Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)
1969-09-19 / nr. 7681
Vizităm sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Bulgăruș. De la prima privire se observă o revelatoare schimbare de poziție a acestui sector în ansamblul activității economice a unității. Faptul era atît mai evident cu cit cu un an-doi în urmă, la conducerea cooperativei întilneai serioase ezitări în stabilirea cu precizie a locului pe care îl atribuia zootehniei. Ți se vorbea și atunci de efective, de adăposturi bune, de îngrijitori pricepuți, dar se ocoleau voit concluziile așteptate, rezultatele economice concrete. Simțeai că ceva nu e in ordine. Privind mai analitic lucrurile îți dădeai ușor seama că acel ceva era tocmai esențialul: slaba preocupare a consiliului de conducere al unității, din care cauză zootehnia era lăsată la voia întimplării. Firește, situația nu putea continua așa. Intrucit in unitate se făceau simțite și alte anomalii, cooperatorii au hotărît să aleagă alt președinte. Și au făcut o bună alegere în persoana lui Dumitru Neamțu, om harnic, exigent, avind bogată experiență, îndeosebi în zootehnie. Noul președinte și-a dovedit de la început capacitatea organizatorică. Cu sprijinul comuniștilor a antrenat consiliul de conducere în acțiunea de „punere pe picioare“ a zootehniei. Ajutor prețios în acest sens au primit și din partea comitetului comunal de partid. Bineînțeles, nu a fost neglijat sectorul de bază al unității — producția vegetală. Dovadă — cele 3.500 kg de grîu la hectar recoltate in acest an, cu 300 kg în medie mai mult decit prevedea planul. Poziția pe care o ocupă acum zootehnia la C.A.P. Bulgăruș reiese și din ponderea ei in veniturile unității. Din cele aproape 13 milioane lei venituri totale, planificate pentru acest an, zootehniei îi revin 4.600.000 lei. Cele mai mari sume sînt prevăzute a se obține de la porcine. Tocmai pentru că în unitate există bune condiții s-a pus accent pe dezvoltarea considerabilă a sectorului de ingrășare. Dacă în anul trecut cooperativa a vîndut statului 1.365 de porci grași — dublu față de cit prevedea planul de producție — pentru acest an a contractat Saltul e substanțial. 3.000 de capete. El incumbă răspundere, preocupare intensă. — E de mare importanță livrarea ritmică, încă din primul trimestru al anului, ne spune președintele cooperativei. Pentru a respecta această obligație contractuală, noi ne-am pregătit minuțios încă din vara și toamna anului trecut. Am acționat pe două căi; în primul rînd am avut grijă să ne completăm din timp turma de bază ajungînd in prezent la 440 scroafe — pentru a ne asigura, din prăsila proprie, eșalonat, necesar de purcei, întregul efectiv Printr-o atentă îngrijire și măsuri sanitar-veterinare profilactice, care au redus mortalitatea la sugari, mult sub cifra admisă, ca și prin sporirea indicelui de prolificitate, am obținut un număr mai mare de purcei decit aveam nevoie pentru îngrășătorie și pentru selecția de scrofite. Această rezervă s-a dovedit deosebit de prețioasă, intrucit din ea am putut completa operativ pierderile din efectiv, fără a mai fi nevoiți să cumpărăm din altă parte, în al doilea rînd ne-am asigurat furaje îndestulătoare și de calitate bună. Din discuțiile cu brigadierul zootehnic, Ștefan Maier — care este și vicepreședinte al cooperativei — și cu îngrijitorii cei mai experimentați, desprindem atenta preocupare, in ultima vreme, pentru o cia mai riguroasă selecție a loturilor de reproducție. Scrofitele sunt reținute numai de la mame cu prolificitate ridicată. De la început se individualizează și se scot in loturi separate. La greutatea de 70—80 kg, după o atentă observație, are loc o nouă și minuțioasă selecție. Din lot sunt scoase exemplarele necorespunzătoare. O deosebită atenție se acordă și furajării. Rațiile sunt stabilite cu discernămint de către inginerul zootehnist, diferențiat, pe categorii de animale. Importantă este insă și urmărirea cu