Drapelul Roşu, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7744-7769)
1969-12-03 / nr. 7745
DRAPELUL ROȘU-7145 CU NUTREȚURI PUȚINE - O HRANĂ SUBSTANȚIALĂ! Un factor important care determină in mare măsură nivelul creșterii efectivelor de animale, producția și sănătatea acestora, îl constituie hrana. Sunt multe cooperative agricole in județul nostru cum ar fi cele din Nerău, Tomnatic, Sînnicolaul Mare, Ghiroda, Topolovățu Mare etc. care, acordînd atenția cuvenită alimentației asigură, an de an, pentru hrana animalelor cantități mari de furaje, în sortimente variate și de bună calitate. Datorită situației specifice din acest an, furajele concentrate trebuie asigurate, în fiecare unitate, la nivelul necesarului și gospodărite cu multă chibzuială pentru realizarea efectivelor și producțiilor planificate in sectorul porcin și avicol. Pentru restul speciilor de animale, cadrele tehnice din unități au datoria de a intocmi rații care să aibă in vedere reducerea consumului de concentrate și substituirea acestora prin finuri, suculente și grosiere. In acest context, hrănirea rațională a animalelor nu se limitează numai la administrarea anumitor furaje, socotite necesare după rații, ci ea cuprinde și alte aspecte cum ar fi combinarea și prepararea furajelor astfel incit, folosind o cantitate minimă de nutrețuri animalele să primească toate substanțele necesare atît pentru întreținere cit și pentru menținerea sau sporirea producției lor. Se creează astfel posibilitatea ca furajele administrate să fie bine consumate și digerate ușor. Furajele. Înainte de a fi administrate în hrana animalelor trebuie să fie sortate, apreciate și apoi pregătite, adică supuse unor procese tehnologice de preparare, realizate fie cu mijloace fizice (mașini speciale de focare, măcinare, supuse acțiunii căldurii, a apei, vaporilor etc.), fie cu mijloace biochimice (unele substanțe chimice, flora microbiană etc.). Multe cooperative agricole din județ au o bună experiență in domeniul preparării furajelor. Condițiile specifice din acest an, ridică în fața lucrătorilor din sectorul zootehnic noi probleme privind perfecționarea și extinderea metodelor folosite in prepararea nutrețurilor fibroase și grosiere, substituirea pe această cale a unor însemnate cantități de concentrate din rația animalelor. .. Cooperativa, .agricolă , din Biled, de ani de zile, utilizează cu bune rezultate făina de lucernă. Aceasta se prepară din fin de lucernă sau trifoi, de bună calitate, prin măcinare cu ajutorul morilor cu ciocane, la dimensiuni de 1 mm cînd se folosește in hrana puilor sau a purceilor și pînă la 2 mm pentru porcii adulți. Păstrarea făinii trebuie făcută în camere , uscate, răcoroase și fără lumină, un vrac cu o grosime care să nu depășească un metru, sau In, saci de hirtie (polietilenă). In hrana tineretului porcin sub 4 luni făina de lucernă poate intra in rația zilnică in cantitate de 0,1—0,3 kg pe cap, scroafelor și vierilor 1,0—1,5 kg, la porcii la îngrășat 0,3—0,5 kg iar în rația găinilor 15—20 gr. Pe această cale făina de lucernă și trifoi poate substitui pină la 25 la sută din nutrețurile concentrate în hrana porcilor, 20 la sută la tineretul aviar și până la 25 la sută la găinile adulte. Prin conținutul ridicat al făinii de trifoliene în proteine digestibile, vitamine și săruri minerale, acest furaj, stimulează producția animalieră și reduce în același timp prețul de cost. Existența morilor cu ciocane în toate cooperativele agricole permite generalizarea neintirziată a