĂLUGĂRIȚĂ ȘI COMISARUL (10, 16, 18, 20). LUGOJ0 23 AugUst : CONTESA COSEL. 0 Victoria : MARIANNA, AGENT 0555. 0 I.T.L. : TARZAN, OMUL MAIMUȚA. BUZIAȘ 0 DINAmO : CELE TREI NOPȚI ALE UNEI IUBIRI. SIM1COLUL MARE 0 POpular : JOCURI NESCHIMBATE. JIMBOLIA 0 FlacăRa : DRUMURI. 0 30 Decembrie : SURPRIZELE DRAGOSTEI. DE TAC Parc : PE TEREN PROPRIU FĂGET 0 30 Decembrie : BOMBA DE LA ORA 10:10. TELEVIZIUNE MARȚI, 16 SEPTEMBRIE 1969 17,30 Buletin, de știri. 17,35 Lumea copiilor. Marek Pistruiatul — film serial pentru copii. 18 Studioul tineretului școlar. „Vă place muzica ?“. 18,20 Criterii. Gong. Turneul „Teatrului Alb“ din Moscova. „De viață, de dragoste, de moarte" — recital de poezie, în premieră la Teatrul Alb din București 18,45 Coordonate ale științei românești. 19,15 Cintece bătrînești. 19,30 Telejurnalul de seară. 19,45 Ediție specială. Actualitatea economică. 20 Film artistic : „Comoara din Vadul Vechi“. 21,40 Publicitate. 21,45 „Lunga vară fierbinte". 22,35 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22,50 Selecțiuni înregistrate de la festivitatea de deschidere a Campionatelor europene de atletism de la Atena. ADUNAREA COMEMORATIVĂ DE LA JIMBOLIA Se împlinesc 25 de ani de cind in acea toamnă de neuitat a lui ’44, la Jimbolia au fost asasinați mișelește, de către trupele hitleriste, șapte antifasciști, muncitori și țărani de naționalitate germană, fii ai leagurilor bănățene, care mera chemarea Partidului Comunist Român și-au ridicat glasul pentru libertatea și fericirea poporului, pentru prietenia și frăția dintre toți oamenii muftciî din patria noastră. Cu acest prilej, duminică la Jimbolia a avut loc o adunare comemorativă închinată cinstirii memoriei celor șapte antifasciști. La adunare au participat reprezentanți ai organelor județene și locale de partid și de stat, rude și prieteni ai celor căzuți sub gloanțele ucigașilor, veterani ai mișcării comuniste și muncitorești locale, numeroși oameni ai muncii, bătrîni și tineri — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — locuitori ai orașului Jimbolia. In numele Comitetului județean Timiș al P.C.R. și al Consiliului popular județean, tovarășul Nicholaus Berwanger, președintele Consiliului județean al oamenilor muncii de naționalitate germană, a rostit în limba română și în limba germană un cuvînt omagial închinat vieții și luptei celor șapte antifasciști, cauzei pentru care s-au jertfit. A luat apoi cuvintul conf. dr. Traian Bunescu, președintele Comitetului județean Timiș pentru cultură și artă, care a evocat momente din luptele și acțiunile patriotice ale maselor populare din orașele și satele bănățene, conduse de comuniști, împotriva cotropitorilor hitleriști, pentru eliberarea pămîntului patriei. „Jertfa celor care și-au dăruit viața pentru fericirea poporului, pentru libertate și socialism — a arătat vorbitorul — va rămîne întotdeauna pentru noi o pildă vie a abnegației supreme, a înaltului patriotism de care au dat dovadă cei mai buni fii ai patriei noastre. Astăzi, sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist Român, oamenii muncii din patria noastră socialistă — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — animați de aceleași idealuri, își făuresc în strînsă prietenie și frăție o viață nouă, liberă și fericită, pășind cu încredere pe drumul luminos deschis de mărețul program de dezvoltare multilaterală a țării, elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român“. In acordul