rigurozitate a respectării programului zilnic de lucru. Brigadierul este prezent la eliberarea furajelor pentru fiecare lot in parte, ca și la administrarea lor. In afara inginerului, pe la zootehnie își face drum, zilnic, și președintele. Permanentizarea Îngrijitorilor, încadrată intr-o bună organizare a muncii, își arată de acum și ea roadele. Teodor Păun, Iosif Iezan, Barbara Korneli, Elisabeta Voll, Ecaterina Popa, Ioan Schiller sunt doar cîțiva dintre cei care numără intre 5—15 ani de muncă in sectorul zootehnic al cooperativei.. Experiența și conștiinciozitatea lor constituie izvor de învățăminte prețioase pentru Îngrijitorii mai tineri. Faptul că se acordă corect retribuție suplimentară în funcție de depășirea zilnică a sporului de greutate planificat la loturile pe care le au în primire, ii antrenează pe îngrijitori la respectarea cu strictețe a programului de lucru. Așa se face că, fără consum mai mare de furaje decit cel prevăzut pe cap de porc, se înregistrează depășiri zilnice ale sporului mediu de greutate planificat cu aproape 100 de grame. In acest fel, cooperativa vinde porcii la greutatea de 110—115 kg în loc de 100 — este prevăzut — realizind astfel însemnate ciștiguri suplimentare. Conform caracterului și graficelor de livrare, pînă la 1 septembrie unitatea trebuie să vîndă 1.490 de porci grași. A expediat insă 1.545, în greutate totală de 176 de tone. Deci au 27 de tone în plus. Ritmicitatea livrărilor se va menține — după cum ni se spune — și in lunile următoare. Referindu-se la perspectivă, președintele unității ne vorbește cu bucurie și interes despre prevederea din Directivele Congresului al X-lea al partidului, că in următorul cincinal va trebui să sporească intr-un ritm mai ridicat producția animalieră, care oferă largi posibilități pentru mărirea veniturilor bănești ale cooperativelor agricole. Pentru aceasta, consiliul de conducere, avînd un prețios și permanent sprijin din partea comitetului comunal de partid, se pregătește de pe acum cu intensitate, încă in anul viitor, ingrășătoria de porci va spori cu câteva sute de capete față de anul curent. In acest sens se află in stadiu avansat construcția unei noi ingrășătorii de 800 de capete ; în bună parte, purceii sunt, de pe acum asigurați — 900 capete tineret și 1.200 sugari. Pînă la sfîrșitul anului acesta, va fi asigurat cel puțin 75 la sută din necesarul de purcei pentru anul viitor. Așadar, la cooperativa agricolă din Bulgăruș, zootehnia înregistrează o rapidă și revelatoare schimbare de poziție pe treptele eficienței. Din aceasta puterea economică a unităților și bunăstarea cooperatorilor nu au decit de cîștigat. GAVRIL MALAl Zootehnia — pe treptele eficienței REVELATOARE SCHIMBARE DE POZIȚIE Din experiența C.A.P. Bulgăruș I Bogată Iegendă I jubiliară (Urmare din pag. I) comunicările „Timișoara ț fein istoria poporului român" —S " prof. univ. dr. doc. Ștefan Pas ț Icu, membru corespondent al A Academiei, „Dezvoltarea științeilor tehnice în Timișoara" — S * prof. univ. dr. loan Anton, membru corespondent al Aca *demiei, „Științele sociale în Timișoara" — prof univ. dr. Ioany * Zahiu, „Cercetarea medicală în jf . Timișoara“ — prof. univ. dr. y * doc. Pius Brînzeu, membru al k £ Academiei de științe medicale, " I „Cultura și arta timișoreană" — k S conf. univ. dr. Traian Bunescu, y I „Timișoara, centru important al k ^ mișcării muncitorești din Roma * Inia" — lector univ. Gheorghe I ^ Oancea. Jj 1 Agenda jubiliară cuprinde și k | alte manifestări. Sunt prevăzut Ite COMPETIȚII SPORTIVE de k ^ toate genurile, cu participarea unor echipe cu un bun renume k ^ in activitatea internă și interna *țională, deschiderea unor ex-kxpoziții închinate dezvoltării ora *șului avînd ca temă dezvoltarea k S economică și edilitar-gospodă* frească, TIMIȘOARA INIMA-1 SGINI, o expoziție cu lucrări ale ^ S artiștilor plastici, una de do 1 S cumente vechi și o expoziție de £ ț cărți ale oamenilor de