Drapelul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7718-7743)

1969-11-08 / nr. 7724

2 # Forajul confirmă trApa cu acțiune curativă. Suntem­ tentați că afirmăm că tiu peste mult timp, Timișoara va fi cunoscută și ca o stație balnea­ră. Aceasta deoarece, deși s-au scurs doar cîțiva ani, prin efor­turile unite ale organelor locale de partid și de stat, dintr-o sec­ție care funcționa mai mult în s­cop didactic, fără a avea o bază materială și care număra doar câteva paturi, a luat ființă Ser­viciul de balneofizioterapie. Crea­rea lui a răspuns solicitărilor ri­dicate de bolile cronice ale apara­tului locomotor și ale altor apa­rate și sisteme. Secția a fost în­zestrată cu aparatură modernă de electroterapie, hidroterapie, ter­­moterapie, fototerapie, kinetotera­­pie, gimnastică medicală etc. cu ajutorul cărora poate fi asigurat un tratament complex, într-o discuție pe care am pur­tat-o, dr. Adrian Seceleanu, me­dic primar balneolog, ne-a mărtu­risit : „Este drept că dispunem de aparatură modernă, de cadre medicale și personal medical competent. Țin totuși să remarc că, pentru a trata numeroase a­­fecțiuni, arsenalul pe care-l avem la dispoziție ar trebui completat ți cu unul­ balnear“. Studii geologice au pus în evi­dență existența la Timișoara a u­­nui rezervor de ape termale, aflat la o adîncime care depășește cu puțin loco­m. Forajul efectuat in parcul limitrof serviciului de bal­neofizioterapie, a scos la lumina zilei apă termo-minerală. Apa, cu o denumire mai pretențioasă, „apă termo-minerală-cloruro-so­­dică, bromo-iodurată, sulfuroasă" cu o concentrație în săruri de a­­proximativ 13 g/l și o capacitate de debitare arteziană de 700 m­ c pe zi, are excelente calități cura­tive. Ea poate fi folosită în cură externă(băi), în tratamentul a­­fecțiunilor reumatice cronice și în bolile sistemului nervos periferic, ca aerosoli, în maladiile cronice ale căilor respiratorii superioare și in­­ afecțiunile cronice ginecolo­gice. De asemenea, ea poate utilizată, în cură internă, în te­fi­lația unor afecțiuni cronice ale tubului digestiv și organelor ane­xe. Datorită compoziției sale, ea se­ aseamănă cu cea­­ de la Herculane Deci subsolul ne îndreptățește să sperăm că în Timișoara, viitor apropiat, s-ar putea într-un crea un centru balnear mai de amploa­re . Pentru a valorifica în mod eficient această șansă deosebită pe care o are orașul nostru, fiecare timișorean ne-am pus ca întrebare legitimă : ce s-a făcut o pînă acum în acest sens și care sunt proiectele de viitor ? Interlocutorul nostru, dr. A­­drian Seceleanu, ne-a relatat : „Ca unitate tînără am simțit în permanență sprijinul nemijlocit al forurilor tutelare. S-a trecut la construirea, într-o primă etapă, a unui bazin acoperit care, in condițiile de funcționare normală (8-10 ore) ar asigura tratamentul la 600-800 bolnavi . investițiile alocate depășesc pînă acum suma de 500 000 lei. Pentru viitor, Co­mitetul executiv al Consiliului popular municipal a comandat o temă de studii privind înființarea unei zone balneare în vecinătatea bulevardului Vasile Pârvan. Pro­iectul cuprinde crearea unui pa­vilion de cazare cu 500 locuri pentru spitalizare și a unui com­plex balnear reprezentat din trei bazine colective a câte 25 locuri fiecare și 125 cabane cu vane, cu o capacitate de școp de bolnavi pe zi“. Directorul Spitalului nr. 2 dr. Mircea Gherghițoiu, a ținut să a­­dauge :■ „Suntem­ fericiți că am primit sprijinul și am avut înțe­legerea organelor locale pentru­­punerea în valoare a sursei de apă­ minerală, deoarece scontăm în foarte bune rezultate terapeuti­ce. Timișoara se profilează ca o adevărată stațiune balneară". La serviciul timișorean de bal­neofizioterapie, (30 paturi) în staționar lucrează doi medici. Aici, în primele 6 luni ale anului, au fost