Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)

1969-09-19 / nr. 7681

Vizităm sectorul zootehnic al co­operativei agricole din Bulgăruș. De la prima privire se observă o revelatoare schimbare de poziție a acestui sector în ansamblul activi­tății economice a unității. Faptul era atît mai evident cu cit cu un an-doi în urmă, la conducerea co­operativei întilneai serioase ezi­tări în stabilirea cu precizie a locu­lui pe care îl atribuia zootehniei. Ți se vorbea și atunci de efective, de adăposturi bune, de îngrijitori pricepuți, dar se ocoleau voit con­cluziile așteptate, rezultatele eco­nomice concrete. Simțeai că ceva nu e in ordine. Privind mai anali­tic lucrurile îți dădeai ușor seama că acel ceva era tocmai esențialul: slaba preocupare a consiliului de conducere al unității, din care cau­ză zootehnia era lăsată la voia în­­timplării. Firește, situația nu putea continua așa. Intrucit in unitate se făceau simțite și alte anomalii, coopera­torii au hotărît să aleagă alt pre­ședinte. Și au făcut o bună alegere în persoana lui Dumitru Neamțu, om harnic, exigent, avind boga­tă experiență, îndeosebi în zooteh­nie. Noul președinte și-a­ dovedit de la început capacitatea organiza­torică. Cu sprijinul comuniștilor a antrenat consiliul de conducere în acțiunea de „punere pe picioa­re“ a zootehniei. Ajutor prețios în acest sens au primit și din partea comitetului comunal de partid. Bi­neînțeles, nu a fost neglijat secto­rul de bază al unității — producția vegetală. Dovadă — cele 3.500 kg de grîu la hectar recoltate in acest an, cu 300 kg în medie mai mult decit prevedea planul. Poziția pe care o ocupă acum zo­otehnia la C.A.P. Bulgăruș reiese și din ponderea ei in veniturile u­­nității. Din cele aproape 13 milioane lei venituri totale, planificate pen­tru acest an, zootehniei îi revin 4.600.000 lei. Cele m­ai mari sume sînt prevăzute a se obține de la porcine. Tocmai pentru că în u­­nitate există bune condiții s-a pus accent pe dezvoltarea conside­rabilă a sectorului de ingrășare. Dacă în anul trecut cooperativa a vîndut statului 1.365 de porci grași — dublu față de cit prevedea pla­nul de producție — pentru acest an a contractat Saltul e substanțial. 3.000 de capete. El incumbă răspundere, preocupare intensă. — E de mare importanță livrarea ritmică, încă din primul trimestru al anului, ne spune președintele cooperativei. Pentru a respecta a­­ceastă obligație contractuală, noi ne-am pregătit minuțios încă din vara și toamna anului trecut. Am acționat pe două căi; în primul rînd am avut grijă să ne comple­tăm din timp turma de bază ajungînd­ in prezent la 440 scroafe — pentru a ne asigura, din prăsila proprie, eșalonat, necesar de purcei, întregul efectiv Printr-o atentă îngrijire și măsuri sanitar-veteri­­nare profilactice, care au redus mortalitatea la sugari, mult sub ci­fra admisă, ca și prin sporirea in­dicelui de prolificitate, am obținut un număr mai mare de purcei de­cit aveam nevoie pentru îngrășăto­­rie și pentru selecția de scrofite. Această rezervă s-a dovedit deo­sebit de prețioasă, intrucit din ea am putut completa operativ pierde­rile din efectiv, fără a mai fi ne­voiți să cumpărăm din altă parte, în al doilea rînd ne-am asigurat furaje îndestulătoare și de calitate bună. Din discuțiile cu brigadierul zo­otehnic, Ștefan Maier — care este și vicepreședinte al cooperativei — și cu îngrijitorii cei mai experimen­tați, desprindem atenta preocupa­re, in ultima