metodei de furajare a făinii de fin în hrana porcilor și păsărilor. Din considerentele arătate, recomandăm ca in fiecare unitate agricolă sa se amenajeze spațiile necesare pentru măcinare și depozitare și să se introducă în programul de furajare Zootehnia, pe treptele eficienței al porcilor și păsărilor acest nutreț valoros. In hrana bovinelor, ovinelor și cabalinelor nutrețurile grosiere (cocenii de porumb, paiele etc.) au o pondere însemnată. Administrate ca atare, gradul lor de comestibilitate este scăzut, fiind cuprins intre 50—80 la sută iar substanța organică se digeră în proporție mai mică de 50 la sută. Condițiile din acest an impun unele măsuri tehnico-organizatorice pentru prepararea furajelor grosiere. Cooperativele agricole din Periam, Biled, Saravale etc. au utilizat și în anii trecuți, cu bune rezultate, cocenii de porumb, paiele și pleava sub formă preparată. Prepararea furajelor grosiere are drept scop micșoarea efortului fizic de masticație a animalelor, mărirea comestibilității și ridicarea digestibilității, a valorii nutritive, crearea posibilității de amestecare cu alte nutrețuri, factori ce concură la o mai bună asigurare a furajelor în toate unitățile agricole precum și la sporirea producției animaliere. Pentru prepararea nutrețurilor grosiere în majoritatea unităților agricole există tocători cu care se poate realiza o mărunțire a paielor ce se utilizează in hrana bovinelor la dimensiuni de 3—4 cm, pentru cai și oi la 1,5—3 cm, iar a cocenilor de porumb la 0,5—1 cm lungime. Materialul tocat trebuie înmuiat în bazinele existente în multe adăposturi, iar apoi saramurat utilizînd 0,5—0,75 kg sare dizolvată in 15—25 litri apă pentru 100 kg furaj tocat; melasarea va trebui făcută utilizînd 1—2 kg de melasă dizolvată în 15—25 litri apă pentru 100 kg nutreț tocat; după aceea se face amestecarea cu tăieței umezi de sfeclă. Furajul grosier tocat se va așeza în straturi de 30—35 cm grosime, în bazine, stropindu-se fiecare strat cu una din soluțiile indicate. Nutrețul astfel tratat poate fi dat în hrana animalelor după 6—10 ore de la pregătire, timp în care se realizează o ușoară fermentare, îmbunătățindu-și gustul. Cooperative agricole ca cele din Sînnicolaul Mare („Drumul lui Lenin“), Diniaș și altele, in hrana taurinelor, nu utilizează rezultate bune, ciocălăii de porumb rezultați din depărtarea boabelor de pe știuleți. Dar, cu toate indicațiile date, această metodă este insuficient extinsă. Cantitățile mari de ciocălăi de care cooperativele agricole dispun sau le pot procura la prețuri avantajoase, impun in centrul atenției metoda lor in hrana animalelor. utilizării Ciocălăii de porumb trebuie trecuți printr-un zdrobitor mecanic produs de Uzinele de reparații din Arad și apoi măcinați moară cu ciocane din cele printr-o existente. Utilizați în hrana taurinelor la Îngrășat, un amestec cu melasă și uree, se poate realiza un spor mediu zilnic de 1.300 kg, economisindu-se cantități mari de concentrare. în ultima perioadă, cadrele tehnice de la Direcția agricolă, cu sprijinul catedrei de alimentație din cadrul Facultății de zootehnie, au stabilit și recomandat cooperativelor agricole o metodă mai perfecționată de preparare a furajelor care constă în drojduirea acestora, în prezent această metodă se aplică la cooperativele agricole din Lenauheim, Periam și altele. Tehnologia aplicată urmărește îmbunătățirea calității gustative a nutrețului tratat, ridicarea conținutului de proteină, vitamine și săruri minerale, îmbunătățirea gradului lor