internați peste 260 bol­navi. Ambulatoriul deservit de alți doi medici, a acordat in ace­eași perioadă un număr de 7100 consultații, iar tratamentele fizi­cele etectiale au depășit cifra de 120000. Deocamdată serviciul de balneofizioterapie din Timișoara este unicul pe raza a șapte județe pe care le deservește și la capaci­tatea actuală nu poate face față cu succes solicitărilor. Înființarea complexului balnear va rezolva în mod fericit, această situație. Rezultatele obținute pînă în prezent de întregul colectiv medi­cal și sanitar auxiliar ,sînt remar­cabile, tn această privință, cîteva opinii . In urma celor 14 zile de spitalizare, I. Barbu ,ne-a declarat: „am venit într-o stare gravă. Nu puteam umbla. Aveam dureri îngro­zitoare la cea mai mică mișcare. Acum, după cum vedeți, pot um­bla și mă simt excelent. Am cu­­vin­te de mulțumire pentru cei ca­re m-au tratat“. Intr-un salon, un bărbat de 60 de ani care avea lingă pat două bastoane. Privea zîmbind la cele două „ajutoare” .• „Bastoanele pe care le vedeți mi-au fost de mare ajutor. Gra­ție îngrijirii primite astăzi nu mai simt nici o durere și pot face orice mișcare. Aștept ca în,­âiteva zile să părăsesc spitalul vinde­cat". Serviciul dispune de un punct de laborator anexă, de aparat Roentgen, pentru efectuarea exa­menelor complementare, atit de necesare in precizarea diagnosti­cului. Munca de­ cercetare­ științi­fică ocupă un loc deosebit. Au fost efectuate numeroase lucrări, care au constituit obiectul unor comunicări care au fost publicate. Așadar, la serviciul timișorean de balneofizioterapie o activitate neobosită, pusă in slujba omului. In plus, un vis care a început să prindă contur, „izvorul­“ cu ape minerale, termale, așteaptă să fie valorificat din plin. CONSTANTIN CRISTINA LA SFIRȘIT DE NAPOLEON $1...BĂNĂȚENII Anul 1969 este sărbătorit în Franța și în întreaga lume ca a­­nul bicentenarului nașterii lui Na­­­­poleon Bonaparte, figură măreață a istoriei Franței și personalitate care a stîrnit cele mai bogate co­mentarii ale istoriografilor. Un sondaj de opinie efectuate de un in­stitut parizian îl situează pe ma­rele corsican pe primele locuri ale popularității. Aducem la acest mo­ment aniversar o mărturie mai puțin cunoscută, desprinsă din­­tr-un număr al revistei literare ti­mișorene „Luceafărul" (seria a II-a, nr. 3—4, 1939), referitoare la relațiile lui Napoleon cu... bănă­țenii. O întîlnire episodică dar nu lip­sită de semnificație. Este cunoscu­tă, în para­teză fie spus, aprecierea împăratului, despre vinul de Cot­­nar pe care l-ar fi­ gustat în timpul pregătirii campaniei din­ Rusia, cind și-a exprimat uimirea că un produs atât de suculent e încă pu­țin cunoscut în Europa. De ce nu-1 exportați, i-ar fi întrebat el pe moloveni. L-am trimite noi și al­tora, ar fi răspuns ei, dar­­ fl cana beni noi. Autorul articolului din „Lucea­fărul", Ion B. Mureșianu, se păs­trează însă pe țărim strict docu­­mentar. Românii bănățeni, înrolați în armata austriacă condusă de ar­hiducele Carol, au luat parte la luptele cu armatele franceze care înaintau asupra Vienei. Li se opu­nea o rezistență îndîrjită și după ce, cu mari jertfe, au fost făcuți cîțiva prizonieri, aceștia au apărat în fața lui Napoleon. Li s-a pus la dispoziție un translator de limbă S­miana, dar prizonierii nu sute­­reau nimic și nedumeriți începu­ră să vorbească în graiul lor de a­­casă. Marele general i-a crezut italieni și remarcă : „iată elita ar­matei austriece". Pentru a lămuri lucrurile a intervenit un alt pri­zonier, român bănățean, din regi­mentul 31 infanterie. Napoleon a­­preciind curajul bănățenilor, ar fi ordonat să se scrie o proclamație prin care le promitea libertatea, cerîndu-le să nu se mai sacrifice, pentru împărăția care nu merita sacrificiul lor. Textul acestei pro­­­­clamații