vreme, pentru o cia mai riguroasă selecție a loturilor de reproducție. Scrofitele sunt re­ținute numai de la mame cu proli­ficitate ridicată. De la început se individualizează și se scot in loturi separate. La greutatea de 70—80 kg, după o atentă observație, are loc o nouă și minuțioasă selecție. Din lot sunt scoase exemplarele neco­respunzătoare. O deosebită atenție se acordă și furajării. Rațiile sunt stabilite cu discernămint de către inginerul zootehnist, diferențiat, pe categorii de animale. Importantă este insă și urmărirea cu rigurozitate a res­pectării programului zilnic de lu­cru. Brigadierul este prezent la eliberarea furajelor pentru fiecare lot in parte, ca și la administrarea lor. In afara inginerului, pe la zo­otehnie își face drum, zilnic, și președintele. Permanentizarea Îngrijitorilor, încadrată intr-o bună organizare a muncii, își arată de acum și ea roa­dele. Teodor Păun, Iosif Iezan, Barbara Korneli, Elisabeta Voll, Ecaterina Popa, Ioan Schiller sunt doar cîțiva dintre cei care numără intre 5—15 ani de muncă in secto­rul zootehnic al cooperativei.. Ex­periența și conștiinciozitatea lor constituie izvor de învățăminte pre­țioase pentru Îngrijitorii mai tineri. Faptul că se acordă corect retri­buție suplimentară în funcție de depășirea zilnică a sporului de greutate planificat la loturile pe care le au în primire, ii antrenează pe îngrijitori la respectarea cu strictețe a programului de lucru. Așa se face că, fără consum mai mare de furaje decit cel prevăzut pe cap de porc, se înregistrează depășiri zilnice ale sporului mediu de greutate planificat cu aproape 100 de grame. In acest fel, coope­rativa vinde porcii la greutatea de 110—115 kg în loc de 100 — est­e prevăzut — realizind astfel însem­nate ciștiguri suplimentare. Con­form caracterului și graficelor de livrare, pînă la 1 septembrie u­­nitatea trebuie să vîndă 1.490 de porci grași. A expediat insă 1.545, în greutate totală de 176 de tone. Deci au 27 de tone în plus. Ritmi­citatea livrărilor se va menține — după cum ni se spune — și in lu­nile următoare. Referindu-se la perspectivă, pre­ședintele unității ne vorbește cu bucurie și interes despre prevede­rea din Directivele Congresului al X-lea al partidului, că in următo­rul cincinal va trebui să sporească intr-un ritm mai ridicat producția animalieră, care oferă largi posi­bilități pentru mărirea veniturilor bănești ale cooperativelor agricole. Pentru aceasta, consiliul de con­ducere, avînd un prețios și per­manent sprijin din partea comite­tului comunal de partid, se pregă­tește de pe acum­ cu intensitate, încă in anul viitor, ingrășătoria de porci va spori cu câteva sute de capete față de anul curent. In a­­cest sens se află in stadiu avansat construcția unei noi ingrășătorii de 800 de capete ; în bună parte, pur­ceii sunt, de pe acum asigurați — 900 capete tineret și­­ 1.200 sugari. Pînă la sfîrșitul anului acesta, va fi asigurat cel puțin 75 la sută din necesarul de purcei pentru anul viitor. Așadar, la cooperativa agricolă din Bulgăruș, zootehnia înregistrea­ză o rapidă și revelatoare schim­bare de poziție pe treptele eficien­ței. Din aceasta puterea economică a unităților și­ bunăstarea coopera­torilor nu au decit de cîștigat. GAVRIL MAL­Al Zootehnia — pe treptele eficienței REVELATOARE SCHIMBARE DE POZIȚIE Din experiența C.A.P. Bulgăruș I Bogată I­egendă I jubiliară (Urmare din pag. I)­ comunicările „Timișoara ț fein istoria poporului român" —S " prof. univ. dr. doc. Ștefan Pas­ ț I­cu, membru corespondent al A­­­ A­cademiei, „Dezvoltarea științe­i­­­lor tehnice în Timișoara" — S * prof. univ. dr. loan Anton,­­­­ membru corespondent al Aca­­­ *­demiei, „Științele sociale în Ti­­­­­­mișoara" — prof univ. dr. Ioan­y * Zahiu, „Cercetarea medicală în jf . Timișoara“ — prof. univ. dr. y * doc. Pius Brînzeu, membru al k £ Academiei de științe medicale, " I „Cultura și arta timișoreană" — k S conf. univ. dr. Traian Bunescu, y I „Timișoara, centru important al k ^ mișcării muncitorești din Roma­ * I­nia" — lector univ. Gheorghe I ^ Oancea. Jj 1 Agenda jubiliară cuprinde și k | alte manifestări. Sunt prevăzu­­t Ite COMPETIȚII SPORTIVE de k ^ toate genurile, cu participarea­­­ unor echipe cu un bun renume k ^ in activitatea internă și interna­ *­­­țională, deschiderea unor ex-k­x­poziții închinate dezvoltării ora­ *­­­șului avînd ca temă dezvoltarea k S economică și edilitar-gospodă­* f­rească, TIMIȘOARA IN­IMA-1 S­GINI, o expoziție cu lucrări ale ^ S artiștilor plastici, una de do­ 1 S cumente vechi și o expoziție de £ ț cărți ale oamenilor de știință și * a scriitorilor timișoreni. In k­gazinele orașului vor putea mai­i fi­­­­ cumpărate diverse obiecte de u k larg consum ce poartă efigia­­­­ consacrată evenimentului. Și în S jI domeniul artistic se fac intense l y pregătiri. Cele mai bune for­­­­­­mații artistice de amatori pre-­­e gătesc un spectacol folcloric s­­i care va fi prezentat pe una din­­­­ scenele orașului. y k Evenimentul cel mai de sea­ k­r­mă al sărbătoririi îl constituie y k SESIUNEA JUBILIARA A k J CONSILIULUI POPULAR MU­ y­U­NICIPAL, la care vor fi in­vi­ k­­­tați înalți demnitari, primari ai­­­i unor municipii și numeroși ce­ k­bi­e­tățeni ai orașului. Duminică, începind de la ora­­ 117, pe stadionul „1 Mai“ va a­­­­­­vea loc o interesantă demon­­­­­­strație de gimnastică artistică și J­S sportivă. Seara, pe același sta­b I­dion, se organizează carnavalul *­l tineretului. ^ VREMEA / Timpul probabil pentru 19 ’ i septembrie 1969 : Vreme insta­­­­­­bilă, cu cerul noros. Temporar­i­i vor cădea averse de ploaie în­­­­­­soțite de descărcări electrice.­­­­ Vîntul va sufla moderat cu in­­i­­­tensificări locale temporare din­­­­ sectorul nord-vest și nord. Tem­­­­­­peratura în ușoară scădere :­­­­ minimele, noaptea, vor fi cu­­­­prinse între 9 și 13 grade, iar­­ maximele, ziua, între 18 și 24 1­1 grade. Local ceață, dimineața. ^ 1 Pentru 20 și 21 septembrie i­­ 1969 : Vreme instabilă și favora­­­­bilă averselor de ploaie. Tem­­­­peratura în ușoară scădere^ ( Pentru regiunea de munte . . . Vreme instabilă cu cerul noros. '­­ Temporar vor cădea averse de­­­­ ploaie însoțite de descărcări e­­­­­­lectrice. Temperatura în scăde- ' Ca Intre colegii.. Citim la rubrica de „cărți-revis­­te“ din Orizont, nr. 8,, intr-o recen­zie semnată D. Lazăr „La interval relativ scurt, după apariția volumului de­­ versuri „Freamăt“, Felicia Marines se pre­zintă cititorilor cu o nouă carte (Poveste neauzită) — de data aceas­ta în proză. (...) Felicia Marines pare a fi în primul rînd prozatoa­rea destăinuirilor intime care orice clipă a vieții își pentru are semnificația ei aparte. Apare la ea deseori senzația de fapt trăit“. „Fără a trece cu vederea peste unele inadvertențe stilistice, care țin de stîngăcia începutului, prin profunzimea sentimentelor și ide­ilor, prin realismul faptelor de via­ță, creația în proză a Feliciei Ma­­riuca