de digestibilitate, în principal metoda constă în producerea biomasei alcătuită din 1 kg drojdie și 10 kg melasă dizolvate la 130—150 litri apă- căldură la o temperatură de circa 35 grade Celsius, care se supune unui proces de aerație timp de 6 ore. Apoi, 120 litri de biomasă se adaugă peste 1.000 kg nutreț grosier tocat, pus la dospit în bazine pentru o perioadă de 8—10 ore, după care se poate administra în hrana bovinelor peste vîrsta de 6 luni, în cantitate de 2—3 kg la 100 kg greutate vie. Metodele de preparare arătate pot fi aplicate în toate cooperativele agricole cu certitudinea asigurării in mai bune condiții furajelor necesare hrănirii animaalelor și a îmbunătățirii compoziției rației. Conducerile de unități și cadrele tehnice, printr-o bună raționalizare a consumurilor de furaje, pe baza unui program bine alcătuit pînă la noua recoltă (pe luni, specii și categorii), însoțit de măsuri tehnico-organizatorice pentru ridicarea valorii nutritive a acestora și evitarea risipei, au posibilitatea de a asigura condiții corespunzătoare bunei hrăniri a animalelor in timp de iarnă, sporirea efectivelor, realizarea producțiilor planificate și a unor însemnate venituri bănești. ing. IULIUSILCA director adjunct la Direcția agricolă județeană VREMEA PENTRU 3 DECEMBRIE, 1969 : Vreme rece cu cerul mai mult noroi,ar cădea precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla moderat cu intensificări locale din nord și est. Temperatura în scădere : noaptea va fi cuprinsă între minus 4 și 11 grade, iar ziua intre minus 1 și 12 grade. PENTRU 4 ȘI 5 DECEMBRIE, 1969 : Vreme nestabilă cu cerul noros și cu precipitații locale sub formă de lapoviță și ninsoare. I SPORT . SPORT fotbal S-a încheiat prima parte a campionatului județean Șoimii Timișoara pe primul loc S-a consumat și ultima etapă a Campionatului județean de fotbal. Din cauza terenurilor, mai puțin practicabile, calitatea meciurilor a avut de suferit. Totuși ele au polarizat atenția iubitorilor de fotbal din diferite localități ale județului, iată cîteva relatări : AUTO — COMERȚUL TIMIȘOARA 5—2 (1—0). Meciul a fost viu disputat. Echipa Auto a avut inițiativa majoritatea timpului. In prima repriză jocul a fost echilibrat și s-a disputat mai mult la mijlocul terenului. După pauză, ambele echipe au jucat deschis, înaintașii creîndu-și multe faze de gol. Au înscris : Munteanu (minutele 25, 50), Tausenberger (minutele 70, 88), Dragalina (min. 55) pentru Auto, respectiv Perciek (min. 58 din 11 metri) și Semeca (min. 73) pentru Comerț. A arbitrat slab, Traian Pop (Jimbolia). ARTA TEXTILĂ JIMBOLIA 2—1 (1 CERAMICA -1) . Meci de nivel tehnic bun. Rezultatul nedreptățește pe oaspeți care, în special în repriza a doua, au avut multe ocazii de gol dar ele au fost ratate cu ușurință de către Ursu. Scorul a fost deschis de oaspeți în min. 8 prin Berta, în min. 14 Vischi a egalat și tot el a înscris golul victoriei în ultimul minut de joc. (Gabriel Marton, corespondent). ȘOIMII TIMIȘOARA — UNIREA SINNICOLUL MARE 3—0 (1—0): Au înscris Opriș, Ciobotă și Gretea, autogol. A. C. RECAȘ — RIPENSIA II 0—1 (0—0) . A înscris Barboschi în min. 88 din lovitură de la 11 m. » • »minur» * rsr> • pi nnA IiI » »_* M. GREȘUL TIMIȘOARA 2—0 . UNIREA JIMBOLIA — ȘOIMII BUZIAȘ 0—2 . CHIMIA MARGINA— PROGRESUL CIACOVA 3—0 (prin neprezetare). Meciul Recolta Nerău — Progresul Gătaia a fost aminat. Iată cum arată clasamentul final: 15 8 6 1 28-12 22 15 8 4 3 23-13 20 15 75 3 26-11 19 15 8 16 33-17 17 15 80 7 30-25 16 14 6 4 4 22-22 16 15 