Drapelul Roşu, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7744-7769)

1969-12-03 / nr. 7745

DRAPELUL ROȘU-7145 CU NUTREȚURI PUȚINE - O HRANĂ SUBSTANȚIALĂ! Un factor important care deter­mină in mare măsură nivelul creș­terii efectivelor de animale, pro­ducția și sănătatea acestora, îl constituie hrana. Sunt multe coope­rative agricole in județul nostru cum ar fi cele din Nerău, Tomna­tic, Sînnicolaul Mare, Ghiroda, To­­polovățu Mare etc. care, acordînd atenția cuvenită alimentației asi­gură, an de an, pentru hrana ani­malelor cantități mari de furaje, în sortimente variate și de bună calitate. Datorită situației specifice din acest an, furajele concentrate tre­buie asigurate, în fiecare unitate, la nivelul necesarului și gospodări­te cu multă chibzuială pentru rea­lizarea efectivelor și producțiilor planificate in sectorul porcin și a­­vicol. Pentru restul speciilor de animale, cadrele tehnice din uni­tăți au datoria de a intocmi rații care să aibă in vedere reducerea consumului de concentrate și sub­stituirea acestora prin finuri, su­culente și grosiere. In acest con­text, hrănirea rațională a animale­lor nu se limitează numai la ad­ministrarea anumitor furaje, soco­tite necesare după rații, ci ea cu­prinde și alte aspecte cum ar fi combinarea și prepararea furaje­lor astfel incit, folosind o cantitate minimă de nutrețuri animalele să primească toate substanțele nece­sare atît pentru întreținere cit și pentru menținerea sau sporirea producției lor. Se creează astfel posibilitatea ca furajele adminis­trate să fie bine consumate și di­gerate ușor. Furajele. Înainte de a fi administrate în hrana anima­lelor trebuie să fie sortate, apre­ciate și apoi pregătite, adică su­puse unor procese tehnologice de preparare, realizate fie cu mij­loace fizice (mașini speciale de fo­care, măcinare, supuse acțiunii căldurii, a apei, vaporilor etc.), fie cu mijloace biochimice (unele substanțe chimice, flora microbia­­nă etc.). Multe cooperative agricole din județ au o bună experiență in do­meniul preparării furajelor. Con­dițiile specifice din acest an, ri­dică în fața lucrătorilor din sec­torul zootehnic noi probleme pri­vind perfecționarea și extinderea metodelor folosite in prepararea nutrețurilor fibroase și grosiere, substituirea pe această cale a u­­nor însemnate cantități de concen­trate din rația animalelor. .. Cooperativa, .agricolă , din Biled, de ani de zile, utilizează cu bune rezultate făina de lucernă. Aceas­ta se prepară din fin de lucernă sau trifoi, de bună calitate, prin măcinare cu ajutorul morilor cu ciocane, la dimensiuni de 1 mm cînd se folosește in hrana puilor sau a purceilor și pînă la 2 mm pentru porcii adulți. Păstrarea făinii trebuie făcută în camere , uscate, răcoroase și fără lumină, un vrac cu o grosime care să nu depășească un metru, sau In, saci de hirtie (polietilenă). In hrana tineretului porcin sub 4 luni făina de lucernă poate intra in rația zilnică in cantitate de 0,1—0,3 kg pe cap, scroafelor și vierilor 1,0—1,5 kg, la porcii la îngrășat 0,3—0,5 kg iar în rația găinilor 15—20 gr. Pe această cale făina de lucernă și trifoi poate substitui pină la 25 la sută din nutrețurile concentrate în hrana porcilor, 20 la sută la tineretul aviar și până la 25 la sută la găinile adulte. Prin conținutul ridicat al făinii de trifoliene în proteine digesti­­bile, vitamine și săruri minerale, acest furaj, stimulează producția animalieră și reduce în același timp prețul de cost. Existența mo­rilor cu ciocane în toate coopera­tivele agricole permite generaliza­rea neintirziată a metodei