nu s-a găsit dar se presu­pune că s-ar afla într-o bibliotecă budapestană. Nici promisiunea n-a fost îndeplinită. Ecoul figurii marelui corsican a substit st insă și într-un caiet da­­tînd din 1­858, a lui Arsenie Pra­­gom­ir, țăran din Sintești, este transpusă în prozodie populară drama celui care își părăsea țara și familia pentru a lua drumul exilului : / Cind au fost să se por­nească / Spre Elena să robească ! Ochii in sus au rădicat / Și spre Franța au căutat. /. .. Crunte la­­crămi slobozea / Din inimă suspi­na , / Să trâieși țară iubită, / In veci să fii fericită­­, în ritm de ba­ladă stihuitorul popular transpu­nea cu fidelitate și savuros simț narativ întreaga poveste a sfârșitu­lui lui Napoleon. Fidelitatea amă­nuntelor și a informațiilor trădea­ză o posibilă participare la campa­niile antinapoleoniene și, în orice caz, difuziunea largă pe care a a­­vut-o amintirea acestei figuri is­torice și pe meleagurile noastre. S. DIM A Contraste arhitectonice In Zona Gării «ie nord ZIARE TRANSMISE PRIN SATELIT! In curînd, locuitorii dintr-un șir de centre populate de la periferia U.R.S.S. vor putea lectura ziarele centrale înaintea moscoviților. Specialiștii sovietici au executat o experiență pentru transmiterea paginilor de ziar o dată cu program mut de televiziune, prin ciul unui satelit artificial interme­al Pă­­mîntului. Transmisiile experimentale de ziare centrale din tipografia de la Moscova a „Pravdei“ la o tipogra­fie din Habarovsk au arătat că imaginile paginilor de ziar sînt pe deplin satisfăcătoare. In acest scop se recurge la sistemul „Orbi­ta" care include transmițătoare, satelitul de comunicații „Mobiia- 1“, puncte de recepție pe sol am­plasate în regiunile nordice ale U.R.S.S., în Siberia, Orientul În­depărtat, Asia Centrală. Deforma­rea textului a fost eliminată aproa­pe în întregime, grație unor dis­pozitive simple. Fototelegraful va începe să transmită imaginile paginilor înainte ca ele să parvină în rotati­va de la Moscova. La Moscova va fi miezul nopții când poștașii din Orientul îndepărtat vor purcede la distribuirea ziarelor de ceață. dimi- (Urmare din pag. f)­ iiind toate datele. Ieșea periodică mi-a apărut cu o claritate uimitoare și am căpătat deplina convingere că ea corespunde naturii adinei a lucrurilor. In lumina ei s-au des­chis In fața mea domenii întregi, nebănuite ale științei. Am crezut In această ipoteză cu acea convin­gere lăuntrică pe care o socotesc necesară pentru fiecare operă rod­nică", împărțind șirul de elemente pe perioade și dispunînd perioadele una sub alta, astfel incit elemen­tele chimice asemănătoare să a­­jungă in limfe verticală unul sub celălalt. Mendeleev a obținut un tabel in care elementele se așează în ordinea greutății lor atomice și în care elementele cu proprietăți asemănătoare se repetă periodic în­ același loc de la începutul sau de la sfirșitul fiecărei perioade. Din examinarea însușirilor fizice și chimice ale elementelor și ale compușilor pe care îi formează, el trage următoarea concluzie care precizează înțelesul legii sale perio­dice („Bazele chimiei“) : „Dacă a­­ranjăm toate elementele in ordinea greutății lor atomice, obținem o re­petare periodică a proprietăților. Aceasta se exprimă prin legea pe­riodicității : proprietățile corpuri­lor simple, la fel și formele și pro­prietățile, compunerii elementelor, depind periodic de greutățile ato­mice ale elementelor“. Mendeleev înțelegea clar că pe­riodicitatea elementelor așa cum a descoperit-o el, are un caracter major și este o lege a naturii, lege fundamentală. De aceea, așe­o­zarea elementelor nu poate fi în­­t­împlătoare. În consecință, el a for­mulat presupunerea îndrăzneață după care golurile în perioade do­vedesc că în natură mai există ele­mente necunoscute de noi, care ar trebui să completeze aceste locuri goale. Inlocind de la faptul observat ca proprietățile elementelor se schimbă aproape după aceleași pro­porții ca și greutățile atomice, a calculat anticipat proprietățile ipo­tetice ale elementelor încă nedesco­perite. El a prezis astfel și proprie­tățile pe care le vor avea elemen­tele nedescoperite. Ba mai mult, a indicat și mijloacele experimentale cu care s-ar putea face descoperirea lor. Aceste precizări au fost­ făcute în anul 1871. Nici Mendeleev însuși nu se aștepta ca prezicerile sale să se confirme în timpul vieții lui.