6 36 27-23 15 15 4 7 4 12-11 15 15 6 3 7 26-21 14 15 62 7 18-21 14 15 4 4 7 25-27 12 15 5 28 19-17 12 15 5 28 23-26 12 14 4 4 6 15-23 12 15 5 19 20-40 11 15 5 19 19-45 11 1. Șoimii Tim. 2 Ripensia II 3. Șoimii Buziaș 4. Ceramica Jimb. 5 Comerțul Tim. 6. Progr. Gătaia 7. Lam Nădrag 8. Progresul Tim. 9. Auto Timișoara 10. A C. Recaș 11. Arta textilă 12. Unirea Jimbolia 13. Unirea S. M. 14. Recolta Nerău 15. Progr. Ciacova 16. Chimia Margina „Cupa municipiului Reșița“ la gimnastică Cea de-a doua ediție a „Cupei municipiului Reșița", la gimnastică, competiție organizată de Consiliu județean pentru educație fizică și sport, Caraș-Severin, s-a disputat sâmbătă și duminică. Au participat tineri gimnaști din Reșița, Timișoara, Arad, Lugoj și Sibiu (băieți și fete) mulți dintre ei etalind, și cu acest prilej, calități care le-au atras aprecierea unanimă a specialiștilor. Peste nivelul tuturor, s-au ridicat însă cîțiva dintre reprezentanții Școlii sportive și ai Clubului sportiv muncitoresc Reșița. In clasamentele pe echipe, primele locuri au fost ocupate de către sportivii reșițeni. Iată primii trei clasați Fete, categoria a IV-a:" Dorina Silaghi 37,55 p ; Cristina Schwager 36,75 p; Elena Zaicăreanu 36,55 p (toate la Școala sportivă Reșița). Pe echipe : Școala sportivă Reșița 181,80, C.S.M. Reșița 171,65, C.F.R. Timișoara 266,05. FETE : categoria a IlI-a : Lucia Gordea (Școala sportivă Reșița) 36,65, Maria Florescu (Șc. sportivă Reșița) 35,95 și Nona Opriș (C.F.R. Tim.) 35,10 BĂIEȚI categoria a IlI-a: lor. Checicheș (Șc. sportivă Reșița) 55,60, Mircea Ciurdar (C.F.R. Tim.) 55,10, Toma Ponoran (Șc. sportivă Lugoj) 55,20. SALA NR. 13 (Urmare din pag. 1) dreptate. Poate, acum, opinia publică, cei care-i cunosc pe membrii acestei familii, vor reuși să-i facă să înțeleagă că procedeul e mai mult decât rușinos. Sau, poate, se vor găsi, în sfîrșit, organe competente care nu se vor rezuma doar la hîrtiile din dosar, la faptele mărunte încadrate meșteșugit într -un articol de lege sau altul, ci, făcînd o anchetă amănunțită, temeinică, vor descoperi „umărul discordiei“, adevărata cauză ce generează procesele și printr-o sentința se va curma odată pentru totdeauna lantul proceselor din această familie. Am prezentat, la intimplare, [ doar trei din nenumăratele cauze [ ce se dezbat aici. Săptămină de o săptămînă, fiecare din cele 7 comisii de judecată, de pe lingă Consiliul popular al municipiului Timișoara, judecă cite 15—20 astfel de procese. Sunt multe cazurile 1 cînd „părțile“, pecetluind împăca [ rea printr-o caldă strîngere de • mină, își cer scuze pentru neînțelegerile de pînă acum și se angajează să se respecte reciproc. Dar — din păcate — sînt încă destule — și cazurile cînd înverșunarea ambelor părți face imposibilă împăcarea și, uneori, pentru lucruri de nimic, se cheltuie inutil energie, timp și bani, se consumă forțe demne de o cauză mai nobilă. formare din pag. 1) Sporirea acumulării nu duce în mod automat la o producție eficientă. Pe planul eficienței, rezultate favorabile se pot obține, așa cum s-a subliniat la Congres, prin reducerea continuă a ponderii lucrărilor de construcții și repartizarea unei părți tot mai mari din fondurile de investiții pentru dotarea cu echipament tehnic, adoptarea de soluții constructive economice și promovarea metodelor industriale de executare a lucrărilor, pregătirea din timp a cadrelor etc. Deși materialul de față nu-și propune să analizeze tn detaliu căile de sporire a eficienței economice a investițiilor, amintim