știință și * a scriitorilor timișoreni. In kgazinele orașului vor putea maii fi cumpărate diverse obiecte de u k larg consum ce poartă efigia consacrată evenimentului. Și în S jI domeniul artistic se fac intense l y pregătiri. Cele mai bune formații artistice de amatori pre-e gătesc un spectacol folcloric si care va fi prezentat pe una din scenele orașului. y k Evenimentul cel mai de sea krmă al sărbătoririi îl constituie y k SESIUNEA JUBILIARA A k J CONSILIULUI POPULAR MU yUNICIPAL, la care vor fi invi ktați înalți demnitari, primari aii unor municipii și numeroși ce kbietățeni ai orașului. Duminică, începind de la ora 117, pe stadionul „1 Mai“ va avea loc o interesantă demonstrație de gimnastică artistică și JS sportivă. Seara, pe același stab Idion, se organizează carnavalul *l tineretului. ^ VREMEA / Timpul probabil pentru 19 ’ i septembrie 1969 : Vreme instabilă, cu cerul noros. Temporarii vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat cu initensificări locale temporare din sectorul nord-vest și nord. Temperatura în ușoară scădere : minimele, noaptea, vor fi cuprinse între 9 și 13 grade, iar maximele, ziua, între 18 și 24 11 grade. Local ceață, dimineața. ^ 1 Pentru 20 și 21 septembrie i 1969 : Vreme instabilă și favorabilă averselor de ploaie. Temperatura în ușoară scădere^ ( Pentru regiunea de munte . . . Vreme instabilă cu cerul noros. ' Temporar vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Temperatura în scăde- ' Ca Intre colegii.. Citim la rubrica de „cărți-reviste“ din Orizont, nr. 8,, intr-o recenzie semnată D. Lazăr „La interval relativ scurt, după apariția volumului de versuri „Freamăt“, Felicia Marines se prezintă cititorilor cu o nouă carte (Poveste neauzită) — de data aceasta în proză. (...) Felicia Marines pare a fi în primul rînd prozatoarea destăinuirilor intime care orice clipă a vieții își pentru are semnificația ei aparte. Apare la ea deseori senzația de fapt trăit“. „Fără a trece cu vederea peste unele inadvertențe stilistice, care țin de stîngăcia începutului, prin profunzimea sentimentelor și ideilor, prin realismul faptelor de viață, creația în proză a Feliciei Mariuca ne îndreptățește să afirmăm că avem în față un talent autentic, care marchează o prezență în proza noastră contemporană“ etc. etc. La capătul acestor lungi citate, o precizare: semnatarul acestor laude ditirambice (singura remarcă critică a recenzentului este cea despre inadvertențele stilistice) este redactor la Editura pentru literatură. Autoarea Poveștii neauzite este în particular redactoare la aceeași binecunoscută editură de pe bv. Ana Ipătescu. Nu știm însă dacă lucrează, chiar în același birou cu recenzentul. Ne mîngîiem cu gîndul că la redacția revistei Orizont nu se cunoaște această coincidență. Sute de cititori vin zilnic la secția de împrumut a Bibliotecii municipale Timișoara pentru a-și potoli setea de cunoaștere. Foto . G. STOICOVTCI r HU UITAȚII Relnnoiți-vă aboNAmentele trimestriale la ziarul Drapelul roș I1u«! FINIRU REÎNNOIREA ABONAMENTELOR, ADRESAȚI-VA FACTORILOR POȘTALI, AGENȚIILOR P.T.T.R. ȘI DIFUZORILOR DE PRESA DIN ÎNTREPRINDERI ȘI INSTITUȚII. ABONlNDU-VA PE TERMENE LUNGI DE 3, 6 SI 12 LUNI, VA ASIGURAȚI PRIMIREA CU REGULARITATE A ZIARULUI. PREȚUL ABONAMENTELOR : pe S lunI........................M le! pe 6 lunI ...... 48 lei pe 12 lunI............................ lei Unghiul larg al receptivității față de propunerile comuniștilor (urmare din pag.i) zat prin înlocuirea materialului de prăsilă îmbătrinit din sectorul porcin cu material corespunzător, de mare prolificitate. Efectul acțiunii s-a concretizat, in aceea că, în 1969, spre deosebire de alți ani, cooperativa și-a îndeplinit ritmic obligațiile ce-i revin din contractul încheiat cu statul, avînd create posibilități de depășire a sarcinilor asumate cu zoo de porci grași. am Din evidența organizației de partid extras și propunerea tovarășului Ion Esz, președintele