unui marș solemn, la monumentul celor șapte eroi ai clasei muncitoare, pe care sunt dăltuite cu slova cinstirii veșnice numele acestor fii ai Jimboliei, antifasciștii Schmidt Mateyas, Lebotzky Ianoș, Petri Mikloș, Farle Nikolaus, Höfler Peter, Keller Johann și Koch Ferdinand, au fost depuse coroane, jerbe și buchete de flori din partea Comitetului orășenesc de partid și a Consiliului popular orășenesc, a întreprinderilor și instituțiilor, și a organizațiilor obștești și de tineret locale. V. AIUREȘAN Lucrările agricole (Urmare din pag. 1) producții scăzute de griu în acest an. Că este așa ne-o dovedesc atît întîrzierea unor unități la eliberatul terenului, condiționatul semințelor și stabilirea celor mai potrivite soiuri, slabe, la recoltatul cit și rezultatele culturilor de toamnă și pregătirea patului germinativ. „Noi, ne-a declarat Constantin Dejica, președintele C.A.P. Răchita, semănăm 100 hectare din cu grîu din soiul „București 1“, 100 cu Betostaia și alte 100 hectare cu soiul nr. 301. Sămînța-i curățată și probele trimise încă de acum două săptămîni pentru analiză...“. Nu știm după ce raționament s-au condus președintele de la Răchita și inginerul agronom al cooperativei, cind au stabilit însămînțarea soiului nr. 301, care și în condițiile acestui an a dat, pe ogoarele unității, cu 400-500 kg la ha mai puțin decit Rezostala 1. Aceasta cu atît mai mult cu cit la consfătuirea griului de la București și la recenta ședință de analiză de la Timișoara pe această problemă, s-a accentuat din nou că soiul nr. 301, care s-a dovedit neproductiv, trebuie să fie scos complet din cultură. Oare experiența proprie și a unităților fruntașe, ca și indicațiile organelor agricole superioare nu sînt valabile și pentru cooperativa agricolă din Răchita ? Intrînd mai în miezul problemei, președintele a recunoscut că nici semințele nu sînt condiționate, lucrarea fiind abia la început. Cu ziborul aflat la dispoziție și munca slab organizată, cele 75 tone de grîu necesare pentru sămînță nu vor putea fi condiționate nici peste două luni. Considerăm că este datoria conducerii U.J.C.A.P. de sprijini operativ această cooperaativă și altele în situații similare, indrumîndu-le să condiționeze semințele la unitățile învecinate care au selectoare de mare capacitate. (Răchita la Dumbrava, bunăoară). Greșit a procedat conducerea C.A.P. din Răchita și la trimiterea probelor de semințe la laboratorul de control. Pentru această operație au fost triprate doar citeva kilograme de grîu, știut este că proba se ridică cinci din întregul lot condiționat. Așadar, situațiile diferă considerabil de la o unitate la alta. Anomaliile semnalate își au izvorul in defectuoasa organizare a muncii, în slaba preocupare a unor conduceri de unități și a specialiștilor în impulsionarea ritmului lucrărilor agricole de sezon. In scopul efectuării la timp și fără pierderi a recoltărilor, a transportului și depozitării produselor, ca și a însămînțării epoca optimă și la înalt nivel caîn litativa culturilor de toamnă se impune o mai susținută mare din partea comitetelor întrucomunale de partid și a organelor agricole județene. E necesar , un control sistematic pentru a determina îmbunătățirea substanțială a activității consiliilor de conducere și a tuturor specialiștilor din unitățile agricole ale județului, să nu fie precupețit nici un efort pentru strînsul la timp al tuturor culturilor de toamnă și pregătirea în bune condiții a