totuși importanța majoră a factorului timp, problemă care exercită astăzi o influență covîrșitoare asupra întregii vieți economice. Pretutindeni în lume există o mare competiție pentru a cîștiga timp. Problema se pune cu mare acuitate în domeniul investițiilor, mai ales în țara noastră, unde perioada de realizare a investițiilor este mult prea mare în comparație cu țările dezvoltate economicește. Reducerea acesteia nu numai că înlătură pericolul uzurii morale a fondurilor fixe dar duce și la o însemnată reducere a imobilizărilor de fonduri bănești. Pentru că analizăm aspecte privind acumularea și consumul este necesar să ne oprim și asupra unor fenomene legate de nivelul de trai, care este influențat în mare măsură de ponderea fondului de consum în venitul național. Ilustrînd aceasta, Raportul la Congres III-lea al P.C.R. sublinia că la o rată a acumulării de 28—30 la sută, fondul de consum va crește, în următorii 10 ani, cu 35—50 miliarde lei față de situația în care acumularea s-ar menține la 25 la sută. Aspectele legate de nivelul de trai trebuie neapărat privite și dintr-un alt punct de vedere. La o analiză a dinamicii sale se constată că nivelul de trai material și spiritual al unui popor este un fenomen cu caracter cumulativ. In consecință în aprecierea evoluției economice și sociale a unei populații este absolut necesar să avem în vedere acumularea ei precedentă pe plan material și spiritual. Iată deci că la stabilirea procentului pentru fondul de consum trebuie să se țină seama de acumulările precedente, de faptul că nivelul de trai este o categorie cumulativă. Graful cifrelor este cit se poate de edificator pentru a ilustra creșterea nivelului de trai al poporului nostru, în perioada 195#—1968, de pildă, salariul mediu nominal al tuturor salariaților a crescut de 3,4 ori. Un nou pas înainte s-a făcut prin aplicarea și generalizarea noului sistem de salarizare care va avea un profund rol stimulator — salariul fiind mai bine legat de cantitatea și calitatea muncii — și va duce în final la creșterea salarului mediu nominal cu peste 11 la sută. Creșterea nivelului de trai al populației este ilustrată, de asemenea, de evoluția consumului populației. O expresie a sporirii puterii de cumpărare o reprezintă creșterea de 31 la sută, în anul 1968, față de 1965, a volumului de mărfuri vîndut prin comerțul socialist. In anii 1966—1968 s-au construit din fondurile statului și ale populației aproape 353.000 de locuințe. Exemple asemănătoare ar putea fi date din domeniul învățămîntului, culturii, ocrotirii sănătății etc. Ele dovedesc cu prisosință că oamenii muncii înțeleg și sprijină întrutotul politica partidului, convinși că tot ceea ce se realizează pe tărim economic, politic și cultural este în interesul și spre binele lor, al înfloriri națiunii. în aceasta își găsește explicația și faptul că în toate întreprinderile industriale, în unitățile economice în general, colectivele de muncă, sub îndrumarea organizațiilor de partid, depun eforturi susținute pentru a raporta îndeplinirea exemplară a Indicatorilor de plan, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Cele relatate nu trebuie să conducă la gradul că avem, de acum, asigurat un standard de viață corespunzător epocii pe care o trăim, nivelului de civilizație la care a ajuns astăzi omenirea. Așa cum a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea, „mai avem mult de făcut pentru a asigura condiții de viață corespunzătoare tuturor cetățenilor patriei, pentru a ridica gradul de