comisiei de revizie, cu privire la necesitatea instruirii cooperatorilor care efectuează serviciul de pază, asupra sarcinilor concrete ce se revin pe linia apărării și dezvoltării averii obștești. Tot la sugestia tovarășului Est, consiliul de conducere a trecut la exercitarea unor controale eficiente asupra modului în care își fac datoria cooperatorii din serviciul de pază și alți factori. De aici și aprecierea secretarului comitetului comunal de partid, tovarășul Sabin Sască la cooperativa agricolă din Comloșul Mic, antrenați cu pricepere, stimulați in a veni cu propuneri și sugestii, comuniștii își aduc din plin contribuția la rezolvarea problemelor economice stringente, la întărirea vieții de organizație. Dezvoltând experiența acumulată, militînd necontenit pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă, biroul organizației de bază de la C.A.P. Comloșul Mic va putea acționa cu și mai mult succes la mobilizarea comuniștilor, a tuturor cooperatorilor, pentru îndeplinirea sarcinilor ce se revin din istoricele hotăriri ale Congresului al X-lea al P.C.R. In această privință membrii biroului, toți comuniștii sunt conștienți de necesitatea lărgirii unghiului receptivității față de propunerile și sugestiile oamenilor. Bunicul meu• moșu bunu, cum îi spuneam, noi, nepoții, ne-a lăsat un sfat, să vă feriți, dragii mei nepoți, cît veți trăi, de tribunal și de spital. De tribunal ne-am păzit noi, pe cît am putut, și nu i-am călcat pragul, cu spitalul Insă n-am reușit să respectăm dorința bătrinului. Iur Primul care a călcat vorba moșu’ am fost eu. Un reumatism rebel, care mă urmărește cam de multă vreme, mă împinge mereu de la spate spre porțile spitalului. O oarecare neîncredere în omenia doctorilor mă chinuia atunci cînd ajungeam in prag de hotărîre. Și totuși, a trebuit să-mi iau inima-n dinți și să bat la porțile Spitalului central din Lugoj. Cu multă sfială am intrat, ținîndu-mi șapca în mină. Încă de-afară am arborat un respect curios spre a obține un drum de bunăvoință mai mult din partea aceluia care, altădată, în alte vremuri, era cerberul cel mai de temut și cel mai greu de trecut, intr-o instituție publică, domnul portar. In cămăruța lui văd mai multe persoane, unele pe scaune, altele în picioare, altele privesc spitalul prin geam; portarul era ocupat cu telefonul. Tot privind, cînd la portar, cînd la cei din jur, cînd la clădirea spitalului, nici n-am băgat de seamă că o tînără îmbrăcată în alb s-a apropiat de mine și m-a apucat ușor de braț : — Stați vă rog jos, se vede că sînteți suferind. Sunteți un om mai bătrîn, aveți mai multă nevoie de odihnă decit dumnealor. Fața mi s-a luminat și parcă mi s-a mai încălzit inima. După ce mi-am spus necazul care m-a adus la porțile spitalului iată-mă-s condus de braț, ca pe un părinte al eu de tinăra asistentă, spre pavilionul central. Aici nu știu ce să admir mai mult, curățenia exemplară, peisajul coloristic al florilor care inundă toate colțurile și scările, covoarele frumoase și moi, liniștea aceea sfintă pentru sănătatea pacienților, sau zimbetele binevoitoare și mult încurajatoare ale medicilor care, inhalatele lor imaculate, intră și ies din saloanele bolnavilor, salutind pe cei suferinzi. După îndeplinirea formalităților de rigoare iatămă-s condus la secția radiologie spre a se vedea și fotografia focarul bolii. Tocmai cînd eram gata să le mulțumesc pentru ,,poză“ și să plec spre casă una dintre cele două surori mi se adresă: — Trebuie sa mergem la secția reumatologie, să vă vadă medicul specialist dacă nu cumva focarul este la ... și îmi spuse niște cuvinte doftoricești că tare nu pricepui nimic. Dacă trebuie și asta, bine. Însemnări hat și la secția de reumatologie. Doctorul, un om care mi-a picat simpatic de la început (nu știu cum i-ai fi picat eu lui) mă întreabă de una, de alta, îmi controla piciorul bolnav, il întoarce pe-o parte, pe alta, mă pune să pășesc înainte, înapoi. Apoi își duce pumnul