ne îndreptățește să afirmăm că avem în față un talent autentic, care marchează o prezență în pro­za noastră contemporană“ etc. etc. La capătul acestor lungi citate, o precizare: semnatarul acestor la­ude ditirambice (singura remarcă critică a recenzentului este cea des­pre inadvertențele stilistice) este redactor la Editura pentru literatu­ră. Autoarea Poveștii neauzite este în particular redactoare la aceeași binecunoscută editură de pe bv. Ana Ipătescu. Nu știm însă dacă lucrează, chiar în același birou cu recenzentul. Ne mîngîiem cu gîndul că la re­dacția revistei Orizont nu se cu­noaște această coincidență. Sute de cititori vin zilnic la secția de împrumut a Bibliotecii municipale Timișoara pentru a-și potoli setea de cunoaștere. Foto . G. STOICOVTCI r HU UITAȚII Relnnoiți-vă aboNAmentele trimestriale la ziarul Drapelul roș I­1u«! FI­NIRU REÎNNOIREA ABONAMENTELOR, ADRESAȚI-VA FACTORILOR POȘ­TALI, AGENȚIILOR P.T.T.R. ȘI DIFU­­ZORILOR DE PRESA DIN ÎNTRE­PRINDERI ȘI INSTITUȚII. ABONlNDU-VA PE TERMENE LUNGI DE 3, 6 SI 12 LUNI, VA ASIGURAȚI PRIMI­REA CU REGULARITATE A ZIA­RULUI. PREȚUL ABONAMENTELOR : pe S lunI........................M le! pe 6 lunI ...... 48 lei pe 12 lunI............................ lei Unghiul larg al receptivității față de propunerile comuniștilor (urmare din pag.­i)­ zat prin înlocuirea materialului de prăsilă îmbătrinit din sectorul por­cin cu material corespunzător, de mare prolificitate. Efectul acțiunii s-a concretizat, in aceea că, în 1969, spre deosebire de alți ani, cooperativa și-a îndeplinit ritmic obligațiile ce-i re­vin din contractul încheiat cu statul, avînd create posibilități de depășire a sarcinilor asumate cu zoo de porci grași. am Din evidența organizației de partid extras și propunerea tovarășului Ion Esz, președintele comisiei de re­vizie, cu privire la necesitatea in­struirii cooperatorilor care efectuează serviciul de pază, asupra sarcinilor concrete ce se revin pe linia apărării și dezvoltării averii obștești. Tot la sugestia tovarășului Est, consiliul de conducere a trecut la exercitarea u­­nor controale eficiente asupra mo­dului în care își fac datoria coope­ratorii din serviciul de pază și alți factori. De aici și aprecierea secre­tarului comitetului comunal de par­­­tid, tovarășul Sabin Sas­­că la co­operativa agricolă din Comloșul Mic, antrenați cu pricepere, stimulați in a veni cu propuneri și sugestii, comu­niștii își aduc din plin contribuția la rezolvarea problemelor economice stringente, la întărirea vieții de or­ganizație. Dezvoltând experiența acumulată, militînd necontenit pentru perfecțio­narea stilului și metodelor de mun­că, biroul organizației de bază de la C.A.P. Comloșul Mic va putea acționa cu și mai mult succes la mo­bilizarea comuniștilor, a tuturor co­operatorilor, pentru îndeplinirea sar­cinilor ce se revin din istoricele ho­­tăriri ale Congresului al X-lea al P.C.R. In această privință membrii biroului, toți comuniștii sunt con­știenți de necesitatea lărgirii unghiu­lui receptivității față de propunerile și­ sugestiile oamenilor. Bunicul meu• moșu­ bunu, cum îi spuneam, noi, nepoții, ne-a lăsat un sfat, să vă feriți, dragii mei nepoți, cît veți trăi, de tribunal și de spital. De tribunal ne-am păzit noi, pe cît am putut, și nu i-am căl­cat pragul, cu spitalul Insă n-am reușit să respectăm do­rința bătrinului. Iur Primul care a călcat vorba moșu’ am fost eu. Un reumatism rebel, care mă urmărește cam