­ Dar, numai peste 4 ani, in 1875 S­eccoq de Boisbaudren in Franța descoperă un nou element : galiul, ale cărui proprietăți repetă proprietățile pre­­conisata de Mendeleev pentru ele­mentul ipotetic pe care l-a așezat sub aluminiu : ekaaluminiul. în curind au urmat noi confirmări ele prezicerilor lui Mendeleev­­ au fost descoperite scandiul și germaniul, descrisa anterior sub denumirile de thabor și ekasiliciu. Proprietă­țile scandiului și germaniului re­petă uneori pînă la identitate pro­prietățile prezise de Mendeleev. S-au dovedit îndreptățite toate mo­dificările de greutăți atomice între­prinse de Mendeleev. Legea periodicității și sistemul lui Mendeleev nu a fost stabilită cu o alcătuire rigidă. Dimpotrivă, chiar marele învățat rus a arătat că el este susceptibil de completări perfecționări, ca orice lege a na­și­­urii. Asemenea completări și per­fecționări i-au fost aduse în cursul timpului pînă ce el a ajuns la for­ma lui de astăzi. Pe marginea a două secole, XIX și XX, au fost făcute mari desco­periri care au schimbat părerile în­vechite despre atomi și elemente. Prima, a fost descoperirea radioac­tivității. O a doua descoperire de­curge din precedenta. Aranjînd pes­te 30 elemente în,numai 11 locuri în sistemul lui Mendeleev era ine­vitabil ca într-o căsuță să revină mai multe elemente. Cind savanții au comparat particularitățile ele­mentelor ce ocupau aceeași căsuță, s-a dovedit că indiferent de greu­tatea lor atomică particularitățile fizice ale întregii pleiade de ele­mente erau aceleași, astfel că odată amestecate ele nu se mai puteau se­para pe cale­­ chimică. Acest feno­men a fost descoperit numai cu ajutorul sistemului lui Mendeleev. Soddy a denumit aceste elemente atît de asemănătoare din punct de vedere chimic, dar cu greutăți atomice diferite — izotopi. O a tre­ia descoperire decurge din aplica­rea razelor Roentgen în studiul e­­lementelor chimice. în 1913 tiparul fizician Moseley, a descoperit că în toate spectrele Roentgen ale e­­lementelor există o linie mai vie, din frecvența căreia puteam deduce, printr-o relatație matematică, un număr întreg care are o proprietate de importanță deosebita. De la un element la altul acest număr crește cu o unitate. Acest număr nu este altceva decît numărul de etichetare a efemenelor în sistemului lui Mendeleev,­ el șirul l-a numit „număr de ordine". Descoperirea numărului­­ de or­dine aduce concomitent sistemului periodic o infirmare și o confir­mare. II infirmă prin aceea că ar ara­tă că nu greutatea atomică condi­ționează periodicitatea proprietăți­lor elementelor, că greutatea ato­mică nu este o însușire primară a elementelor, el *a Însăși este funcție a numărului atomic. Semni­­­ficația fizică a acestui număr fost elucidată in 1918 și confirmată a experimental In 1920, dnd a-a ară­tat că el corespunde sarcinii elec­trice pozitive a nucleului atomic și deci numărului de electroni din a­­tom. Dar această descoperire aduce totodată și o sublimă confirmare a sistemului periodic. Anume, ea confirmă justețea vederilor lui Mendeleev la alcătuirea tabloului elementelor, arată procedarea co­rect dialectică a lui Mendeleev. Un alt fapt de importanță isto­rică deosebită in evoluția sistemu­lui periodic spre forma lui actua­lă a fost descoperirea elementelor lantanidice. De obicei ele erau înca­drate toate intr-o singură căsuță îm­preună cu lantanul. Abia după des­coperirea lui Loseley s-a putut sta­bili în mod cert numărul lor — 14 — iar prin dezvoltarea cunoștințe­lor asupra structurii atomului, po­ziția lor în sistemul periodic. 