strins sub bărbie și foarte ingiidurat, îmi spune : — Pare să fie un „plat-fus“, dar s-ar putea să fie și altceva mai grav. Este bine să mergeți și la O.R.L. să vă vadă și oreliștii, se poate ca focarul să pornească de la amigdale. In drum spre secția O.R.L. mă tot gindesc: ce caut eu la cei care se ocupă cu surzii și răgușiții ? O să mă pună să scot limba... și eu de-abia mai trag piciorul umflat după mine. La O.R.L. ne întimpina un medic cam de virsta mea. Se uită lung la mine, eu la dumnealui; se pare că ne cunoaștem de undeva. Intr-adevăr, după ce schimbarăm, două-trei vorbe aflăm că ne cunoaștem de mult, ba chiar suntem prieteni vechi. Mă impresionează și aici sala de chirurgie cu multiplele ei aparate și unelte doftoricești. După ce prietenul-doctor mă liniști spunindu-mi că focarul nu se găsește in git, ci trebuie să fie in altă parte și crede dumnealui că s-ar putea ascunde pe undeva printre măselele mele m-a sfătuit . — Mergi, te rogi la secția stomatologică să te vadă și dentiștii. Se prea poate să fie nevoie de o extracție serioasă. Stimatul meu prieten-doctor așa de liniștit și convingător mă invită la ,.extracție“ de parcă m-ar fi chemat la nuntă. — Bine, măi omule, cum o să las eu să-mi scoată măselele cind ele Atunci eu nu mă dor deloc ? piciorul ce-am să mă fac ? ii reproșat doctorului cunoscut. — Fii înțelegător ! Toate răutățile care sălășluiesc în corpul unui om trebuie să aibă un izvor undeva, izvor pe care noi, medicii, îl numim focar. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință și să te apărăm de necaz. Aceasta-i datoria noastră, a medicilor conștienți de misiunea pe care o avem. O să înțelegi mai tirziu cînd, o dată descoperit și înlăturat focarul, care, după cum vezi’ il căutăm cu toții, te vei face bine, spre bucuria dumitale și marea noastră mulțumire sufletească, că te-am putut ajuta. Așa a și fost. Azi, cînd aproape că am și uitat durerile piciorului beteag, îmi dau perfect de bine seama despre importanța pe care o are descoperirea focarului generator de dureri și suferințe. Tot acum îmi dau seama cît de înaltă este conștiința profesională a medicilor și a întregului personal care lucrează la Spitalul central din Lugoj. JOSIF SE ETA învățător. Ofsenita FOCARUL DRAPELUL ROȘU-7.681 - J Pe teme ale consiliilor populare PARTICIPARE CETATENEASCA 486 MII LEI In prima sesiune a anului, ținută la 23 ianuarie, Consiliul popular comunal Peciul Nou a aprobat planul de măsuri propus de comitetul executiv în acțiunea de Înfrumusețare și buna gospodărire a localității. De atunci și pînă in prezent, cînd s-au scurs cele două etape principale ale întrecerii patriotice, comitetul executiv a avut mereu in față acest plan de măsuri, străduindu-se să-l aducă la îndeplinire. In vederea realizării obiectivelor propuse, între cele 55 de circumscripții electorale s-au organizat întreceri patriotice, chemarea fiind lansată de deputatul circumscripției electorale nr. 10, tovarășul Petru Seeger. Atît planul de măsuri cit și chemarea, au fost prelucrate cu cetățenii din circumscripții, cu salariații unităților economice, ai instituțiilor din comună și cu membrii organizațiilor cooperatiste existente aici. Printre principalele obiective prevăzute a se înfăptui, se numără : construcții de drumuri din piatră brută, trotuare din beton, rații și întrețineri de drumuri, repaamenajări și extinderi de spații verzi, amenajarea a trei stații de autobuz dintre care două în spații închise, reparații de cămine culturale și școli etc., valoarea totală a angajamentelor de muncă patriotică ridicîndu-se la suma de 430.000 lei. Cu toate că este mare, și această sumă a fost depășită în cele două etape ale întrecerii s-a realizat o economie de peste 486.000 lei, ceea ce reprezintă în procente, 113 la sută. S-au construit, astfel, 4.000 mp trotuare din beton in localitatea de centru și in satele aparținătoare Diniaș și Sinmartinul Sîrbesc. In acest obiectiv