de fu­rajare a făinii de fin în hrana porcilor și păsărilor. Din conside­rentele arătate, recomandăm ca in fiecare unitate agricolă sa se amenajeze spațiile necesare pentru măcinare și depozitare și să se in­troducă în programul de furajare Zootehnia, pe treptele eficienței al porcilor și păsărilor acest nu­treț valoros. In hrana bovinelor, ovinelor și cabalinelor nutrețurile grosiere (cocenii de porumb, paiele etc.) au o pondere însemnată. Administra­te ca atare, gradul lor de comes­­tibilitate este scăzut, fiind cuprins intre 50—80 la sută iar substanța organică se digeră în proporție mai mică de 50 la sută. Condițiile din acest an impun unele măsuri tehnico-organizatorice pentru pre­pararea furajelor grosiere. Coope­rativele agricole din Periam, Biled, Saravale etc. au utilizat și în anii trecuți, cu bune rezultate, cocenii de porumb, paiele și pleava sub formă preparată. Prepararea fu­rajelor grosiere are drept scop micșoarea efortului fizic de mas­ticație a animalelor, mărirea co­­mestibilității și ridicarea digesti­­bilității, a valorii nutritive, crea­rea posibilității de amestecare cu alte nutrețuri, factori ce concură la o mai bună asigurare a furaje­lor în toate unitățile agricole pre­cum și la sporirea producției ani­maliere. Pentru prepararea nutre­țurilor grosiere în majoritatea u­­nităților agricole există tocători cu care se poate realiza o mărun­­țire a paielor ce se utilizează in hrana bovinelor la dimensiuni de 3—4 cm, pentru cai și oi la 1,5—3 cm, iar a cocenilor de porumb la 0,5—1 cm lungime. Materialul tocat trebuie înmuiat în bazinele existente în multe a­­dăposturi, iar apoi saramurat uti­­lizînd 0,5—0,75 kg sare dizolvată in 15—25 litri apă pentru 100 kg furaj tocat; melasarea va trebui făcută utilizînd 1—2 kg de melasă dizolvată în 15—25 litri apă pen­­­­tru 100 kg nutreț tocat; după a­­ceea se face amestecarea cu tăie­­ței umezi de sfeclă. Furajul gro­sier tocat se va așeza în straturi de 30—35 cm grosime, în bazine, stropindu-se fiecare strat cu una din soluțiile indicate. Nutrețul astfel tratat poate fi dat în hrana animalelor după 6—10 ore de la pregătire, timp în care se reali­zează o ușoară fermentare, îmbu­­nătățindu-și gustul. Cooperative agricole ca cele din Sînnicolaul Mare („Drumul lui Le­nin“), Diniaș și altele, in hrana taurinelor, nu utilizează rezultate bune, ciocălăii de porumb rezultați din depărtarea boabelor de pe știuleți. Dar, cu toate indicațiile date, această metodă este insufi­cient extinsă. Cantitățile mari de ciocălăi de care cooperativele a­­gricole dispun sau le pot procura la prețuri avantajoase, impun in centrul atenției metoda lor in hrana animalelor. utilizării Ciocă­lăii de porumb trebuie trecuți printr-un zdrobitor mecanic pro­dus de Uzinele de reparații din Arad și apoi măcinați moară cu ciocane din cele printr-o exis­tente. Utilizați în hrana taurine­lor la Îngrășat, un amestec cu me­lasă și uree, se poate realiza un spor mediu zilnic de 1.300 kg, eco­­nomisindu-se cantități mari de concentrare. în ultima perioadă, cadrele teh­nice de la Direcția agricolă, cu sprijinul catedrei de alimentație din cadrul Facultății de zootehnie, au stabilit și recomandat coopera­tivelor agricole o metodă mai per­fecționată de preparare a furajelor care constă în drojduirea acesto­ra, în prezent această metodă se aplică la cooperativele agricole din Lenauheim, Periam și altele. Tehnologia aplicată urmărește îm­bunătățirea calității gustative a nutrețului tratat, ridicarea conți­nutului de proteină, vitamine și săruri minerale, îmbunătățirea gradului lor