civilizație a națiunii noastre socialiste“. Directivele Congresului prevăd pentru anii 1971—1975 o creștere a salariului real cu 16—20 la sută, față de anul 1970, iar veniturile reale ale țărănimii vor crește cu 15—20 la sută. Din analiza aspectelor legate de raportul acumulare-consum vedem că în realizarea proporției respective se ridică probleme economice dintre cele mai complexe, care cer o analiză atentă, decizii bine gîndite, care să asigure atît sporirea producției materiale și a eficienței acesteia, asigurarea unui standard de viață mereu mai ridicat. Realitatea țării noastre, interesele vitale ale înfloririi națiunii, pledează pentru un ritm accelerat de industrializare, a unei rate înalte a acumulărilor. înțelegînd aceasta, oamenii muncii, sub conducerea înțeleaptă a partidului, s-au angajat să transpună cu consecvență in viață programul stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R„ avînd convingerea fermă că in felul acesta vor asigura mersul nostru înainte, făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, crearea unei baze trainice pentru trecerea treptată spre comunism. Raportul dintre acumulare și consum î I La sfîrșit de sezon Luni seara, la sediul clubului sportiv C.F.R. Timișoara, a avut loc o intîlnire a conducerii clubului cu jucătorii echipei de fotbal care, duminică, au încheiat prima parte a campionatului diviziei B. La intîlnire, au participat tovarășii Ilie Morodan, secretar al Comitetului municipal de partid, președintele de onoare al secției de fotbal C.F.R., tovarășul Constantin Iancu, directorul general al Regionalei C.F.R., inginer Ion Stamoreanu, președintele secției de fotbal, Ioan Kiss, directorul întreprinderii județene de contractări și achiziții, membru al secției de fotbal și alți tovarăși din conducere. în cadrul discuțiilor purtate, numeroși fotbaliști, intr-un spirit critic, și-au spus părerea despre evoluția formației în jurul campionatului, scoțînd în evidență unele lipsuri din activitatea lor, care urmează să fie remediate în viitor. Tovarășii din conducerea clubului și antrenorul Petre Beker au anunțat programul din perioada de tranziție dintre tur și retur, iar in încheiere, tovarășul director general Constantin Iancu a felicitat jucătorii pentru munca rodnică depusă pînă în prezent, asigurîndu-i de un sprijin mai consistent la reluarea campionatului. I ÎNTREPRINDEREA DE MECANIZARE ȘI TRANSPORT TIMIȘOARA 8 str. V. Alecsandri nr. 1 ANGAJEAZĂ : 5 pentru autocoloanele din județul Timiș și Arad , î — ȘEF COLOANA (prin concurs) — IMPIEGAT DE MIȘCARE, cu vechime de 1 * ani (prin concurs) — REVIZOR TEHNIC (prin concurs) — SUDORI J — ȘOFERI cu vechime minimă de 3 ani • — RUTIERIȘTI pentru centrala întreprinderii: — MAISTRU MECANIC AUTO (prin concurs) — TEHNICIAN INORMATOR pentru lucrări de ateliere (prin concurs) — SUDORI — TINICHIGII — LĂCĂTUȘI — MECANICI .AUTO — MACARAGIU pe automacara Bucegi — acumulatoriști — TÎMPLARI — ELECTRICIAN FORȚA autorizat — ELECTRICIAN AUTO — ȘASE STRUNGARI — UN FREZOR RABOTOR — PATRU MUNCITORI NECALIFICAȚI (băr- gi bați). Cei interesați se vor prezenta la biroul personal al întreprinderii. ■ ?.____ Si : g i 30 wv wwwwww www SPECTACOLE MIERCURI, 3 DECEMBRIE 1969 © Opera de stat: BĂRBIERUL DIN SEVILIA ( 19,30) ; - Teatrul german de stat : SAPPHO (19,30) . CINEMATOGRAFE : © Arta : GALILEO GALILEI (9, 11, 14,30, 16,45, 19. 