atît transportul materialelor cît și munca necalificată s-au executat prin muncă patriotică, plătindu-se doar valoarea cimentului și a balastului consumat. Un metru patrat de trotuar executat în felul acesta a ajuns să nu depășească suma de 10 lei. La construcțiile de drumuri din pavaj și piatră s-a realizat o suprafață de 5.800 mp, pentru care s-au transportat 1.100 tone piatră brută și peste 1.200 tone nisip, iar pentru nivelarea străzilor, unde s-au construit aceste drumuri, s-au adus 300 mc pămînt. Toate drumurile recondiționate au o mare importanță pe plan comunal. , Mai adăugăm podurile din beton, în total, 6, cele 8 podețe, 13 mii arbori plantați în primăvara acestui an (plopi canadieni, salcîmi, tuia). In primăvară, cetățenii din toate celelalte trei sate ale comunei au mai fost antrenați la amenajarea și extinderea zonelor verzi și florale, prin plantări de noi specii de flori, îndeosebi din cele cu talie mare și mijlocie (2.000 fire de trandafiri, 1.000 cane etc.). Pe lingă obiectivele cuprinse în planul de măsuri, pe baza propunerilor făcute de cetățeni s-au mai executat, printre altele, 3 fîntini forate, la care s-a plătit numai valoarea materialelor (țevi zincate, pompe manuale și filtre), manopera fiind executată prin muncă voluntară, iar utilajele necesare forării fîntinii asigurîndu-se pe plan local. Pentru ca ele să nu înghețe iarna, tot cu contribuția voluntară a unor meseriași calificați din localitate, au fost confecționați pe plan local 5 cilindri și s-au construit 5 bazine. La reușita acțiunilor prezentate mai sus, a contribuit și faptul că încă din primăvară s-au asigurat materialele necesare , in special, cimentul, in cantitate de 12 vagoane, 1.000 tone piatră brută, 800 tone balast și peste 2.000 mc nisip. Că metode eficiente folosite de către comitetul executiv, putem evidenția organizarea și repartizarea membrilor comitetului executiv pe lucrări și circumscripții în toate cele trei sate, precum și analiza periodică a stadiului de execuție a lucrărilor, analiză pe care a întreprins-o comitetul executiv. Contribuția cea mai însemnată a avut-o însă deputatul fiecărei circumscripții, care a răspuns direct la obiectivul propus in circumscripția sa, de mobilizarea cetățenilor la rezolvarea propunerilor făcute de ei. In afară de aceste metode, comitetul executiv și cu aparatul său au pus un mare accent pe munca directă cu oamenii, prin vizite din casă in casă împreună cu deputatul, pentru a se sta de vorbă cu ei. Am avut prilejul să ne convingem că metoda de a lucra direct și continuu cu omul a dat și va da cele mai bune rezultate. Organizarea consfătuirilor cu deputații din circumscripțiile unde se observa stagnarea activității și a lucrărilor, pentru a se stabili de comun acord cu ei, măsuri concrete de remediere, s-a dovedit, de asemenea, deosebit de utilă. Așa se face că in prezent, în comuna noastră există un mare număr de cetățeni și deputați fruntași în acțiunile de înfrumusețare și bună gospodărire. Petru Seeger, Francisc Leffert, Nicolae Sorescu, Pătru Eugenia, Ilie levin, Miloș Ivanov, Maria Seller, Ion Rupert, Gheorghe Nedelcu, Ana Ventilescu, Draga Iacovlev. Rezultatele bune obținute pînă in prezent ne dau imbold ca pe viitor să ne propunem noi acțiuni menite a înfrumuseța comuna, cum ar fi întreținerea unei pepiniere pentru asigurarea materialului săditor (trandafiri, panseluțe, cane, gard viu) sau amenajarea unor baze sportive. La lucrările ce vor fi cuprinse în planul pe anul 1970 vom întocmi din timp documentațiile pentru a ne putea asigura din timp materialele, iar ca metode organizatorice vom folosi discutarea cu cetățenii a obiectivelor de interes obștesc, imprimînd membrilor comitetului executiv, deputaților și aparatului comitetului executiv un stil de muncă directăi cu omul, cu cetățenii pentru realizarea acțiunilor propuse. Cornel Rarescu președintele comitetului executiv al Consiliului popular comunal Peciul Nou