de digestibilitate, în principal metoda constă în produ­cerea biomasei alcătuită din 1 kg drojdie și 10 kg melasă dizolvate la 130—150 litri apă- căldură la o temperatură de circa 35 grade Celsius, care se supune unui pro­ces de aerație timp de 6 ore. Apoi, 120 litri de biomasă se adaugă peste 1.000 kg nutreț grosier tocat, pus la dospit în bazine pentru o perioadă de 8—10 ore, după care se poate administra în hrana bo­vinelor peste vîrsta de 6 luni, în cantitate de 2—3 kg la 100 kg greutate vie. Metodele de preparare arătate pot fi aplicate în toate cooperati­vele agricole cu certitudinea asi­gurării in mai bune condiții furajelor necesare hrănirii anima­­a­lelor și a îmbunătățirii compozi­­ției rației. Conducerile de unități și cadrele tehnice, printr-o bună raționalizare a consumurilor de furaje, pe baza unui program bine alcătuit pînă la noua recoltă (pe luni, specii și categorii), însoțit de măsuri tehnico-organizatorice pen­tru ridicarea valorii nutritive a acestora și evitarea risipei, au po­sibilitatea de a asigura condiții co­respunzătoare bunei hrăniri a ani­malelor in timp de iarnă, sporirea efectivelor, realizarea producțiilor planificate și a unor însemnate venituri bănești. ing. IULIUS­ILCA director adjunct la Direcția agricolă județeană VREMEA PENTRU 3 DECEMBRIE, 1969 : Vreme rece cu cerul mai mult noroi,­­ar cădea precipitații sub formă de lapoviță și nin­soare. Vîntul va sufla moderat cu intensificări locale din­ nord și est. Temperatura în scădere : noaptea va fi cuprinsă între mi­nus 4 și 11 grade, iar ziua intre minus 1 și 12 grade. PENTRU 4 ȘI 5 DECEMBRIE, 1969 : Vreme nestabilă cu cerul noros și cu precipitații locale sub formă de lapoviță și nin­soare. I SPORT . SPORT fotbal S-a încheiat prima parte a campionatului județean Șoimii Timișoara pe primul loc S-a consumat și ultima etapă a Campionatului județean de fotbal. Din cauza terenurilor, mai puțin practicabile, calitatea meciurilor a avut de suferit. Totuși ele au po­larizat atenția iubitorilor de fotbal din diferite localități ale județului, iată cîteva relatări : AUTO — COMERȚUL TIMI­ȘOARA 5—2 (1—0). Meciul a fost viu disputat. Echipa Auto a avut inițiativa majoritatea timpului. In prima repriză jocul a fost echili­brat și s-a disputat mai mult la mijlocul terenului. După pauză, ambele echipe au jucat deschis, înaintașii creîndu-și multe faze de gol. Au înscris : Munteanu (minu­tele 25, 50), Tausenberger (minute­­le 70, 88), Dragalina (min. 55) pen­tru Auto, respectiv Perciek (min. 58 din 11 metri) și Semeca (min. 73) pentru Comerț. A arbitrat slab, Traian Pop (Jimbolia). ARTA TEXTILĂ JIMBOLIA 2—1 (1­ CERAMICA -1) . Meci de nivel tehnic bun. Rezultatul ne­dreptățește pe oaspeți care, în spe­cial în repriza a doua, au avut multe ocazii de gol dar ele au fost ratate cu ușurință de către Ursu. Scorul a fost deschis de oaspeți în min. 8 prin Berta, în min. 14 Vischi a egalat și tot el a înscris golul victoriei în ultimul minut de joc. (Gabriel Marton, corespon­dent). ȘOIMII TIMIȘOARA — UNI­­REA SINN­ICOL­UL MARE 3—0 (1—0): Au înscris Opriș, Ciobotă și Gretea, autogol. A. C. RECAȘ — RIPENSIA II 0—1 (0—0) . A înscris Barboschi în min. 88 din lovitură de la 11 m. » • »m­­inur» * rsr> • pi nnA IiI » »_* M. GREȘUL TIMIȘOARA 2—0 . UNI­REA JIMBOLIA — ȘOIMII BU­­ZIAȘ 0—2 . CHIMIA MARGINA— PROGRESUL CIACOVA 3—0 (prin neprezetare). Meciul Recolta Nerău — Progresul Gătaia a fost aminat. Iată cum arată clasamentul final: 15 8 6 1 28-12 22 15 8 4 3 23-13 20 15 75 3 26-11 19 15 8 1­6 33-17 1­7 15 8­0 7 30-25 16 14 6 4 4 22-22 16 15 6 36 