producției anului viitor. VREMEA TIMPUL PROBABIL PENTRU 16 SEPTEMBRIE 1969. Vreme nestabilă, cu cerul noros. Vor cădea ploi locale. Vîntul va sufla moderat, cu locale din sud-vest, intensificări cu rotire spre nord-vest. Temperatura în scădere — noaptea, minimele, vor fi cuprinse intre 12 și 16 grade iar ziua, maximele, vor urca intre 19 și 25 grade. DRAPELUL ROȘU-7,678 Invitație la spectacolul CIOCÎRLIEI" . Cunoscutul ansamblu folcloric „Ciocîrlia“ care se află in turneu prin țară, va poposi și in orașul nostru. în seara zilei de 18 septembrie, la ora 19,30, va susține la Teatrul de vară din Parcul de cultură un spectacol folcloric. Programul cuprinde cele mai alese dansuri și cîntece din repertoriul ansamblului. Ii vom revedea pe soliștii vocali :Aurelia Fătu-Răduțu, artistă emerită, Ion Cristoreanu, Maria Ciobanu, Maria Păunescu, Maria Butaciu, Simion Pop, Ion Dolănescu, numeroși soliști instrumentiști, precum și neîntrecuții călușari, a căror faimă este inegalabilă. Director artistic și prim-dirijor este Constantin Arvinte, iar dirijor Gheorghe Zamfir. UN CLIȘEU , dans popular românesc, în execuția ansamblului „Ciocîrlia“. LENAU -omagiu timișorean (Urmare din pag.a Io din, cerceta și răspîndi opera poetică a lui Lenau, în viitor — a arătat apoi vorbitorul — societatea se va strădui să facă totul pentru a sluji pacea europeană și colaborarea dintre popoare. Vorbind în numele tuturor locuitorilor orașului, primarul municipiului Timișoara, Coriolan Pop, și-a exprimat satisfacția că orașul care sărbătorește acum 700 ani de existență documentară, poate să onoreze în pragul acestui moment aniversarea, și amintirea poetului Lenau, pe care poporul nostru l-a cinstit de totdeauna, cum o dovedește și participarea oamenilor de cultură români la lucrările sesiunii. Primarul Timișoarei a avat de asemenea deplin succes sesiunii. Prof. dr. docent Ioan Curea, rectorul Universității, a adus oaspeților salutul înaltului lăcaș de cultură care găzduiește manifestarea închinată poetului Lenau. Reținem, de asemenea, din cele spuse apoi de dr. Fred Sinowatz, vicepreședintele societății, consilier cultural, dă relațiile și contactele dintre țări trebuie duse atît la nivelul conducătorilor state și oamenilor politici, ci de între regiuni, orașe și societăți care re cultivă problemele culturii. Reprezentînd pe primarul Vienei, dr. Heinz Tünke, al municipalității consilier cultural, vieneze, salută sesiunea, arătindu-și bucuria de a cunoaște România. Dr. Siegfried Freiberg, membru în conducerea centrului austriac al Penclubului, a subliniat faptul că literatura, prin scopurile ei umanitare, întărește legăturile dintre popoare. Poetul Anghel Dumbrăveanu, secretarul Asociației scriitorilor din Timișoara, a arătat ca acest nimeni de cultură și schimb erede valori spirituale, apropie și adîncește legăturile dintre popoarele noastre. Banatul, acest pămînt al cîntecului și legendelor, a dat pe Lenau care este atît de apropiat de Eminescu. Cele două genii ale poeziei călăuzesc activitatea poeților români și germani din orașul nostru. S-a dat apoi cuvântul d-lui dr. Nikolaus Britz, secretarul general al Societății, care a prezentat raportul general de activitate pe ultimii cinci ani. O bună parte a raportului a fost consacrată legăturilor tradiționale dintre poporul român și cel austriac. Astăzi, a arătat raportorul, legăturile noastre tradiționale trebuie să fie adîncite și avem convingerea că toate contactele