de multă vre­me, mă împinge mereu de la spate spre porțile spitalului. O oarecare neîncredere în omenia doctorilor mă chinuia atunci cînd ajungeam in prag de hotărîre. Și totuși, a tre­buit să-mi iau inima-n dinți și să bat la porțile Spitalului central din Lugoj. Cu multă sfială am intrat, ținîndu-mi șapca în mină. Încă de-afară am arborat un res­­­pect curios spre a obține un drum de bunăvoință mai mult din partea aceluia care, altă­dată, în alte vremuri, era cer­berul cel mai de temut și cel mai greu de trecut, intr-o instituție publică, domnul portar. In cămăruța lui văd mai multe persoane, unele pe scaune, altele în picioare, alte­le privesc spitalul prin geam; portarul era ocupat cu telefo­nul. Tot privind, cînd la por­tar, cînd la cei din jur, cînd la clădirea spitalului, nici n-am­ băgat de seamă că o tînără îmbrăcată în alb s-a apropiat de mine și m-a apu­cat ușor de braț : — Stați vă rog jos, se vede că sînteți suferind. Sunteți un om mai bătrîn, aveți mai multă nevoie de odihnă decit dumnealor. Fața mi s-a luminat și parcă mi s-a mai încălzit inima. Du­pă ce mi-am spus necazul care m-a adus la porțile spitalului iată-mă-s condus de braț, ca pe un părinte al eu de tinăra asistentă, spre pavilionul cen­tral. Aici nu știu ce să admir mai mult, curățenia exempla­ră, peisajul coloristic al flori­lor care inundă toate colțurile și scările, covoarele frumoase și moi, liniștea aceea sfintă pentru sănătatea pacienților, sau zimbetele binevoitoare și mult încurajatoare ale medici­lor care, in­halatele lor imacu­late, intră și ies din saloanele bolnavilor, salutind pe cei su­ferinzi. După îndeplinirea formalităților de rigoare iată­­mă-s condus la secția radiolo­gie spre a se vedea și foto­grafia focarul bolii. Tocmai cînd eram gata să le mulțu­mesc pentru ,,poză“ și să plec spre casă una dintre cele două surori mi se adresă: — Trebuie sa mergem la secția reumatologie, să vă va­dă medicul specialist dacă nu cumva focarul este la ... și îmi spuse niște cuvinte dofto­ricești că tare nu pricepui ni­mic. Dacă trebuie și asta, bine. Însemnări hat și la secția de reumatolo­gie. Doctorul, un om care mi-a picat simpatic de la început (nu știu cum i-ai fi picat eu lui) mă întreabă de una, de alta, îmi controla piciorul bol­nav, il întoarce pe-o parte, pe alta, mă pune să pășesc înain­te, înapoi. Apoi își duce pum­nul strins sub bărbie și foarte ingiidurat, îmi spune : — Pare să fie un „plat-fus“, dar s-ar putea să fie și altceva mai grav. Este bine să mergeți și la O.R.L. să vă vadă și oreliștii, se poate ca focarul să pornească de la amigdale. In drum spre secția O.R.L. mă tot gindesc: ce caut eu la cei care se ocupă cu surzii și răgușiții ? O să mă pună să scot limba... și eu de-abia mai trag piciorul umflat după mine. La O.R.L. ne întimpina un medic cam de virsta mea. Se uită lung la mine, eu la dumnealui; se pare că ne cu­noaștem de undeva. Intr-ade­văr, după ce schimbarăm­, două-trei vorbe aflăm că ne cunoaștem de mult, ba chiar suntem­ prieteni vechi. Mă im­presionează și aici sala de chirurgie cu multiplele ei apa­rate și unelte doftoricești. Du­pă ce prietenul-doctor mă li­niști spunindu-mi că focarul nu se găsește in git, ci trebuie să fie in altă parte și crede dumnealui că s-ar putea as­cunde pe undeva printre mă­selele mele m-a sfătuit . — Mergi, te rogi la secția stomatologică să te vadă și dentiștii. Se prea poate să fie nevoie de o extracție serioasă. Stimatul meu prieten-doctor așa de liniștit și convingător mă invită la ,.extracție“ de parcă m-ar fi chemat la nuntă. — Bine, măi omule, cum o să las eu să-mi scoată măselele cind ele Atunci eu nu mă dor deloc ? piciorul ce-am să mă fac ? ii reproșat doctoru­lui cunoscut. — Fii înțelegător ! Toate rău­tățile care sălășluiesc în corpul unui om trebuie să aibă un izvor undeva, izvor pe care noi, medicii, îl numim focar. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință și să te apărăm de necaz. Aceasta-i datoria noastră, a medicilor conștienți de misiunea pe care o avem. O să înțelegi mai tirziu cînd, o dată descoperit și înlăturat focarul, care, după cum vezi’ il căutăm cu toții, te vei face bine, spre bucuria dumitale și marea noastră mulțumire sufletească, că te-am putut ajuta. Așa a și fost. Azi, cînd aproa­pe că am și uitat durerile pi­ciorului beteag, îmi dau per­fect de bine seama despre importanța pe care o are descoperirea focarului genera­tor de dureri și­ suferințe. Tot acum îmi dau seama cît de înaltă este conștiința profe­sională a medicilor și a între­gului personal care lucrează la Spitalul central din Lugoj. JOSIF SE ETA învățător. Ofsenita F­OCARUL DRAPELUL ROȘU-7.681 - J Pe teme ale consiliilor populare PARTICIPARE CETATENEASCA 486 MII LEI In prima sesiune a anului, ținută la 23 ianuarie, Consiliul popular co­munal Peciul Nou a aprobat planul de măsuri propus de comitetul exe­cutiv în acțiunea de Înfrumusețare și buna gospodărire a localității. De atunci și pînă in prezent, cînd s-au scurs cele două etape princi­pale ale întrecerii patriotice, comi­tetul executiv a avut mereu in fa­ță acest plan de măsuri, străduin­­du-se să-l aducă la îndeplinire. In vederea realizării obiectivelor propuse, între cele 55 de circum­scripții electorale s-au organizat întreceri patriotice, chemarea fiind lansată de deputatul circumscrip­ției electorale nr. 10, tovarășul Petru Seeger. Atît planul de mă­suri cit și chemarea, au fost prelu­crate cu cetățenii din circumscripții, cu salariații unităților economice, ai instituțiilor din comună și cu membrii organizațiilor cooperatis­te existente aici. Printre principalele obiective pre­văzute a se înfăptui, se numără : construcții de drumuri din piatră brută, trotuare din beton, rații și întrețineri de drumuri, repa­a­­menajări și extinderi de spații verzi, amenajarea a trei stații de autobuz dintre care două în spații închise, reparații de cămine cul­turale și școli etc., valoarea totală a angajamentelor de muncă patrio­tică ridicîndu-se la suma de 430.000 lei. Cu toate că este mare, și această sumă a fost­­ depășită­­ în cele două etape ale întrecerii s-a realizat o economie de peste 486.000 lei, ceea ce reprezintă în procente, 113 la sută. S-au constru­it, astfel, 4.000 mp trotuare din be­ton in localitatea de centru și in satele aparținătoare Diniaș și Sin­­martinul Sîrbesc. I­n acest obiec­tiv atît transportul materialelor cît și munca necalificată s-au executat prin muncă patriotică, plătindu-se doar valoarea cimentu­lui și a balastului consumat. Un metru patrat de trotuar executat în felul acesta a ajuns să nu depă­șească suma de 10 lei. La construcțiile de drumuri din pavaj și piatră s-a realizat o supra­față de 5.800 mp, pentru care s-au transportat 1.100 tone piatră brută și peste 1.200 tone nisip, iar pen­tru nivelarea străzilor, unde s-au construit aceste drumuri, s-au adus 300 mc pămînt. Toate drumurile re­condiționate au o