27-23 15 15 4 7 4 12-11 15 15 6 3 7 26-21 14 15 62 7 18-21 14 15 4 4 7 25-27 12 15 5 28 19-17 12 15 5 2­8 23-26 12 14 4 4 6 15-23 12 15 5 1­9 20-40 11 15 5 1­9 19-45 11 1. Șoimii Tim. 2 Ripensia II 3. Șoimii Buziaș 4. Ceramica Jimb. 5 Comerțul Tim. 6. Progr. Gătaia 7. Lam Nădrag 8. Progresul Tim. 9. Auto Timișoara 10. A C. Recaș 11. Arta textilă 12. Unirea Jimbolia 13. Unirea S. M. 14. Recolta Nerău 15. Progr. Ciacova 16. Chimia Margina „Cupa municipiului Reșița“ la gimnastică Cea de-a doua ediție a „Cupei municipiului Reșița", la gimnasti­că, competiție organizată de Con­siliu­ județean pentru educație fi­zică și sport, Caraș-Severin, s-a disputat sâmbătă și duminică. Au participat tineri gimnaști din Re­șița, Timișoara, Arad, Lugoj și Si­biu (băieți și fete) mulți dintre ei etalind, și cu acest prilej, calități care le-au atras aprecierea unani­mă a specialiștilor. Peste nivelul tuturor, s-au ridicat însă cîțiva dintre reprezentanții Școlii spor­tive și ai Clubului sportiv munci­toresc Reșița. In clasamentele pe echipe, pri­mele locuri au fost ocupate de că­tre sportivii reșițeni. Iată primii trei clasați Fete, categoria a IV-a:" Dorina Silaghi 37,55 p ; Cristina Schwager 36,75 p; Elena Zaică­­reanu 36,55 p (toate la Școala spor­tivă Reșița). Pe echipe : Școala sportivă Reșița 181,80, C.S.M. Re­șița 171,65, C.F.R. Timișoara 266,05. FETE : categoria a IlI-a : Lucia Gordea (Școala sportivă Reșița) 36,65, Maria Florescu (Șc. sportivă Reșița) 35,95 și Nona Opriș (C.F.R. Tim.) 35,10 BĂIEȚI­ categoria a IlI-a: lor. Checicheș (Șc. sportivă Reșița) 55,60, Mircea Ciurdar (C.F.R. Tim.) 55,10, Tom­a Ponoran (Șc. sportivă Lugoj) 55,20. SALA NR. 13 (Urmare din pag. 1) dreptate. Poate, acum, opinia pu­blică, cei care-i cunosc pe membrii acestei familii, vor reuși să-i facă să înțeleagă că procedeul e mai mult decât rușinos. Sau, poate, se vor găsi, în sfîrșit, organe com­petente care nu se vor rezuma doar la hîrtiile din dosar, la fap­tele mărunte încadrate meșteșugit în­tr -un articol de lege sau altul, ci, făcînd o anchetă amănunțită, temeinică, vor descoperi „umărul discordiei“, adevărata cauză ce generează procesele și printr-o sentința se va curma odată pentru totdeauna lantul proceselor din a­­ceastă familie. Am prezentat, la intimplare, [ doar trei din nenumăratele cauze [ ce se dezbat aici. Săptămină de o săptămînă, fiecare din cele 7 co­­misii de judecată, de pe lingă Con­­­­siliul popular al municipiului Ti­­­­mișoara, judecă cite 15—20 astfel de procese. Sunt multe cazurile 1 cînd „părțile“, pecetluind împăca­ [ rea printr-o caldă strîngere de • mină, își cer scuze pentru neînțe­­­­legerile de pînă acum și se anga­­­­jează să se respecte reciproc. Dar­­ — din păcate — sînt încă destule — și cazurile cînd înverșunarea am­­belor părți face imposibilă împă­carea și, uneori, pentru lucruri de­­ nimic, se cheltuie inutil energie, timp și bani, se consumă forțe­­ demne de o cauză mai nobilă. formare din pag. 1) Sporirea acumulării nu duce în m­od automat la o producție efi­cientă. Pe planul eficienței, re­zultate favorabile se pot obține, așa cum s-a subliniat la Congres, prin reducerea continuă a ponde­rii lucrărilor de construcții și re­partizarea unei părți tot mai mari din fondurile de investiții pentru dotarea cu echipament tehnic, a­­doptarea de soluții constructive economice și promovarea metode­lor industriale de executare a lu­crărilor, pregătirea din timp a ca­drelor etc. Deși materialul de față nu-și propune să analizeze tn detaliu căile de sporire a eficien­ței econom­ice a investițiilor, amin­tim