1 Obținerea, Incepînd cu 1940 elementelor transuranice (F.. M. Mo a Millan, G. F. Seaborg și colab.) a confirmat ideea după care este de așteptat o serie analoagă lantani­­delor, formată tot din 14 elemente, situate după actiniu — actinidele. Descoperirea find pe fund a ele­mentelor actinidice, precum și a ultimului element — 104 — ,care Își găsesc locul în sistemul periodic, confirmă actualitatea legii periodi­cității și pentru știința contempo­rană. Pentru a ilustra această ac­tualitate se poate arăta că pe baza sistemului periodic sînt prevăzute , încă de pe acum elemente super­­grele, relativ stabile, cu care siste­mul periodic se va întregi cu noi perioade. Legea­ periodică împreună cu sis­temul lui Mendeleev constituit, pe baza ei, este astfel legea funda­mentală a naturii căreia i se supun construcția, proprietățile atomilor și elementelor. La centenarul legii periodicității PESCUIT NEOBIȘNUIT Nu departe de orașul Vidin (R.P. Bulgaria), pescarii de la baza din comuna Zlaten Rog < au prins un morun ce întărește 180 kg, avînd lungimea de 2,80 metri. Din morun au fost scoase 20 kg de icre negre. Este unul din cei mai mari pești prinși, pînă în prezent, în Dunăre în sectorul Vidinului. Recordul este remarcabil și efortul pescarilor poate fi calificat cu același cuvînt, căci prinderea peștelui a durat o oră și jumătate. MARIUS este foarte supărat pentru că a primit două palme de la un prieten. — Poate a fost o glumă­­ îl în­­treabă Olive. — Nu, a fost serios. — Cu atât mai bine, pentru că eu nu suport glume de prost gust. ★ MARIUS și Olive se îndreptau spre Avignon pe jos. Din urmă îi ajunge o mașină. Șoferul o­­prește și îi întreabă care este drumul spre Avignon. — Puteți m­erge cu noi, și noi tot intr-acolo mergem. ★ OLIVE vine la Paris cu mași­na, pe care o parchează în col­țul unei străzi. Apoi se uită îm­prejur și întreabă un om care n-avea treabă și stătea lângă mașina sa . — Știți să conduceți ? — Nu, răspunde celălalt. — Atunci, fiți amabil și uita­­ți-vă și la mașina mea. ★ — ANTOINE, Antoine !... Dormi ? — Ce s-a întimplat? Ce vrei ? — Te întreb dacă dormi — De ce ? Ce vrei dacă dorm? UMOR — Vreau să-mi împrumuți 100 de franci. — O ! dormeam, dormeam, . ★ GABRINEL Mably (filozof, iluminist și istoric francez) este invitat să intre în Academie. — Dacă aș fi in Academie, răs­punde Mabiy, toată lumea ar în­treba : „De ce este el acolo Prefer ca lumea să întrebe : „De ce nu este el acolo“?. ★ UN MEDIC îi spune într-o zi lui Fontanelle (filozof și ilumi­nist francez) : cafeaua este o a­­devărată otravă. — Da, răspunde filozoful, care avea peste 90 de ani, aveți drep­tate, dar este o otravă lentă, întrucit eu beau cafea de 80 de ani. ★ ÎNtr-uN tren, controlorul în­treabă pe o doamnă cu doi co­pii : UMOR — Ce vârstă au copiii dv ? — Șase ani, sunt­ gemeni. — Unde s-au născut ? — Unul la Londra altul la Paris. ★ UN TINAR care a avut un ac­cident trece, cu capul complet bandajat, pe lingă mașina care l-a lovit. — Mă recunoașteți, d-le, eu sînt acela pe care l-ați lovit ieri. — La Ce oră? — întreabă șo­ferul. DUPĂ ce a fost amendat de un polițist, un șofer exclamă cu tris­tețe : „Ceea ce costă cel mai mult la o mașină, indiferent de marca ei, sînt... contravenien­țele. UN ȘOFER gonește cu o vite­ză nebună. Polițistul reușește să-l ajungă . — Vă dați seama că circulați cu peste 130 km pe oră, ceea ce este o nebunie. — Dar este formidabil, conduc­entru prima dată. ★ ÎNTRE mame : — Draga mea, sînt foarte