21); - Studio : MORȚII RAMÎN TINERI (II, 15, 17, 19, 21); - Melodia : COLIVIE PENTRU DOI (9, 11, 15, 17, 19, 21); © Modern : FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ (8, 14.30, 16,45, 19, 21,15) ; ^ Fratelia : NOAPTEA FĂCUTĂ PENTRU A VISA (15,E 17, 19); 1Ș Clubul C.F.R. : LUNA DE TOAMNA ULTIMA (10, 16, 18. 20); ^ Parc : DOCTORULUI TESTAMENTUL MABULE (10, 14 16, 18, 20); ^ Victoria : ÎNȚELEPTUL DE PE MUNTELE BLESTEMAT /mn t/t. rTXT nrr ir'r apphapis PERFECT (16, 18, 20); MA : Steaua roșie Mehala , MNNNEBUNA, NEBUNA DELEGAT (17) și REGELE SUEDEZ (19). WVWWWVWVWVA, TELEVIZIUNE MIERCURI 3 DECEMBRIE 18,00 Deschiderea emisiunii. Studioul pionierilor. Mari prietenii literare : Eminescu și Creangă. 18,25 Primii între egali. Program folcloriczat cu soliștii laureați și realipremiați la concursurile artistice de amatori din anul 1969. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Intermezzo muzical. 19,30 Succesul este o șansă ? Emisiuneanchetă. 20,00 Telecinemateca. „Micul lord“. 21,40 Reflector. Telefoileton cotidian. 21,55 Fotbal . Cehoslovacia — Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză : Telejurnalul de noapte. INSTITUTUL POLITEHNIC TIMIȘOARA angajează urgent: — 2 MAGAZINERI, nai din Timișoara, bv. 30 Decembrie nr. 2, telefon 2-25-75. (1.146) ■SI.R.E. TIMIȘOARA — Exploatarea electrică Tig gmiș aduce la cunoștință consumatorilor casnici de 3 S pe raza județului Timiș, că restituie suma de leig 5 - 130 a celor abonați care au cumpărat contoare e- 5 m³ M _ . , . .. , , . , , . lectrice monofazate, incepind cu data de 22 mai ■ Cei interesați se vor adresa la Serviciul person ■ S . . , „ „ ... , 3 „ . . „„ „ . . . , S Stie 1969 și le-au predat pentru montare. Restituirea 5 rhn Timișoara, lev. 30 Decembrie nr 3, telefon 5 ■ • S sumei se face în baza bonului de cumpărare de la g« 5" J O.C.L. și a adeverinței primite de la I.R.E. Timișișoara, la predarea contorului pentru montare, după q I cum urmează : r I O.C.L. ALIMENTARA TIMIȘOARA, UNITATEA 5 Ad °"a‘ilor din municipiul Timi*° fra *> comune' i * 110 PIMNE, PIERDUT ȘTAMPILA. O DECLAR 5 g deService 06 Centre'e * ^ Timi*° ara la “* Isiena din Timișoara, str. Ștefan cel Mare nr. 24, S zilnic între orele 7-20. g MLA. (1.145) Abonații din comunele deservite de celelalte centre, se vor prezenta cu actele respective la centrele de rețele Jimbolia, Ciacova, Deta, Sînnicolaula g Mare, Buziaș și Făget, urmînd ca sumele să le prigonească prin mandate poștale. • ■ Abonații din municipiul Lugoj și comunele de ia servite de Centrul de rețele externe Lugoj, la casteggoria din Lugoj, str. Plopilor nr. 7, zilnic între orele g 8 , 10,30—13,00, respectiv de la 17,00 la 19,00 în zilele de g ■ S luni, miercuri și vineri. (1.148) 8 S * M RREGIONALA CAILOR FERATE TIMIȘOARA Bv. 6 Martie nr. * ARE UN STOC material de cale tip 23,6 șină și material mărunt « J de prindere, în stare semibună, apt pentru introg • • • ducere în cale, pe care il valorifică cu prețul de a j . s . * 1,75 lei/kg. șina, iar materialul mărunt cu 2 lei/kg. g • Cererile de cumpărat ale întreprinderilor so ■cialist* și întreprinderilor agricole de stat se vor ■ g adresa 1* Divizia Rlnii și Instalații C.F. — biv. g ■ Republicii nr. 12 Timișoara. (1.149) g NiiiiînniiiuiMutiiiiMiiNiiiniiiiiNiHinin temi mi î:jH H: î i: :! „ PYGMALION"1 Folosiți săpunul de calitate superioară i „PYGMALION“, produs al uzinei ș „AZUR" Timișoara (1 059) LES. ELECTROBANAT TIMIȘOARA str. Pestalozzi nr. 22 angajează de urgență pentru serviciul aprovizionare : — ȘEFI BIROU — ECONOMIȘTI — ECONOMIȘTI PRINCIPALI Informații suplimentare se pot obține la serviciul personal, telefon 1-42-60. (1.141) 8 ■i I