totuși importanța majoră a factorului timp, problemă care exercită astăzi o influență covîr­­șitoare asupra întregii vieți eco­nomice. Pretutindeni în lume exis­tă o mare competiție pentru a cîș­­tiga timp. Problema se pune cu mare acuitate în domeniul inves­tițiilor, mai ales în țara noastră, unde perioada de realizare a in­vestițiilor este mult prea mare în comparație cu țările dezvoltate e­­conomicește. Reducerea acesteia nu numai că înlătură pericolul u­­zurii morale a fondurilor fixe dar duce și la o însemnată reducere a imobilizărilor de fonduri bănești. Pentru că analizăm aspecte pri­vind acumularea și consumul este necesar să ne oprim și asupra u­­nor fenomene legate de nivelul de trai, care este influențat în mare măsură de ponderea fondului de consum în venitul național. Ilus­­trînd aceasta, Raportul la Congre­­s I­I­I-lea al P.C.R. sublinia că la o rată a acumulării de 28—30 la sută, fondul de consum va creș­te, în următorii 10 ani, cu 35—50 miliarde lei față de situația în care acumularea s-ar menține la 25 la sută. Aspectele legate de ni­velul de trai trebuie neapărat pri­vite și dintr-un alt punct de ve­dere. La o analiză a dinamicii sale se constată că nivelul de trai material și spiritual al unui po­por este un fenomen cu caracter cumulativ. In consecință în apre­cierea evoluției economice și so­ciale a unei populații este absolut necesar să avem în vedere acu­mularea ei precedentă pe plan ma­terial și spiritual. Iată deci că la stabilirea procentului pentru fon­dul de consum trebuie să se țină seama de acumulările precedente, de faptul că nivelul de trai este o categorie cumulativă. Graful ci­frelor este cit se poate de edifi­cator pentru a ilustra creșterea nivelului de trai al poporului nos­tru, în perioada 195#—1968, de pil­dă, salariul mediu nominal al tu­turor salariaților a crescut de 3,4 ori. Un nou pas înainte s-a făcut prin aplicarea și generalizarea noului sistem de salarizare care va avea un profund rol stimulator — salariul fiind mai bine legat de cantitatea și calitatea muncii — și va duce în final la creșterea sala­rului mediu nominal cu peste 11 la sută. Creșterea nivelului de trai al populației este ilustrată, de asemenea, de evoluția consumului populației. O expresie a sporirii puterii de cumpărare o reprezintă creșterea de 31 la sută, în anul 1968, față de 1965, a volumului de mărfuri vîndut prin comerțul so­cialist. In anii 1966—1968 s-au con­struit din fondurile statului și ale populației aproape 353.000 de lo­cuințe. Exemple asemănătoare ar putea fi date din domeniul învă­­țămîntului, culturii, ocrotirii să­nătății etc. Ele dovedesc cu pri­sosință că oamenii muncii înțeleg și sprijină întrutotul politica partidului, convinși că tot ceea ce se realizează pe tărim economic, politic și cultural este în interesul și spre binele lor, al înfloriri na­țiunii. în aceasta își găsește ex­plicația și faptul că în toate între­prinderile industriale, în unitățile economice în general, colectivele de muncă, sub îndrumarea orga­nizațiilor de partid, depun efor­turi susținute pentru a raporta în­deplinirea exemplară a Indicatori­lor de plan, a angajamentelor lua­te în întrecerea socialistă. Cele relatate nu trebuie să con­ducă la gradul că avem, de acum, asigurat un standard de viață co­respunzător epocii pe care o trăim, nivelului de civilizație la care a ajuns astăzi omenirea. Așa cum a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea, „mai avem mult de făcut pentru a asigura condiții de viață corespunzătoare tuturor cetățenilor patriei, pentru a ridica gradul