mare importanță pe plan comunal. , Mai adăugăm podurile din beton, în total, 6, ce­le 8 podețe, 13 mii arbori plantați în primăvara acestui an (plopi ca­nadieni, salcîmi, tuia). In primă­vară, cetățenii din toate celelalte trei sate ale comunei au mai fost antrenați la amenajarea și extin­derea zonelor verzi și florale, prin plantări de noi specii de flori, îndeosebi din cele cu talie mare și mijlocie (2.000 fire de trandafiri, 1.000 cane etc.). Pe lingă obiectivele cuprinse în planul de măsuri, pe baza propu­­­nerilor făcute de cetățeni s-au mai executat, printre altele, 3 fîntini forate, la care s-a plătit numai va­loarea materialelor (țevi zincate, pompe manuale și­ filtre), manope­ra fiind executată prin muncă vo­luntară, iar utilajele necesare fo­rării fîntinii asigurîndu-se pe plan local. Pentru ca ele să nu înghețe iarna, tot cu contribuția voluntară a unor meseriași calificați din lo­calitate, au fost confecționați pe plan local 5 cilindri și s-au con­struit 5 bazine. La reușita acțiu­nilor prezentate mai sus, a contri­buit și faptul că încă din primăva­ră s-au asigurat materialele necesa­re , in special, cimentul, in cantita­te de 12 vagoane, 1.000 tone piatră brută, 800 tone balast și peste 2.000 mc nisip. Că metode eficiente folosite de către comitetul executiv, putem evidenția organizarea și repartiza­rea membrilor comitetului executiv pe lucrări și circumscripții în toa­te cele trei sate, precum și analiza periodică a stadiului de execuție a lucrărilor, analiză pe care a între­prins-o comitetul executiv. Contri­buția cea mai însemnată a avut-o însă deputatul fiecărei circum­scripții, care a răspuns direct la obiectivul propus in circumscripția sa, de mobilizarea cetățenilor la rezolvarea propunerilor făcute de ei. In afară de aceste metode, comi­tetul executiv și cu aparatul său au pus un mare accent pe munca di­rectă cu oamenii, prin vizite din casă in casă împreună cu deputa­tul, pentru a se sta de vorbă cu ei. Am avut prilejul să ne convingem că metoda de a lucra direct și con­tinuu cu omul a dat și va da cele mai bune rezultate. Organizarea consfătuirilor cu deputații din cir­cumscripțiile unde se observa stagnarea activității și a lucrărilor, pentru a se stabili de comun acord cu ei, măsuri concrete de remedie­re, s-a dovedit, de asemenea, deo­sebit de utilă. Așa se face că in prezent, în comuna noastră există un mare număr de cetățeni și de­putați fruntași în acțiunile de în­frumusețare și bună gospodărire. Petru Seeger, Francisc Leffert, Ni­­colae Sorescu, Pătru Eugenia, Ilie levin, Miloș Ivanov, Maria Seller, Ion Rupert, Gheorghe Nedelcu, Ana Ventilescu, Draga Iacovlev. Rezultatele bune obținute pînă in prezent ne dau imbold ca pe vi­itor să ne propunem noi acțiuni menite a înfrumuseța comuna, cum ar fi întreținerea unei pepiniere pentru asigurarea materialului să­­ditor (trandafiri, panseluțe, cane, gard viu) sau amenajarea unor baze sportive. La lucrările ce vor fi cuprinse în planul pe anul 1970 vom întoc­mi din timp documentațiile pentru a ne putea asigura din timp ma­terialele, iar ca metode organi­zatorice vom folosi discutarea cu cetățenii a obiectivelor de interes obștesc, imprimînd membrilor co­mitetului executiv, deputaților și aparatului comitetului executiv un stil de muncă directăi cu omul, cu cetățenii pentru realizarea acțiu­nilor propuse. Cornel Rarescu președintele comitetului execu­tiv al Consiliului popular co­munal Peciul Nou

Next