În­grijorată din pricina fiului meu. - Vai, dar ce are micuțul ? — O motocicletă. ★ — SPUNE-MI­c-le, întreabă un medic pe un bolnav, ați mai consultat pe cineva ? — Da, doctore, am fost la un farmacist. — La un farmacist ? și ce a putut să-ți spună imbecilul ăla? — Să vin la d-voastră. ★ MEDICUL — dacă renunțați la băutură și la fumat puteți să trăiți 70 de ani. Pacientul — Este prea tîrziu, doctore. Medicul — De ce ? Pacientul — Pentru că eu am 72 de ani. Ar — AM PIERDUT 15 kg după operația de apendicită. — Drace, n-aș fi crezut nicio­dată că apendicul poate să cân­­tărească așa de mult. ★ ★ DRAPELUL ROȘU—7.724 VEDIlElf PROCLAMĂ! BÎRFA este singurul zgomot mai rapid decât sunetul. Mario del Monaco NU POȚI să-ți alegi prietenii — dar în privința socrilor ai pu­tea să fii ceva mai atent. Gus Backus TREBUIE să inveti permanent din greșelile altora, deoarece nu ai suficient timp ca să le comiți­­ singur pe toate. Peter van Eyek DF LA un adolescent se cere să sa poarte ca un adult și să se lase tratat ca un copil. Connie Francis OBIȘNUINȚA învinge multe, chiar și antipatia. Maria Schell REUMATISMUL duce pe mul­ți bărbați pe calea virtuții mai repede decât cea mai bună pre­­dică morală. Peter K­render OAMENII își recunosc mai greu propria fericire. In schimb n-o scapă niciodată din vedere pe a altora. Hannerl Matz CU TIMPUL, regreți toate pă­catele pe care le-ai înfăptuit, inclusiv cele pe care nu le-ai făcut Brigitte Bardot NEADEVĂRUL este ușor de dezmințit, dar mai greu adevă­rul. Hildegrad Knef ESTE nedrept să se reproșeze mereu meteorologilor că prog­nozele lor ar fi fost false. Cu timpul, toate se vor adeveri, însă trebuie să ai ceva răbdare. Fernandes NU-TI supăra prietenii cu gri­jile tale — povestește-le mai de­grabă dușmanilor cărora știi că le vei face o bucurie. Bing Crosby ÎN URMA curei de slăbire, multor femei li se subțiază mai degrabă limba decit talia. Elfie Pertrainer MULȚI bărbați nu îndrăznesc să se certe cu soțiile lor pentru simplul motiv că împăcarea i-ar costa mai scump. Frank Sinatra ȘTIAȚI CĂ... tre două linii se consuma intr-o oră. ... in Roma antică erau foarte prețuite vasele de sticlă ? Fie valo­rau mai mult chiar decît aurul »I argintul. ... actorul Ion (lancu) Petrencu a jucat rolul lui Trahanache (din piesa „O scrisoare pierdută") timp de 4 decenii ? La premiera de la Teatrul Național, în 1884, actorul avea numai 26 de ani. ... muntele Kanguet Kel Tout din Tunisia este format aproape în întregime din plumb ? El are înăl­țimea de 970 metri. .. într-un gram de sol trăiesc aproximativ 5 miliarde de micro­organisme ? Deci pe bună dreptate se spune că solul reprezintă un or­ganism viu. ... la sfirșitul anului 1968 lungi­mea șoselelor din U.R.S.S. era de 456.000 km ? Aproape 40 la sută din acestea erau șosele asfaltate. ...pe teritoriul Uniunii Sovieti­ce se află­ o pătrime din totalul pă­durilor de pe glob ? Industria sovie­tică de prelucrare a lemnului este dotată cu 34.000 de mașini forestie­re, 65.000 de tractoare și circa 1.000 trenuri pe șine înguste. ... în Japonia copiii învață să scrie cu ambele miini ? Ea este sin­gura țară din lume unde se învață acest lucru. .. rafinăria de la Pitești (un im­portant obiectiv al industriei noas­­tre petroliere) a intrat partial in funcțiune? Vrei se vor prelucra »■­ooar 3 milioane tone de țiței.­­.. cea mai veche mențiune des­pre cancer se află într-un papirus egiptean ? Este vorba de papirusul Ebert, care datează din secolul al XV-lea î.e.n. ...înainte de a fi fost inventate ceasurile, pentru măsurarea timpu­lui se foloseau luminări marcate cu linii ? Porțiunea de luminare din­ în Japonia sezonul căsătoriilor e*­te un milion de căsătorii, iată o tînără pentru ceremonia căsătoriei, toamna. In anul acesta s-au făcut pereche cu podoaba tradițională

Next