de civilizație a na­țiunii noastre socialiste“. Directi­vele Congresului prevăd pentru anii 1971—1975 o creștere a sala­riului real cu 16—20 la sută, față de anul 1970, iar veniturile reale ale țărănimii vor crește cu 15—20 la sută. Din analiza aspectelor legate de raportul acumulare-consum vedem că în realizarea proporției respec­tive se ridică probleme economice dintre cele mai complexe, care cer o analiză atentă, decizii bine gîndite, care să asigure atît spo­rirea producției materiale și a e­­ficienței acesteia, asigurarea unui standard de viață mereu mai ri­dicat. Realitatea țării noastre, in­teresele vitale ale înfloririi națiu­nii, pledează pentru un ritm ac­celerat de industrializare, a unei rate înalte a acumulărilor. înțele­­gînd aceasta, oamenii muncii, sub conducerea înțeleaptă a partidu­lui, s-au angajat să transpună cu consecvență in viață programul stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R„ avînd convingerea fermă că in felul acesta vor asigura mersul nostru înainte, făurirea so­cietății socialiste multilateral dez­voltate, crearea unei baze trainice pentru trecerea treptată spre co­munism. Raportul dintre acumulare și consum î I La sfîrșit de sezon Luni seara, la sediul clubului sportiv C.F.R. Timișoara, a avut loc o intîlnire a conducerii clubu­lui cu jucătorii echipei de fotbal care, duminică, au încheiat prima parte a campionatului diviziei B. La intîlnire, au participat tova­rășii Ilie Morodan, secretar al Co­mitetului municipal de partid, pre­ședintele de onoare al secției de fotbal C.F.R., tovarășul Constantin Iancu, directorul general al Re­gionalei C.F.R., inginer Ion Stamo­­reanu, președintele secției de fot­bal, Ioan Kiss, directorul între­prinderii județene de contractări și achiziții, membru al secției de fotbal și alți tovarăși din condu­cere. în cadrul discuțiilor purtate, nu­meroși fotbaliști, intr-un spirit critic, și-au spus părerea despre evoluția formației în jurul campio­natului, scoțînd în evidență unele lipsuri din activitatea lor, care urmează să fie remediate în vi­itor. Tovarășii din conducerea clu­bului și antrenorul Petre Beker au anunțat programul din perioada de tranziție dintre tur și retur, iar in încheiere, tovarășul direc­tor general Constantin Iancu a fe­licitat jucătorii pentru munca rod­nică depusă pînă în prezent, asi­­gurîndu-i de un sprijin mai con­sistent la reluarea campionatului. I ÎNTREPRINDEREA DE MECANIZARE ȘI TRANSPORT TIMIȘOARA 8 str. V. Alecsandri nr. 1 ANGAJEAZĂ :­ 5 pentru autocoloanele din județul Timiș și Arad , î — ȘEF COLOANA (prin concurs) — IMPIEGAT DE MIȘCARE, cu vechime de 1 * ani (prin concurs) — REVIZOR TEHNIC (prin concurs)­­ — SUDORI J — ȘOFERI cu vechime minimă de 3 ani • — RUTIERIȘTI pentru centrala întreprinderii: — MAISTRU MECANIC AUTO (prin concurs) — TEHNICIAN I­NORMATOR pentru lucrări de ateliere (prin concurs) — SUDORI — TINICHIGII — LĂCĂTUȘI — MECANICI .AUTO — MACARAGIU pe automacara Bucegi — acumulatoriști — TÎMPLARI — ELECTRICIAN FORȚA autorizat — ELECTRICIAN AUTO — ȘASE STRUNGARI — UN FREZOR RABOTOR — PATRU MUNCITORI NECALIFICAȚI (băr- g­i bați). Cei interesați se vor prezenta la biroul perso­­­­nal al întreprinderii. ■ ?.____ Si : g i 30 wv wwwwww www SPECTACOLE MIERCURI, 3 DECEMBRIE 1969 © Opera de stat: BĂRBIE­RUL DIN SEVILIA ( 19,30) ; - Teatrul german de stat : SAPPHO (19,30) . CINEMATOGRAFE : © Arta : GALILEO GALILEI (9, 11, 14,30, 16,45, 19. 21); - Studio : MORȚII RAMÎN TINERI (II, 15, 17, 19, 21); - Melodia : COLIVIE PEN­TRU DOI (9, 11, 15, 17, 19, 21); © Modern : FEMEIA ÎNDĂ­RĂTNICĂ (8, 14.30, 16,45, 19, 21,15) ; ^ Fratelia : NOAPTEA FĂCUTĂ PENTRU A VISA (15,E 17, 19)­; 1Ș Clubul C.F.R. : LUNA DE TOAMNA ULTIMA (10, 16, 18. 