dintre oamenii noștri de cultură și artă sînt menite să contribuie la adîncirea și întărirea păcii în lume, ceea ce urmărește și Societatea internațională Lenau. Cuvintele rostite la adunarea festivă au fost primite în repetate rînduri cu aplauze de către participanții la ședința festivă. Lucrările sesiunii au fost reluate luni dimineață, sub președinția prof. dr. Wolfgang Martens (R. F. a Germaniei), cind, au fost prezentate o serie de comunicări. Au fost urmărite cu interes expunerile prezentate de : prof. dr. Liviu Rusu (Cluj) — „Spiritul și caracterul literaturii române“, dr. Sevilla Răducanu (București) — „Lenau în România“, Dorothea Sassu (București) — „Răspîndirea în România a traducerilor din opera lui Lenau“, prof. dr. Gr. Tănăsescu (București) — „Dorul la Eminescu și Lenau“, prof. dr. Victor lancu (Timișoara) — „Lenau și spiritul austriac“ și Fr. Liebhard (Timișoara) — „Familia lui Lenau în Banat“. ★ Pentru astăzi, programul prevede continuarea ședințelor de comunicări, pînă la ora 11 și o vizită în comuna natală a scriitorului. Seara, la ora 20, în studioul Liceului de muzică, corul Filarmonicii de stat „Banatul“, corul „Fr. Schubert“ al Casei municipale de cultură și corul Casei orășenești de cultură din Jimbolia, Teatrul „Matei Millo“ și Teatrul german de stat, vor prezenta, în cinstea oaspeților, un spectacol liric-muzical. Lucrările sesiunii continuă. Aprovizionarea populației cu legume-fructe Fideli obligațiilor pe care ni le-am asumat față de publicul cumpărător, poposim din nou în piețele agroalimentare ale Timișoarei, alegînd, ca și data trecută, o zi de piață. In ultimul articol apărut pe această temă remarcasem că — indiferent de ceea ce indică programul de funcționare al unităților comerțului organizat — ora la care te poți aproviziona efectiv (în sensul de a găsi marfa dorită) este tîrzie, cu mult, în urma apariției producătorilor individuali. Constatăm cu mulțumire că de la o săptămînă la alta, observațiile noastre au avut un oarecare ecou, chiar la o oră matinală gospodinele întîlnesc în chioșcurile și tarabele C.L.F. sau I.A.S. multe din produsele de bază ale alimentației de sezon. Bineînțeles, problema nu este încă total soluționată : desfacerea cartofilor și a roșiilor începe destul de tîrziu, în primul caz nefiind nici pînă în prezent acoperit complet necesarul pe oraș. Propunîndu-ne să revenim și în viitor asupra preocupărilor furnizorilor și beneficiarilor pentru aprovizionarea populației cu legume-fructe în perioadele de timp cele mai convenabile, de astă dată, acordăm o mai mare atenție magazinelor intercooperatiste. Tot ce există la Timișoara, chioșc sau tarabă intercooperatistă, ține de magazinul din piața Petru Rareș — responsabilă Ana Bálint Deși destul de numeroase, subunitățile sale nu sunt egal repartizate în toate cartierele orașului. Dar să le căutăm acolo unde ele se află într-o proporție mai mare, în piața Reșița. Prima firmă intîlnită, mare și frumos vopsită , ÎNTERCOOPERATIST, MAGAZINUL CHIOȘC NR. 5, C.A.P. VARIAȘ. Este ora 8 șî încă n-a început vânzarea. Unitatea stă închisă, nici urmă de vînzător. Iscoditoare, gospodinele își fac drum și pe acolo. — Nu deschide?I se mira una. — De ce să deschidă, face alta, nu vezi ce are înăuntru ? Pe drept cuvînt, de ce să deschidă?! Pentru cîteva căpățîni de varză cu foile veștejite ? Pentru cei trei dovleci sau pentru o lădiță cu morcovi ? Pentru un pumn de struguri, citeva mere și piersici, toate rămase din ajun ? Se face 8,30 și după toate semnele nici aici și nici în vecini, la : MAGAZIN INTERCOOPERATIST — CHIOȘC C.A.P. CENAD, unde, de asemenea, e tras grilajul din plasă, nu se poate prezice o abundență deosebită, în vreme ce, la cîțiva pași distanță, rețeaua C.L.F. e In picioare de la 6 dimineața. Prima întîlnire cu subunitățile magazinului întercooperatist a avut loc pe la 9:30 în piața Timișoara 700 (noua piață agro-alimentară a cartierului Cetate, dată recent în folosință). Un flăcău trăsese la una din mesele rezervate producătorilor individuali și se străduia să vîndă ceva prune. De n-ar fi fost halatul alb, după volumul și diversitatea mărfii, mai-mai că l-ai fi trecut în rindul particularilor. — Dumneavoastră de cine apare țineți ! — De magazinul întercooperatist. — Sînteți singur aici ? — Singur. — Și altă marfă ? — Numai ce se vede. — N-o să mai primiți nimic ? — Știu eu ?! S-ar putea ... Descriptiv, cam așa stau lucrurile. Statistic, s-ar putea spune mai multe. In acea zi, de dimineață pînă seara, magazinul intercooperatist împreună cu subunitățile sale a desfăcut în orașul Timișoara, uu titlu de marfă proaspătă următoarele produse de bază : 1.064 kg roșii, 717 kg ardei gras, 1.068 kg gogoșari, 200 kg pere, 500 kg prune, 800 kg struguri de masă și nimic la vinete, varză, castraveți, morcovi, mere, piersici etc. Ca cifră de referință prezentăm : 710 și 550 kg vinete in desfacere directă la C.A.P.-uri șî, respectiv producători individuali. Fără îndoială că nu pretinde nimeni ca volumul produselor desfăcute direct de către C.A.P.-uri sau prin magazinul intercooperatist să atingă nivelul celor existente în rețeaua C.L.F., care este principalul factor în valorificarea legumelor și fructelor. Cu toate acestea, trebuie să avem în vedere citeva considerente : magazinul intercooperatist 1) a angajat o seamă de oameni a căror productivitate se cere urmărită și a căror disponibilitate folosită integral ; 2) în concepția inițiatorilor unitatea avea un rol mai însemnat în comerțul local cu produse de sezon ; 3) bine organizată și aprovizionată, ea și-ar putea crea două apanaje imbatabile — produse proaspete sosite prin aprovizionare directă, „de prezentare“, caz în care marfă ar deveni un punct de atracție în piață. ★ Gașipar Florica din Căpăt a lăsat lucrul la C.A.P. și de trei zile vinde nestingherită ciuperci în piață, pe sortimente cu 10 și 8 lei kilogramul, că, de, a fi muncit la ele cu semănatul, săpatul, plivitul și udatul. O întrebăm : Le-ai dus la analiză ? Nu! Nu le duci? Ba! Și taxatorul de piață te lasă în pace ? Da !Vînzarea ciupercilor de către persoane neautorizate e interzisă prin Hotărîrea nr. 3/1969 a Consiliului popular județean. Il căutăm pe inspectorul Milan Kekez și confiscă marfa și o trimite la ..Controlul alimentelor“. Mai apucă ea de-mi zice la ureche : „la_ să-mă in pace și dă-mi o plasă că-țî pun două bîle de minătărci pe gratis .. AI SIRCA „FRUNZE VEȘTEDE" PRIN MAGAZINE INTERCOOPERATISTE 2<XXX>OO<><X><i0<XX><KXX><X>i‘Ji MESAJUL PRIETENESC Al UNEI VECHI SCENE RUSE :Ne vorbește A.V, Solodovnlkov, S directorul Teatrului Mic împreună cu un colectiv de < , actori ai Teatrului Mic din Moscova, a sosit la Timișoara șî directorul teatrului, A. V. SOLOSDOVNIKOV. Domnia sa a avut I amabilitatea să răspundă la cîteva întrebări în legătură cu turc ■ neul pe care Teatrul Mic, Teatrul Academic de Stat, decorat cu Ordinul Lenin, îl face în țara