20); ^ Parc : DOCTORULUI TESTAMENTUL MABULE (10, 14 16, 18, 20); ^ Victoria : ÎNȚELEPTUL DE PE MUNTELE BLESTEMAT /mn t/t. rTXT nrr ir'­r apphapis PERFECT (16, 18, 20); MA : Steaua roșie Mehala , MNN­NEBUNA, NEBUNA DE­LEGAT (17) și REGELE SUE­DEZ (19). WVWWWVWVWVA, TELEVIZIUNE MIERCURI 3 DECEMBRIE 18,00 Deschiderea emisiunii. Studioul pionierilor. Mari prie­tenii literare : Eminescu și Creangă. 18,25 Primii între egali. Program folcloric­zat cu soliștii laureați și reali­pre­miați la concursurile artistice de amatori din anul 1969. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Intermezzo muzical. 19,30 Suc­cesul este o șansă ? Emisiune­­anchetă. 20,00 Tele­cinemateca. „Micul lord“. 21,40 Reflector. Telefoileton cotidian. 21,55 Fot­bal . Cehoslovacia — Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză : Telejurnalul de noapte. INSTITUTUL POLITEHNIC TIMIȘOARA angajează urgent: — 2 MAGAZINERI, nai din Timișoara, bv. 30 Decembrie nr. 2, telefon 2-25-75. (1.146) ■­S­I.R.E. TIMIȘOARA — Exploatarea electrică Ti­­g g­­­miș aduce la cunoștință consumatorilor casnici de 3 S pe raza județului Timiș, că restituie suma de lei­g 5 - 130 a celor abonați care au cumpărat contoare e- 5 m­³ M _ . , . .. , , . , ,­­ . lectrice monofazate, incepind cu data de 22 mai­ ■ Cei interesați se vor adresa­ la Serviciul person ■ S . . , „ „ ... , 3 „ . . „„ „ . . . , S S­tie 1969 și le-au predat pentru montare. Restituirea 5 rhn Timișoara, lev. 30 Decembrie nr 3, telefon 5 ■ • S sumei se face în baza bonului de cumpărare de la g« 5" J O.C.L. și a adeverinței primite de la I.R.E. Timi­­ș­i­șoara, la predarea contorului pentru montare, după q I cum urmează : r I O.C.L. ALIMENTARA TIMIȘOARA, UNITATEA­­ 5 Ad °"a‘ilor din municipiul Timi*° fra *> comune' i * 110 PIMNE, PIERDUT ȘTAMPILA. O DECLAR 5 g deService 06 Centre'e * ^ Timi*° ara la “* I­­­siena din Timișoara, str. Ștefan cel Mare nr. 24, S zilnic între orele 7-20. g M­LA. (1.145) Abonații din comunele deservite de celelalte­­ centre, se vor prezenta cu actele respective la cen­­­­­­trele de rețele Jimbolia, Ciacova, Deta, Sînnicolaul­­­a g Mare, Buziaș și Făget, urmînd ca sumele să le pri­­g­o­­­nească prin mandate poștale. • ■ Abonații din municipiul Lugoj și comunele de­ i­a servite de Centrul de rețele externe Lugoj, la caste­­g­g­o­ria din Lugoj, str. Plopilor nr. 7, zilnic între orele g 8 , 10,30—13,00, respectiv de la 17,00 la 19,00 în zilele de g ■ S luni, miercuri și vineri. (1.148) 8 S * M RREGIONALA CAILOR FERATE TIMIȘOARA Bv. 6 Martie nr. * ARE UN STOC material de cale tip 23,6 șină și material mărunt « J de prindere, în stare semibună, apt pentru intro­­g • • • ducere în cale, pe care il valorifică cu prețul de a j . s . * 1,75 lei/kg. șina, iar materialul mărunt cu 2 lei/kg. g • Cererile de cumpăra­t ale întreprinderilor so­ ■­­­cialist* și întreprinderilor agricole de stat se vor ■ g adresa 1* Divizia Rlnii și Instalații C.F. — biv. g ■ Republicii nr. 12 Timișoara. (1.149) g­­ NiiiiînniiiuiMutiiiiMiiNiiiniiiiiNiHinin temi mi î:jH H: î i: :! „ PYGMALION"1 F­olosiți săpunul de calitate superioară i „PYGMALION“, produs al uzinei ș „A­Z­U­R" Timișoara (1­ 059) LES. ELECTROBANAT TIMIȘOARA str. Pestalozzi nr. 22 angajează de urgență pentru serviciul aprovizionare : — ȘEFI BIROU — ECONOMIȘTI — ECONOMIȘTI PRINCIPALI Informații suplimentare se pot obține la servi­­­­ciul personal, telefon 1-42-60. (1.141) 8 ■i I

Next