noastră. — După cite îmi amintesc, Teatrul Mic a mai dat spectacolel 1 in România. — Este adevărat, acum 11 ani în 1958. — După ce criterii au ales piesele pentru acest turneu ? — Am ales puține piese , trei. Dar ele sunt caracteristice pentru căutările creatoare de astăzi ale ’ Teatrului Mic. ..Banii turbați"," piesa clasicului Ostrovski, o nouă d ■montare pe care moscoviții nu au văzut-o încă. Apoi piesa filozofică a lui Gorki, „Bătrînul“, și, ina 1 fine, o lucrare contemporană, „Unchiul tău, Mișa", de G. D. Moliva- Jii. Aceste piese credem că sunti edificatoare și reflectă personalitatea creatoare a teatrului nostru, ■ sunt tipice pentru arta interpretativă a celor trei generații de actori, care joacă pe scena noastră. < — Ce genuri de piese cuprindem ’ repertoriul teatrului dv. ? — Avem în repertoriu circa 90 • de piese de genuri diferite : tragedii, drame, piese comice și chiarin vodeviluri. Credem că numai cu sprinzind genuri din cele mai diferite, actorii, regizorii, pot să-și îi dezvăluie și să-și valorifice potențele lor artistice. — Este cunoscută și prețuită și1» ! în România tradiția realistă c a teatrului rus, tradiție continuată ‘ și îmbogățită de actorii noilor generații. — Da, tradiția teatrului nostru , însumează aproape 190 de ani( in 1974 se împlinesc 190 de ani) de la înființarea Teatrului Mic. Dar noi nu ne oprim numai la , ceea ce s-a făcut, ci fiind receptivi la realitatea vieții, ne străduim să aducem noul. Toate generațiile de actori tind să fie moderne în interpretare, tematică, ‘ I genuri și idei. — Spre ce se orientează creația artistică a Teatrului Mic? Cin ‘ noutăți și-au făcut loc in interpretare ? — La tinerele generații de «c<itori se observă tendința de a se comporta pe scenă ca în viață , renunțînd, să zicem, la plasticitate, la claritatea vorbirii scenice, la r susținerea ritmului scenic. Cred că aceste tendințe sunt puțin prooductive și mă îndoiesc, că ele ar putea să ducă teatrul înainte. Sarcina noastră este permanenta îmbogățire a creației interpretării lue tradiționale, și nu să o reducem la o simplă copiere a vieții." — Știm că ați deschis cea de-a 146-a stagiune teatrală la Timișoara. Ce semnificații dați acestui eveniment ? — Am sosit tocmai din preajma 1 sărbătoririi orașului Timișoara, peje care o cinstim cu aceste spectacole, după cum cinstim publicul său ‘ [ 1ospitalier. Directorul Teatrului Mic ne-a < ■ vorbit, de asemenea, despre interpreții de frunte ai pieselor pe ‘ , care le prezintă în turneu și pe ‘ ■ care publicul timișorean i-a a * ’ plaudat călduros în cele trei reprezentații susținute la noi. Populara actriță Elina A. Bîstrițkaia, ] cunoscută și ca artistă de film, a jucat în „Banii turbați“. I-am cunoscut apoi pe I. I. Katurov,, E. M. Șatrova, N. V. Podgornîi, V. V. Kenigson, în spectacolul cu * ’ piesa „Bătrînul" rolul principal , l-a avut M. I. Tarrov, un actor de o mare forță expresivă, iar în alte roluri au evoluat B. V. Teleghin, N. I. Rîjov, A. S. Pozakov, V. I. Hodreakov a fost interpretatul principal în piesa „Unchiul O , tău, Mișa“. Alături de dînsul X E. M. Solodova, L. V. Harcenko, M. I. Sedova, V. M. Solomin.1 ■A. I. Smirnov și-au confirmat ta-J I lentul, potențat de regia lui A. B . Satrin. V. B. Monahov și I. V. 1 Varpahovski. Dar turneul în țara noastră a Teatrului Mic va continua. Am aflat că va prezenta spectacole și , la Craiova și București, după care îl așteaptă un turneu în Bul kgaria. A11RCEAV MUNTEANU <